Propunerile NR pentru Alianța Electorală de Centru-Dreapta

Noua Republică este un partid născut din revolta faţă de corupţia şi impostura din mediul politic, dar şi din convingerea că România are oameni extraordinari, cu idei şi proiecte capabile să ne relanseze ca o ţară competitivă în Europa şi în lume.

Apropierea de Alianța Electorală de Centru Dreapta nu înseamnă anexarea Noii Republici de către liderii formaţiunilor PDL, PNŢCD, FCD sau ICCD sau contopirea ei într-o entitate ambiguă sub raport etic sau doctrinar.

Noua Republică va putea sprijini un Program de Guvernare al Alianței Electorale de Centru Dreapta cu condiția includerii în el a următoarelor propuneri de mai jos:

Reforma instituţională

  • Redactarea şi adoptarea unei noi Constituții – orizontul de timp 2014-2018 (împlinirea a o sută de ani de la Marea Unire).

  • Aplicarea rezultatelor Referendumului din 2009.

  • Adoptarea reformei teritorial-administrative.

  • Votul prin corespondenţă pentru românii de pretutindeni.

Reforma clasei politice

  • Reducerea imunităţilor parlamentare.

  • Revocarea aleşilor locali sau parlamentari de către cetăţeni, în cazul în care aceştia încalcă contractul politic prin fapte de corupţie, traseism, etc.

  • Transparentizarea finanțării campaniilor electorale.

  • Adoptarea unei legi a lobby-ului.

  • Construirea unui Muzeu al Dictaturii Comuniste din România.

Reforma justiţiei

  • Introducerea responsabilităţii magistraților prin impunerea răspunderii penale, fiscale şi administrative pentru magistraţii care comit abuzuri.

  • Întreg procesul de școlarizare, specializare și numire a magistraților la toate nivelele, nu numai la Înalta Curte de Casație și Justiție, trebuie să fie făcut în temeiul unei strategii naționale unitare și cu respectarea unor proceduri transparente în care competența și integritatea acestora să fie principalele criterii de promovare pe funcții;

  • Baza materială a instanțelor trebuie să fie pusă la punct până în ultimele detalii astfel încât magistrații să aibă la dispoziție condiții optime de desfășurare a activității, fondul de salarii, aflat deja la un nivel rezonabil la nivelul magistratilor, trebuie să fie unul stimulator și în același timp aflat la un nivel sufiecient de ridicat pentru a elimina tentația corupției.

  • Adoptarea unor sisteme și proceduri destinate armonizarii unitare a practicii judecătorești și creșterea gradului de cooperare interinstitutionala în cadrul sistemului judiciar;

  • Introducerea pe scara larga a institutiei medierii in vederea solutionarii unor cauze încă din perioada de prelitigiu degrevând astfel instanțele judecătorești de o mare parte din litigii.

  • Adoptarea unor coduri etice si de integritate pentru profesiile conexe sistemului judiciar (avocati, experti, interpreti, executori judecătorești);

  • Adoptarea unei strategii nationale anticorupție prin care să se creeze nu numai cadrul legislativ necesar unei astfel de activități, dar și cadrul și mijloacele de cooperare interinstituțională, precum și organisme de monitorizare și evaluare a întregului proces. În cadrul acestei strategii naționale anticorupție, un accent deosebit trebuie pus pe recuperarea bunurilor și valorilor obținute prin săvârșirea de infracțiuni, prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice și consolidarea competențelor autorităților din domeniul achizițiilor publice.

Reforma fiscală

  • Relaxarea fiscalității prin reducerea graduala a CAS.

  • Relaxarea fiscalității prin reducerea cotei standard a TVA la 20% si aplicarea cotei reduse de TVA produselor medicale destinate prevenției şi profilaxiei.

  • Amânarea platii TVA-ului dupa incasare, aplicata nu doar IMM-urilor.

  • Schimbarea ordinii obligatiilor legale de plata: intai angajatii, apoi creditorii, apoi furnizorii si apoi statul, cu penalitatile aferente pentru intirziere.

  • Finanțarea celor de mai sus prin imprumuturi externe, care cu dobindă (penalități) ar finanța dezvoltarea întregii activități economice a României.

  • Înfiinţarea Ghișeului unic pentru debirocratizarea sistemului administrativ.

  • Regandirea legii falimentului – in acest moment procedurile de insolventa si faliment pot dura ani de zile, timp in care creditorii (mai ales companiile private) nu isi mai pot recupera creantele
  • Regandirea sistemului de calculare a impozitelor pentru salariati– prin plata impozitelor de catre companie, salariatii nu sunt responsabilizati (nici nu stiu cat platesc si pentru ce).
  • Introducerea platii directe de catre salariat se pot introduce facilitati fiscale pentru a incuraja diverse domenii sau politici (de exemplu cresterea natalitatii). E.g.: in Franta se platesc impozite pe familie, iar cele cu multi copii beneficiaza de deduceri fiscale. In plus, daca angajeaza bone si le declara, au alte deduceri, si astfel se incurajeaza iesirea din zona gri catre zona declarata.
  • Reforma Sănătății, conform planului din anexa 1
  • O nouă Lege a Sănătăţii – eficientizarea cheltuielilor şi stoparea coruptie, furtului şi a risipei în sistemul sanitar public.

Reforma anticorupție, antirisipă și diminuarea masiva a cheltuielilor statului, conform anexei 2

O nouă Lege privind redistribuirea și cheltuirea fondurilor publice pe principii similare cu cele europene de redistribuire a fondurilor nerambursabile, aplicate la toate nivelele administrative, de la nivelul superior al ministerelor și până la nivelul inferior al ordonatorilor de credite implicați în procesul de cheltuire a fondurilor prin achizițiile publice, care va prevedea:

 

  • Implementarea ca și criterii de eligibilitate în redistribuirea și accesarea de fonduri prin achiziții publice a standardelor naționale de cost, a standardelor de procedură similare cu cele aplicate în UE fondurilor nerambursabile şi a standardelor UE de calitate, care vor fi implementate gradual de către direcții noi și specializate pe domenii, din cadrul ANRMAP.

  • Supervizarea obligatorie de către ANRMAP, ca și măsură de preventive a corupției, risipei și cheltuielilor nejustificate ale statului, a oricaror acte normative și contracte comerciale emise la orice nivel administrativ care implică redistribuirea și cheltuirea fondurilor publice, privind corespunderea acestora cu standardele naționale de cost, standardele europene de procedură şi a standardele europene de calitateReducerea cheltuielilor statului prin introducerea treptată a standardelor naționale de cost și acceptarea finanțării publice decât în limitele acestor standarde.

  • Transparența totală privind alocarea și raportarea cheltuirii fondurilor publice.

  • Garantarea accesului unitar și nediscriminatoriu al privaților la finanțarea publică, prin aplicarea metodologiilor unitare de accesare a fondurilor publice indiferent de tipul de proprietate, conform cu standardele de procedură aplicate în UE fondurilor nerambursabile.

  • Introducerea criteriilor de meritocrație, integritate și reevaluare anuală a angajaților publici.

  • Aprobarea documentației tip pentru achizițiile publice în baza standardelor de procedură similare cu cele aplicate în EU fondurilor nerambursabile.

Reforma Învățământului

  • Meritocrație în Educație / Școli de meserii (învățământ dual) / Institutul de Studii Avansate.

  • Descentralizare reală, prin asumarea de către universități și unități școlare a propriilor  identități educaționale.

  • Finanţarea „per capita”, de la bugetul de stat, urmează elevul în unităţi de stat sau private, pentru tot învăţământul preuniversitar.

  • Furnizorii si beneficiarii de servicii educaţionale trebuie plasaţi în contract direct, fără intermedierea  financiară a statului.

  • Salarizarea personalului trebuie realizată strict după performanţă şi rezultatele muncii.

  • Curriculumul Naţional (core-curriculum), pe discipline, trebuie scos la concurs naţional, pe baza caietului de sarcini elaborat de Ministerul Educaţiei.

  • Şcoala profesională se organizează în parteneriat public privat, cu avantaje fiscale şi de altă natură acordate agenţilor economici care se implică în formarea profesională a tinerilor.

  • Evaluarea periodică sau la cerere, a unităţilor-instituţiilor de învăţământ, a profesorilor, managerilor, să se facă de către experţi sau agenţii de evaluare de terţă parte, independente. Refenţialele de evaluare, atât în învăţământul superior cât şi în cel preuniversitar, vor cuprinde criterii şi standarde privind integritatea şi moralitatea persoanelor şi acţiunilor.

  • Concesionarea sau chiar privatizarea învăţământului superior de stat poate fi o soluţie pentru creşterea calităţii învăţământului superior, în unele situaţii.

  • Stimularea învăţământului preuniversitar privat, pentru a deveni alternativă viabilă la cel de stat, prin concesionări de spaţii, avantaje fiscale, poate fi, de asemenea, o măsură utilă, în unele situaţii.

  • Cifrele de şcolarizare acordate de stat din bani publici, trebuie să fie în strânsă corelare cu structura pieţei muncii.

  • Instruirea diferenţiată, stabilită de către Consiliile de Administraţie ale instituțiilor de învățământ, să fie decisă strict în interesul elevilor, nu al cadrelor didactice.

  • În învățământul superior trebuie eliminată distorsionarea pieței serviciilor educaționale prin finanțarea diferită a universităților de stat, comparativ cu cele private.

Reforma Dezvoltarii Regionale

  • Realizarea unei evaluări corecte şi comprehensive a actualului sistem, cu identificarea cauzelor şi raţiunilor care au condus la performanţa slabă a României în domeniul utilizării fondurilor europene, inclusiv în ceea ce priveşte evidenţierea răspunderilor individuale pentru actuala sub-performanţă.

  • Crearea unui grup de lucru România în Europa 2020 care să acţioneze pro-activ în vederea poziţionării cu succes a României în noul cadru de acţiune definit de Agenda 2020.

  • Decuplarea principială a reformei administrativ-teritoriale de problema dezvoltării economice. Prioritatea pentru perioada 2013-2016 ar trebui să fie crearea unui set coerent de instrumente de susţinere a dezvoltării economice la nivel regional în România.

  • Reducerea costurilor statului prin utilizarea pe scară largă a aplicaţiilor IT / e-soluţiilor.

  • Demararea procesului de programare pentru perioada 2013-2020 şi familiarizarea din timp a beneficiarilor potenţiali cu noile exigenţe şi reguli aferente cadrului instituţioal al Agendei Europa 2020

  • Crearea unor structuri teritoriale de susţinere a intervenţiilor destinate dezvoltării economice şi înfiinţarea unor mecanisme comune consultative și de coordonare la nivel regional. Exemplu: în momentul de faţă niciuna din instituţiile naţionale cu responsabilităţi în domeniul dezvoltării nu are nici măcar un birou în teritoriu (Agenţia pentru investiţii străine, ANCS pe problema inovării, MDRT – turism, etc.). Pe de altă parte, nici la nivel central şi cu atât mai puţin la nivel regional / local nu există o coordonare reală între politicile / iniţiativele privind aceste domenii. Propunerea este ca în paralele cu înfiinţarea unor structuri teritoriale (de ex. reprezentanţă regională pentru atragerea de investiţii străine) să se înfiinţeze anumite mecanisme de consultare / coordonare la nivel regional, eventual în jurul agenţiilor de dezvoltare regională.

  • Activarea Fondului de Dezvoltare Regională şi transformarea acestuia în pilon major de susţinere a dezvoltării la nivel local şi regional, inclusiv pentru co-finanţarea proiectelor din findurile europene şi prin parteneriate public-privat, cu mecanisme transparente şi eficiente de alimentare a acestui fond.

  • Pregătirea unor strategii de specializare inteligentă la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, în conformitate cu noua abordare propusă de Platforma S3 – Smart Specialisation Strategy. Operaţionalizarea în acest context a unor structuri de tip triple-helix (universităţi-companii-administraţie) la nivel regional și local.

  • Crearea pentru perioada până în 2020 a unor structuri descentralizate în ceea ce priveşte managementul fondurilor comunitare.

  • Descentralizare reală şi eficienţă sporită prin înfiinţarea a opt Programe Operaţionale Regionale, care să definească priorităţile de dezvoltare în funcţie de nevoile fiecărei regiuni şi nu doar după priorităţi definite la nivel central (precum în actualul POR).

Reforma Agriculturii

  • Crearea unui program de cercetare agricolă prin care să se asigure o productivitatea ridicată pe suprafețele actuale deținute și un plan de zonare agricolă țării pentru o eficientizarea cât mai bună a resurselor.

  • Înființarea asociaților de producători agricoli, reușind astfel să joace un rol important în lanțul alimentar, printr-o putere de negociere mai bună atât la achiziția de input-uri cât și la comercializarea produselor.

  • Piețele agricole vor fi administrare de către asociațiile de producători nu de către administrațiile locale.

  • Susținerea investițiilor în agricultură prin facilități fiscale, oprind exodul migrației din mediul rural și oferind oportunități și celor plecați să revină.

  • Susținerea utilizării energiei verde sau regenerabilă în unitățile agricole pentru a-și asigura independența energetică și a reduce nivelul poluării.

  • Susținerea dezvoltării unităților de procesare a materiilor prime rezultate din agricultură care promovează dezvoltarea sustenabilă.

  • Dezvoltarea sistemului alimentar prin măsuri sustenabile care să eficientizeze întreg lanțul alimentar, din punct de vedere al cercetării, organizării și fiscalității.

  • Susținerea practicării agriculturii ecologice, considerând ca fiind o prioritate determinată de specificul explorațiilor agricole existente și de calitatea solului.

  • Susținerea eliminării birocrației și eficientizarea instituțiilor agricole, prin fuziunea lor formând astfel o singură entitate responsabilă de cercetare, consultare și verificare.

  • Susținere dezvoltării mediului rural prin măsuri ce privesc reorganizarea autorităților locale, sporindu-le autonomia și responsabilitatea față de cetățean.

Resurse Naturale si Mediu

  • Tranzitia de la managementul de mediu conventional, sectorial pe term scurt rigid, la managementul ecosistemic integrat și adaptativ.

  • Ținta de susținere de 80 % din capitalul natural autohton al dezvoltării socie-economice a României pe termen lung, cu proiecție 2025.

  • Regandirea in ansamblu si esenta a modului de concesionare/vanzare a zacamintelor de Substante Minerale Utile. Negocierea periodica a fiecarei structuri in parte, functie de pretul pe piata mondiala. Sprijinirea dezvoltarii exploatarilor locale de tip privat.

  • Regandirea in totalitate a modului de exploatare a SMU, indeosebi carbune si uraniu, in vederea exploatarii eficiente si a mentinerii si sporirii locurilor de munca in zonele traditionale de minerit inclusiv prin încurajarea investiíilor private în domeniu. Relansarea Vaii Jiului prin retehnologizare, fapt care va spori siguranta energetica a tarii pe timp de calamitati naturale.

  • Analiza situatiei proprietatii terenurilor din zonele de rezerve de SMU, corectarea deficientelor legate de statutul proprietăților.

  • Regandirea intregului sistem silvic din Romania, singurul sistem comunist ramas integral in functiune. Introducerea despagubirilor pentru interzicerea exploatarilor.

  • Inventarierea in vederea lichidarii tuturor zonelor cu deseuri/ruine industriale. Concesionarea sau vanzarea terenurilor de sub acestea.

  • Crearea cadrului legislativ si interactivitatii institutionale privind deseurile menajere și debarasarea intregului teritoriu al tarii de deseuri menajere.

  • Interzicerea pescuitului industrial in toate lacurile riverane dunarene si in Delta Dunarii 2 ani incepand cu 2013 si la fiecare 5 ani 1 an, cu pescuitul sportiv permis sub toate aspectele, inclusive a pescuitului de subzistenta.

  • Introducerea sistemului de Ranger in toate parcurile nationale, introducerea conceptului de agent voluntar de mediu.

  • Introducerea unei legi a turismului montan și regandirea sistemului de cabane, trasee si rute de aprovizionare exclusiv pe baze concurentiale (concesiune în condiții definite).

  • Implicarea ONG-urilor cu activitate de mediu in monitorizarea fenomenelor de mediu precum si a agentilor economici puternic poluanti.

  • Managementul adecvat și conservativ al surselor de apă freatică și de apă dulce ale României.

Energie

  • Desființarea monopolului de producție și vînzare de energie electrică și termică

  • Desființarea monopolului de transport al energiei electrice.

  • Definirea notiunilor de producator mic/mediu de energie și structurarea unui management al distributiei energiei electrice care sa permită introducerea conceptului de “insule energetice” și sa permită negocierea directă a prețului intre actorii pieței (mici și mari)

  • Politici coerente de încurajare a producției de energie alternativă, cu accent pe potențialul de energie din biomasă. Corelarea cu politici fiscale adecvate.

  • Trecerea de la sistemul de “certificate verzi” la cel de “incentive”, cu pre;uri garantate pe minimum 7 ani pentru energia produsă din susrse alternative.

Reforma socială și a natalității

  • Redefinirea constituțională a statului social în sensul recuperării drepturilor naturale.

  • Lansarea unui program național pentru natalitate responsabilă, educație pro-vita în școli, construcție de creșe în parteneriat public-privat, etc., care să includă și acordarea de vaucere valorice în cuantum de trei ori mai mare față de indenizațiile actuale pentru creșterea copiilor, acordate pentru destinații precise, care să stimuleze educația copiilor prin învătământ, sport și cultura.

  • Indemnizatii de crestere a copilului proportionale cu contributiile platite.

  • Dezvoltarea unui sistem functional, accesibil si de calitate pentru ingrijirea de zi a copilului.

  • Initiativa legislativa pentru Legea Bonelor, cu un sistem national uniform de pregatire, de evaluare si de monitorizare a activitatii bonelor,

  • Asigurarea cadrului legislative si financiar pentru activitatea creselor si gradinitelor comunitate (gradinite de familie, bona zonala), de companie (incurajarea companiilor prin facilitati fiscale), orase Baby-Friendly (rampe pt carut, parcuri, protectia mamelor care alapteaza).

  • Sustinerea dezvoltarea unui sistem teritorial de ingrijire a Mamei si a Copilului pentru ca nasterea sa redevina un eveniment al familiei si a face ingrijirile de maternitate mai accesibile comunitatii:

  • Sustinerea dezvoltarea practicii individuale a Moaselor licentiate cu experienta de minim 2 ani (posibilitatea să iți facă Cabinete Medicale Individuale).

  • Sustinerea dezvoltarea Centrelor de Nastere pentru nasterea fiziologica.

  • Incurajarea viitorilor parinti sa participe la cursuri de educatie prenatala si parentala.

  • Formalizarea profesiei de Consilier Perinatal, introducerea in COR, standard profesional, curricula de formare pentru competente de educatie prenatala, consultanta de alaptare.

Anexa 1

Plan de măsuri în domeniul Sănătății

Accesul la asistenţă medicală este un drept constituţional dar, din păcate, în România de astăzi nu toţi cetăţenii pot beneficia de servici medicale de calitate din cauza subfinanţării, risipei şi furtului din sănătate şi a calităţii însuficiente a serviciilor medicale, în general, cauzate de proasta organizare şi de competenţa deficitară, raportat la alte ţări europene, a managerilor şi a personalului medical. Deşi există, pe alocuri, servicii medicale de vârf, majoritatea pacienţilor consideră, pe bună dreptate, că serviciile medicale la care au acces sunt necorespunzătoare. Sistemul este alcătuit, astăzi, mai degrabă pentru a se servi pe sine însuşi decât pentru a satisface nevoile pacienţilor.

Pentru remedierea acestei situaţii, care dăinuie din perioada comunistă, sunt necesare responsabilitate politică, curaj, inteligenţă, efort susţinut, alocarea unor fonduri pentru elaborarea strategiilor de reformare şi de timp îndelungat pentru ca reformele să poată fi implementate.

Principiile care trebuie să stea la baza unei organizări corespunzătoare a Sănătaţii, în viziunea Partidului Noua Republică sunt:

 

  1. Accesul nediscriminatoriu la serviciile medicale, după cum urmează:

 

  1. Pentru urgenţele ameninţătoare de viaţă, în mod gratuit pentru toţi cetăţenii români şi străini aflaţi pe teritoriul ţării.

  2. Pentru servicile profilactice, curative şi de recuperare de bază, prin rambursare a costurilor de către CNAS pe baza contribuţiei obligatorii a fiecăruia la fondul de sănătate sau, pentru cei scutiţi de contribuţie, pe baza contribuţiei instituţiei care acordă scutirea.

  3. Pentru serviciile necuprinse în pachetul de bază, prin plată directă sau pe baza asigurărilor medicale suplimentare faţă de cea obligatorie.

 

  1. Principiul solidarităţii

Contribuţia pentru fiecare cetăţean asigurat este proporţională cu venitul, fără a fi mai mică decât cea corespunzătoare salariului minim pe economie şi fără a fi mai mare decât cea corespunătoare pentru un venit de 50 de ori mai mare decât salariul minim pe economie. Sumele datorate vor fi plătite în părţi egale de angajat şi angajator, iar procentul din venit se va stabili pe baza calculării necesarului pentru acoperirea pachetului de bază de servicii de sănătate pentru toţi asiguraţii. Acest procent va fi actualizat anual prin recalculare pe baza costurilor estimate pentru fiecare an. Pentru cei care nu ating venitul minim garantat, completarea sumelor datorate se va realiza din Bugetul de stat.

 

  1. Activităţi susţinute din Bugetul de stat

Pe baza programelor de sănătate stabilite de grupul de experţi ai MS, Statul susţine, din Bugetul naţional, serviciile de sănătate necesare pentru prevenirea şi/sau tratarea unor afecţiuni cu răspândire în masă, servicii care nu sunt acoperite de pachetul de bază al serviciilor de sănătate, dar care sunt considerate vitale pentru sănătatea publică. Programele de sănătate trebuie regândite, actualizate şi aprobate de Parlament în fiecare an, odată cu aprobarea bugetelor respective.

 

  1. Colectarea şi gestionarea fondurilor

Fondurile datorate sănătăţii se colectează de către ANAF şi se virează în contul CNAS care va avea numai rolul unei bănci ce va gestiona banii asiguraţilor şi îi va distribui, pe criterii precise, celor care asigură plata serviciilor medicale (asigurătorii de stat sau privaţi).

 

  1. Controlul gestionării fondurilor din asigurările obligatorii de sănătate:

Fiind vorba de fonduri private ale asiguraţilor, controlul gestionării acestor fonduri se va realiza de către CNAS ca organism independent de Guvern, reprezentând interesele asiguraţilor, condus de Consiliul de Administraţie numit după un algoritm care să respecte aceste cerinţe.

 

  1. Asigurătorii de sănătate:

Aceştia pot fi publici sau privaţi, în mod obligatoriu acreditaţi de organismele Statului şi controlaţi de acestea, capabili să gestioneze fondurile asiguraţilor rezultate din asigurarea obligatorie de sănătate precum şi fondurile cu care asiguraţii lor au contribuit pentru asigurarea suplimentară. Asigurătorii privaţi nu pot realiza beneficii de pe urma fondurilor repartizate de CNAS şi această instituţie are drept de control asupra chelturii totale a acestor fonduri în anul fiscal respectiv.

 

  1. Controlul Ministerului Sănătăţii asupra fondurilor din programle de sănătate

Ministerul Sănătăţii formulează, pe baza datelor furnizate de Autoritatea Naţională de Management în Sănătate (ANMS), politicile naţionale de sănătate şi controlează numai fondurile de la Bugetul de stat destinate Programelor naţionale de sănătate. Pentru activitatea de reglementare şi control se bazează, de asemenea, pe datele furnizate de ANMS. Instituţiile medicale publice sau private vor fi independente de Ministerul Sănătăţii şi Bugetul de stat şi egale în drepturi. Direcţiile de Sănătate Publică vor fi desfiinţate fiind nefuncţionale şi inutile.

 

  1. Autoritatea Naţională de Management în Sănătate (ANMS)

Necesarul de fonduri şi de unităţi furnizatoare de servicii medicale, elaborarea standardelor de calitate şi de cost în domeniul sănătăţii, controlul cheltuirii fondurilor pe baza acestor standarde, acredirarea asigurătorilor şi a furnizorilor din Sănătate, evaluarea calităţii actului medical şi a măsurilor necesare pentru creşterea acesteia se vor realiza de ANMS instituţie autonomă faţă de Guvern, independentă politic, reprezentantă a beneficiarilor serviciilor de Sănătate. (Atribuţiile acestei instituţii sunt detaliate mai jos).

Această autoritate va fi nepolitică şi condusă de un Consiliu de administraţie numit pe mai mulţi ani, după un algoritm care să asigure reprezentarea preponderentă a beneficiarilor faţă de reprezentanţii Statului.

 

  1. Managementul ştiinţific al Sănătăţii

Serviciile de sănătate din pachetul de bază se vor fundamenta pe respectarea eficacităţii, siguranţei pentru pacient, echităţii şi cost-eficienţei stabilite pe baza studiilor ştiinţifice ale „medicinii bazate pe dovezi”, şi vor fi acordate pe baza unor ghiduri şi protocoale medicale elaborate şi reînnoite periodic de către ANMS care va controla continuu implementarea şi respectarea acestora. Nu vor face parte din pachetul de bază al asigurărilor medicale serviciile şi procedeele nefundamentate ştiinţific.

 

  1. Medicina primară

La baza asistenţei medicale profilactice şi curative se află medicul de familie, cu cabinet privat sau salariat al unor instituţii de furnizare integrată a serviciilor de sănătate. Este necesară creşterea ponderii serviciilor de sănătate acordate la nivelul medicinii primare o dată cu creşterea competenţei medicilor de familie şi creşterea veniturilor acestora corespunzător serviciilor furnizate.

 

  1. Plăţile informale

Plăţile informale reprezintă o ruşine a sistemului sanitar românesc şi pe lângă o discriminare a pacienţilor după venitul lor este cauza multor nemulţumiri din partea pacienţilor şi a unor greşeli medicale de multe ori grave. Acestea trebuie să fie curmate prin măsuri ferme de control şi sancţiune concomitent cu asigurarea unor venituri corecte medicilor şi personalului medical prin corelarea veniturilor acestora cu calitatea şi cantitatea muncii depuse de fiecare, independent de sectorul public sau privat în care personalul medical îşi desfăşoară activitatea. Un mijloc de luptă împotriva acestor plăţi informale şi a risipei şi furtului în sistemul de sănătate, pe lângă informatizarea şi transaprentizarea serviciilor, o reprezintă coplata care se poate institui imediat, fără a reprezenta o povară semnificativă pentru contribuabil, dacă sumele destinate coplăţii vor fi modice şi nu proporţionale cu valoarea serviciului.

 

  1. Controlul calităţii actului medical şi satisfacţia pacientului

Un act medical de calitate este obiectivul final al oricarui serviciu de sănătate. Calitatea serviciilor medicale şi satisfacţia pacienţilor va fi supravegheată permanent de ANMS care va putea propune sancţionarea şi chiar retragerea licenţei de funcţionare a instituţiilor care nu respectă standardele de calitate elaborate de aceasta. Trebuie asigurată o liberă concurenţă între asigurătorii din Sănătate dar şi între furnizorii de servicii ca pârghie de creştere continuă a calităţii dar este necesară şi o instituţie independentă de Stat şi reprezentantă a interesului pacienţilor care să asigure depăşirea unui anumit standard naţional de calitate de către fiecare instituţie. Elaborarea unei legislaţii simplificate pentru accederea facilă a prejudiciaţilor la despăgubirile de malpraxis va contribui suplimentar la creşterea calităţii actului medical.

Atribuţiile Autorității Naţionale de Management în Sănătate (ANMS)

 

  1. Reglementare:

    1. Asigură definirea reglementărilor şi implementarea politicilor UE referitoare la redistribuirea fondurilor publice în condiţii de concurenţă şi cu respectarea normelor achiziţiilor publice, egalităţii de şanse şi în condiţii de nediscriminare, in baza standardelor naționale de cost, a standardelor de procedură similare cu cele aplicate in UE fondurilor nerambursabile şi a standardelor UE de calitate

    2. Elaborează şi actualizează permanent registrul naţional on-line al furnizorilor ce au contracte în derulare care utilizează fondurile din sistemul sanitar.

 

  1. Eficiența economică:

    1. Elaborează sau contractează de la terţi studii de piaţă elaborate în vederea identificării soluţiilor de optimizare a modului de cheltuire a fondurilor din sistemul sanitar, în vederea soluţionării optime a cererii de servicii de sănătate bazale.

    2. Elaborează standarde de cost şi manuale de eficientizare a costurilor pentru furnizorii contractanţi

    3. Evaluează orice propuneri de optimizare a modului de funcţionare a sistemului sanitar, prin aplicarea criteriilor de utilitate efectivă, calitate conformă, cost minim, eficienţă maximă.

    4. Elaborează şi monitorizează indicatorii eficienţei economice şi a costurilor pe pacient realizate de fiecare furnizor contractant, întocmind astfel istoricul eficienţei economice din ultimii 2 ani, conform cu obligaţiile asumate prin contractele anterioare de finantare.

    5. Asigură acordarea finanţări din fondurile de sănătate în condiţii de egalitate de şanse şi nediscriminare, indiferent de tipul de proprietate al contractantului.

 

  1. Raspunderea:

    1. Examinează şi aprobă criteriile de selecţie a companiilor private de asigurări de sănătate şi ai furnizorilor contractanţi ai fondurilor sistemul sanitar.

    2. Răspunde de utilizarea eficientă, efectivă şi transparentă a redistribuirii şi utilizării fondurilor sistemului sanitar.

    3. Răspunde de furnizarea şi publicarea on-line a informaţiilor legate de redistribuirea fondurilor din sănătate către fiecare din furnizorii contractanţi şi cu privire la eficienţa cheltuirii banilor din sănătate către fiecare contractant per unitate de serviciu medical contractat

    4. Asigură şi răspunde pentru corectitudinea operaţiunilor finanţate pentru implementarea măsurilor de control intern financiar

    5. Definește procedura de auditare financiară anuală, neutră şi independentă, privind modul de alocare al fondurilor din sistemul sanitar, care va servi ca bază pentru măsurile ce vor fi aplicate in anii următori

 

  1. Conflictul de interese:

    1. Examinează şi aprobă politici similare din EU privind conflictele de interese, privind ocuparea funcţilor şi responsabilităţilor din sistemul sanitar sau mandatarea unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legatura cu funcţia pe care o îndeplinesc.

 

  1. Solutionarea contestatiilor:

    1. Soluţionează contestaţiile de la orice nivel al sistemului sanitar central, regional/sectorial şi local, privind conflictul de interese, concurenţă, achiziţiile publice, standardele de calitate, egalitatea de şanse şi nediscriminare

 

  1. Controlul:

    1. Constituie Comitetele de Monitorizare a eficienţei şi conformităţii cheltuirii fondurilor din sănătăte alocate conform contractelor semnate

    2. Elaborează măsuri de control şi le aplica în cele 3 faze de redistribuire a fondurilor din sănătate: la contractare, în perioada de derulare şi după finalizarea contractării

    3. Efectuează controale la faţa locului privind calitatea serviciilor furnizate şi satisfacţia pacienţilor

 

  1. Transparența:

 

    1. Asigură transparenţa modului de alocare a fondurilor, publicând lista completă a furnizorilor contractanţi, sumele alocate, criteriile îndeplinite, istoricul fondurilor alocate în ultimii 5 ani (începând cu primul an al aplicării legii), istoric cu indicatorii economici ai costurilor per pacient realizaţi de furnizorul contractant la finanţările din ultimii 5 ani şi conformitatea acestora cu obligaţiile asumate prin contract (începând cu primul an al aplicării legii)

    2. Elaborează sisteme informaţionale rapide de colectare şi monitorizare a indicatorilor realizaţi de contractanţi, conform contractele asumate

 

  1. Raportarea:

    1. Elaborează raportul anual de activitate şi de cheltuire a fondurilor din sănătate pe care îl publică on-line.

Anexa 2

Plan de măsuri în domeniul

Anticorupției, Antirisipei și diminuării masive a cheltuielilor statului

 

Pentru a stopa la sursă corupția și risipa din fondurile publice este necesar ca orice propuneri de decizii de redistribuire și cheltuire a fondurilor publice de la nivelul ministerelor și până la ultimul ordonator de credite să fie aprobate numai după o supervizare competentă, neutră, unitară și nediscriminatorie prin prisma celor trei standarde de procedura, de cost și de calitate, conform tabelului de mai jos.

SUPERVIZARE

competentă, neutră, unitară și nediscriminatorie

C. standard procedură

D. standard calitate

E. standard cost

  1. nivel superior al redistribuirii prin contracte cadru a fondurilor ministerelor, regiilor, consiliilor județene, fondul de sănătate, fondul de pensii, etc.

Cazul 1

Cazul 2

Cazul 3

100%

100%

100%

  1. nivel inferior al cheltuirii prin proceduri de achiziții publice ale ordonatorilor secundari si tertiari de credite

Cazul 4

Cazul 5

Cazul 6

100%

100%

100%

 

Supervizarea și soluționarea contestațiilor privind standardele de procedură a cheltuirii fondurilor prin achiziții publice, cazul 4 din tabel, face deja parte din atribuțiile ANRMAP – Autoritații Naționale de Reglementare şi Monitorizare a Achizițiilor Publice, care și-a dovedit competența și neutralitatea, iar acum ar putea în mod unitar și nediscriminatoriu să supervizeze și restul din cele cinci cazuri, prezentate în tabel, dacă s-ar decide extinderea atribuțiilor și competențelor, după cum urmează:

 

Masura 1 – extinderea pe verticală a ariei de supervizare a actualei ANRMAP asupra tuturor normelor și deciziilor de redistribuire anuală a fondurilor propuse prin contracte cadru de către ministere, autorității, regii și consilii județene, conform punctelor A și B din tabel.

 

Masura 2 – extinderea pe orizontală a ariei de supervizare a actualei ANRMAP la nivelul superior și prin prisma standardelor de procedura, cazul 1 din tabel, privind modul de redistribuire a fondurilor publice prin contractele cadru anuale de către ministere, autorități, regii, consilii județene, etc., prin crearea în interiorul ANRMAP a unei direcții responsabile pentru fiecare minister, având următoarele atribuții:

 

  • elaborează, verifică şi răspunde de aplicarea la toate nivelurile de ramură (central, regional/sectorial, programe naționale, etc.) a standardelor similare cu cele din UE privind criteriile şi modalităţile de redistribuire a fondurilor publice în mod competent, neutru, unitar, nediscriminatoriu, bazate pe respectarea principiilor de egalitate de şanse, modalităţii unitare de decontare, sprijinirea pieţii concurenţiale, accesului liber, transparenţei maxime, lipsei conflictului de interese, lipsei incompatibilităților, aplicării standardelor de achiziţii publice și a selecţiei obiective a furnizorilor;

  • urmărește menționarea standardelor de procedură ca și criterii de eligibilitate în orice norme sau metodologii emise la nivel de minister, aplicate neutru, unitar și nediscriminatoriu privind accesarea fondurilor publice;

  • soluționează contestații privind utilizarea standardelor de procedură ca și criterii de eligibilitate în orice norme sau metodologii emise la nivel de minister.

 

Masura 3 –  extinderea pe orizontală a ariei de supervizare de către actuala ANRMAP la nivelul inferior și prin prisma standardelor de procedură, cazul 4 din tabel, privind modul de cheltuire a fondurilor publice prin procedurile de achiziții publice de către ordonatorii secundari si tertiari de credite primării, spitale, scoli, etc., având următoarele atribuții:

 

  • supervizează aplicarea unitară şi nediscriminatorii a criteriilor şi modalităţilor neutre de accesare a fondurilor prin prisma standardelor de procedură, bazate pe principii de egalitate de şanse, modalităţi unitare de decontare, piaţă concurenţială, acces liber, transparenţă maximă, lipsa conflictului de interese, lipsa incompatibilităților, norme și standarde ale achiziţiilor publice;

  • supervizează conformitatea caietelor de sarcini prin prisma standardelor de procedură ca și criterii de eligibilitate;

  • supervizează conformitatea contracte tip de achiziții publice;

  • supervizează conformitatea contractelor de management privind administrarea unităţilor din subordinea ministerelor, autorităților sau primăriilor;

  • supervizează conformitatea contractelor de muncă privind lipsa conflictului de interese, lipsei incompatibilităților și îndeplinirea procedurilor de selecție și corespundere profesională pe competențe;

  • asigură și monitorizează disponibilitatea raportări on-line a informaţiilor privind lista completă a furnizorilor contractanţi, sumele alocate, criteriile de eligibilitate îndeplinite, indicatorii economici realizați pe parcursul finanțării actuale (la contractare, în perioada derulării contractării şi după contractare), istoricul fondurilor alocate în ultimii 5 ani, istoricul indicatorilor economici ai costurilor realizate de furnizorul contractant la finanţările din ultimii 5 ani, conformitatea acestora cu obligaţiile asumate prin contract;

  • soluționează contestații privind utilizarea standardelor de procedură ca și criterii de eligibilitate în orice proceduri de achiziții publice.

 

Masura 4 – extinderea pe orizontală a ariei de supervizare de către actuala ANRMAP la nivelul superior și prin prisma standardelor de calitate, cazul 2 din tabel, privind modul de redistribuire a fondurilor publice prin contractele cadru anuale de către ministere, autorități, regii, consilii județene, etc., prin crearea în interiorul ANRMAP a unei direcții dedicate pentru fiecare minister, având următoarele atribuții:

 

  • selectează standardele de calitate aferente certificărilor ISO şi acreditărilor ISO corespunzătoare produselor și serviciilor ce fac obiectul finanțării publice, din cele 19.000 standarde ISO existente în UE, iar în lipsa unor standarde UE corespunzătoare se vor indica criterii de calitate alternative și auditorii neutri care vor emite evaluări obiective ale confirmității calității cu criteriile echivalente;

  • urmărește menționarea standardelor de calitate ISO sau a alternativelor, ca și criterii de eligibilitate în orice norme sau metodologii emise la nivel de minister, care să fie aplicate neutru, unitar și nediscriminatoriu privind accesarea fondurilor publice;

  • soluționează contestații privind utilizarea standardelor de calitate ca și criterii de eligibilitate în orice norme sau metodologii emise la nivel de minister.

Masura 5 – extinderea pe orizontală a ariei de supervizare de către actuala ANRMAP la nivelul inferior și prin prisma standardelor de calitate, cazul 5 din tabel, privind modul de cheltuire a fondurilor publice prin procedurile de achiziții publice de către ordonatorii secundari si tertiari de credite, respectiv primării, spitale, scoli, etc., având următoarele atribuții:

 

  • verifică și aprobă caiete de sarcini prin prisma menționării explicite a standardelor de calitate ca și criterii de eligibilitate, iar în cazul inexistenței acestora se va preciza aplicarea unitară a excepțiilor;

  • verifică la fiecare contractare deținerea de către furnizorii contractanți de la orice nivel a dovezilor aferente certificărilor ISO şi acreditărilor ISO, privind furnizorii, produsele sau/și serviciile ce fac obiectul finanțării publice. În lipsa unor standarde UE corespunzătoare, verifică deținerea de către contractanți de înscrisuri emise de terți autorizați, iar în cazuri excepționale urmărește neaplicarea acestora în mod unitar pentru toti ofertanții;

  • soluționează contestații privind utilizarea standardelor de calitate ca și criterii de eligibilitate în orice procedură de achiziții publice.

 

Masura 6 – extinderea pe orizontală a ariei de supervizare de către actuala ANRMAP la nivelul superior și prin prisma standardelor de cost, cazul 3 din tabel, privind modul de redistribuire a fondurilor publice prin contractele cadru anuale de către ministere, autorități, consilii județene, etc., prin crearea în interiorul ANRMAP a unei direcții dedicate pentru fiecare minister, având următoarele atribuții:

 

  • analizează și supervizează prin prisma sustenabilității orcie propuneri de construcție bugetară a ministerelor, privind angajamente financiare cu impact bugetar;

  • monitorizează implementarea controlului financiar public intern CFPI, cu cele doua paliere ale sale, controlul financiar și auditul public intern, asupra cheltuielilor publice ale fiecărui minister, ca instrument managerial utilizat pentru a furniza o asigurare rezonabilă că sunt îndeplinite obiectivele managementului entităţii publice, care intenţionează să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire la atingerea obiectivelor, grupate în următoarele categorii: eficacitatea şi eficienţa funcţionării; fiabilitatea informaţiilor financiare, fiabilitatea informaţiei interne şi externe, respectarea legilor şi regulamentelor, prin care managementul constată abaterile rezultatelor de la obiective, analizează cauzele care le-au determinat şi dispune măsurile corective sau preventive ce se impun;

  • supervizează aprobarea și cheltuirea bugetelor ministerelor în baza rapoartelor de audit intern și extern, și a altor date financiare relevante;

  • implementează controlului financiar public intern CFPI, cu cele doua paliere ale sale, controlul financiar si auditul public intern, asupra cheltuielilor publice proprii, în vederea efectuării ulterioare a auditării financiare externe, a cărei rapoarte de auditare vor fi comunicate guvernului, cu scopul îmbunătățirii metodologiei de întocmire și cheltuire a bugetului propriu;

  • colectează, monitorizează și analizează informaţii privind ineficiența sau utilitatea unor practici, investiții, cheltuieli sau a oricăror activități consumatoare de fonduri şi emite decizii privind aprobarea, limitarea explicită sau excluderea acestora;

  • efectuează studii, evaluează propuneri, identifică soluții si modifică normele în vigoare privind metodele de alocare a fondurilor publice prin prisma eficienței economice și a utilității efective a redistribuirii fondurilor la nivel de ministere;

  • identifică, elaborează şi raspunde pentru aplicarea măsurilor stricte de disciplină financiară privind eliminarea arieratelor, cu sancţiuni prevăzute în contractele de management pentru nerespectarea disciplinei financiare;

  • asigură colectarea automatizată şi publicarea on-line a informaţiilor privind redistribuirea fondurilor şi eficienţa cheltuirii acestora de către fiecare contractant, pe criterii economice obiective care în mod unitar vor măsura, indica şi compara eficienţa contractării la orice nivel a fondurilor publice;

  • elaborează standarde de cost, manuale de eficientizare a costurilor şi proceduri on-line de raportare a eficienței utilizarii fondurilor publice, care vor servi ca bază pentru evaluarea viitoare a metodologiilor de decontare și a contractanților;

  • elaborează indicatori de eficiență economică care vor fi menționați în contractul de fianțare şi monitorizăți pe percursul finațării;

  • urmărește menționarea standardelor de cost ca și criterii obligatorii în orice norme sau metodologii emise la nivel de minister privind accesarea fondurilor publice. În lipsa unor standarde de cost corespunzătoare, urmărește menționarea unitară, neutră și nediscriminatorie a acestora.

  • elaborează metodologii specifice subcontractării temporare de maxim un an pentru achiziția de servicii, atunci când costul realizării acestora în regie proprie este mai mare decât prețul achiziției de la alți furnizori, care vor include posibilitatea prelungirii contractelor de subcontractare numai după o reevaluare completă a costului estima în regie proprie, care să justifice sau nu continuarea subcontractării temporare în comparație cu costul pieții.

  • soluționează contestații privind respectarea standardelor de cost ca și criterii de eligibilitate în orice norme sau metodologii emise la nivel de minister;

  • constituie comitete de monitorizare a eficienţei şi conformităţii cheltuirii fondurilor la nivelul superior;

  • supraveghează disponibilitatea deplină a informaţiilor publice privind redistribuirea și cheltuirea fondurilor publice.

 

Masura 7 – extinderea pe orizontală a ariei de supervizare de către actuala ANRMAP la nivelul inferior și prin prisma standardelor de cost, cazul 6 din tabel, privind modul de cheltuire a fondurilor publice prin procedurile de achiziții publice de către ordonatorii secundari si tertirari de credite, respectiv primării, spitale, scoli, etc., având următoarele atribuții:

 

  • verifică și aprobă caiete de sarcini prin prisma menționării standardelor de cost ca și criteriu de eligibilitate, iar în cazul inexistenței acestora se va preciza aplicarea unitară a excepțiilor;

  • verifică eficienţa economică obţinută la ultima finanţare (nu și la prima finanțare) de către furnizorii contractanţi, fapt ce va servi ca bază pentru contractarea din anul urmator;

  • evaluează propuneri de optimizare a modului de utilizare a fondurilor publice, prin aplicarea criteriilor de utilitate efectivă, cost minim şi eficiență maximă;

  • monitorizează implementarea controlului financiar public intern CFPI, cu cele doua paliere ale sale, controlul financiar și auditul public intern, asupra cheltuielilor publice ale ordonatorilor secundari si tertiari de credite, ca instrument managerial utilizat pentru a furniza o asigurare rezonabilă că sunt îndeplinite obiectivele managementului entităţii publice, care intenţionează să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire la atingerea obiectivelor, grupate în următoarele categorii: eficacitatea şi eficienţa funcţionării; fiabilitatea informaţiilor financiare, fiabilitatea informaţiei interne şi externe, respectarea legilor şi regulamentelor, prin care managementul constată abaterile rezultatelor de la obiective, analizează cauzele care le-au determinat şi dispune măsurile corective sau preventive ce se impun;

  • supervizează aprobarea și cheltuirea bugetelor ordonatorilor secundari și tertiari de credite în baza rapoartelor de audit intern și extern, și a altor date financiare relevante;

  • efectuează eșantionat și aleator controale la faţa locului privind eficienţa şi conformităţea cheltuirii fondurilor publice;

  • evaluează și aprobă prin metodologii specifice propuneri de subcontractare temporară de maxim un an pentru achiziția de servicii, atunci când costul realizării acestora în regie proprie este mai mare decât prețul achiziției de la alți furnizori;

  • verifică utilitatea procedurilor de externalizare și decide asupra utilității contractelor în derulare;

  • elaborează şi monitorizează indicatorii eficienței economice şi a costurilor per unitate economică statistică realizate de fiecare furnizor contractant la ultima finanțare, înregistrându-se un istoric al eficienței economice din ultimii 2 ani, conform obligațiilor asumate prin contractele anterioare;

  • supraveghează disponibilitatea sistemului de colectare automatizată şi publicarea on-line a informaţiilor privind indicatorii economici realizați de fiecare contractant;

  • asigură şi răspunde de corectitudinea şi eficienţa implementării măsurilor de control financiar, implementând cu prioritate practici de control la distanță prin stabilirea procedurilor și asigurarea infrastructurii on-line de raportare ritmica a indicatorilor relevanți;

  • elaborează şi publică on-line raportul anual de activitate şi de cheltuire a fondurilor;

  • soluționează contestații privind utilizarea standardelor de calitate ca și criterii de eligibilitate în orice proceduri de achiziții publice.

 

Masura 8 – modificarea legislației aferente organizării finanțelor publice privind funcționarea ANRMAP care să prevadă toate responsabilitățile și atribuțiile detaliate mai sus la p.1-7, inclusiv schimbarea denumirii în ANRFP – Autoritatea Națională de Redistribuire a Fondurilor Publice.

 

Masura 9 – aplicarea concomitentă și unitară a celor menționate mai sus, pentru a preveni orice breșă sau subterfugiu în modul just de redistribuire și cheltuire a fondurilor publice, cu scopul limitării la minim a corupției și risipei.

 
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s