Se întoarce frauda la examenul de bacalaureat!

 

Postat de 

02/09/2012

 

Înaintea rezultatelor finale, după contestaţii, promovarea la bacalaureat sesiunea de toamnă este de 24,27%, comparativ cu circa 19% în 2011. După contestaţii, aşa cum s-a întâmplat în fiecare an, promovarea ar urma să mai crească, ajungând la 26%, o creştere de aproximativ 30%, comparativ cu sesiunea de toamnă de anul trecut.

Creşterea este semnificativă şi ea este rezultatul reducerii exigenţei la supraveghere şi/sau la corectarea tezelor.

Mai grav, există diferenţe uriaşe între judeţe, care nu se justifică în niciun fel.

Astfel, conform informaţiilor publicate de Hotnews.ro, cel mai mic procent de promovare este la Ialomiţa, de 10,2%, în timp ce la Giurgiu se înregistrează un procent de promovare de cinci ori mai mare, de 50,02%!

Fiind vorba de mii de elevi, legile statisticii şi curba lui Gauss interzic astfel de abateri care ies din limitele normalului.

Şi la o comparaţie pe judeţe se observă diferenţe mari la procentele de promovare faţă de 2011, aceeaşi sesiune de toamnă:

Judet 2011 2012
Arad 16,7% 29,85%
Buzau 22,96% 34,77%
Calarasi 14,75% 28,39%
Constanta 11% 36,07%
Braila 18,7% 25,3%
Gorj 14% 38,64%
Harghita 12,2% 22,32%
Mehedinti 53% 27,30%
Timis 14,5% 24,07

Exemplele pot continua, dar cele prezentate sunt edificatoare.

Halucinant este şirul de procente de promovare la bacalaureat din Mehedinţi, din ultimii ani: 98,8%, 82%, 27% (vara 2011), 53% (toamna 2011), 30% (vara 2012), 27,3% (toamna 2012). Este vorba de mii de elevi, care sar de la un an la altul de la extaz la agonie!

Procentul de 53% înregistrat în toamna trecută în Mehedinţi a provocat un control al Corpului de Control al Ministrului Funeriu, dar nimeni nu ştie la ce rezultate s-a ajuns, cu excepţia câtorva trimiteri spre cercetare parchetului. De atunci nu mai ştie nimeni nimic. Alte sancţiuni administrative nu s-au dat.

Culmea este că metodologia după care s-a dat bacalaureatul, atât în 2011, cât şi în 2012, pemite identificarea tezelor identice aflate în centrele de evaluare şi anularea acestora. Cu excepţia celor 111 teze identificate la un singur centru de evaluare din Caraş-Severin, în 2011, nimeni n-a avut curajul să extindă cercetările în alte centre de evaluare. Cine ştie la ce surprize s-ar ajunge!

Situaţia este cumva similară cu fraudele de la scrutinele electorale. Până nu se fac cercetări, sancţiuni şi trimiteri în judecată până la ultima şcoală, nu scăpăm de acest flagel.

Camerele de supraveghere şi-or fi făcut efectul în unele judeţe, dar cu atât mai frustrant este să vezi că alţii, din alte judeţe, s-au „descurcat”, au păcălit şi sistemele de supraveghere şi au copiat masiv, aceasta fiind singura explicaţie a diferenţelor, şi de cinci ori mai mari, a procentelor de promovare. Care au fost şi avantajele materiale, cadourile, de care s-au bucurat membri comisiilor de examinare, s-ar putea afla la cercetări, dacă le-ar face instituţiile statului.

Are curaj premierul Victor Ponta să dicteze controale serioase, cu participarea societăţii civile, în judeţele şi liceele care nu-şi justifică procentele de promobilitate? Pentru că n-am avut timpul necesar să comparăm între ele procentele de promovare pe licee, cine ştie ce surprize mai apar.

Dacă Victor Ponta ar vrea să atenueze acuzaţia de plagiat ce planează asupra sa ar ordona astfel de controale, să demonstreze că este partizanul corectitudinii şi transparenţei. Am mari dubii că va face acest lucru, aşa, din solidaritate între plagiatori.

Câteva cuvinte despre bacalaureatul profesional. El există şi acum, se numeşte examen de certificare a competenţelor profesionale, valabil pentru filierele liceale tehnologice şi vocaţionale. Este bine că i se adăugă probele de competenţe orale, la care nu se pică, şi un examen de antreprenoriat, fără să dea dreptul la acces la facultate.

Personal am mari dubii că absolvenţii se vor înghesui la acest tip de examen, botezat pretenţios „bacalaureat” profesional, dacă seriozitatea şi exigenţa la adevăratul examen de bacalaureat scad, aşa cum vedem că se întâmplă anul acesta. Dacă filierei tehnologice i s-ar adăuga şi un curriculum adecvat unei cariere profesionale, cu multă instruire practică şi mai puţină cultură generală teoretică, atunci s-ar oferi tinerilor încă un traseu educaţional, pe care să meargă cei cu inteligenţă dominant practică, aplicativă.

Pe de altă parte este clar că piaţa muncii, din care statul a ieşit ca principal angajator, nu mai validează diplome, liceale sau universitare, care nu au acoperire în competenţe şi cunoştinţe. Angajatorul privat nu se uită în primul rând la diplome ci la ce ştie să facă un candidat la jobul oferit. Dacă interviul, proba de lucru, experienţă, atestă competenţele candidatului, atunci diploma completează tabloul. Dacă nu, indiferent câte diplome are candidatul, ele nu mai valorează nimic pe piaţa muncii. Aşa se şi explică apetitul tot mai redus al tinerilor pentru diplomele de bacalaureat şi universitare.

Ne-am întors la paradigma „meseria brăţara de aur”, în locul „diploma îţi dă acces la joburi bune”.

Iată că piaţa muncii reuşeşte să fie un reglator de ultimă instanţă şi să facă ceea ce statul n-a reuşit: un învăţământ în care tinerii să înveţe să ştie, să facă, să fie, să trăiască împreună.

Mai avem până acolo, dar pe drumul acesta se va merge, cu cât mai repede, cu atât mai bine.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s