Manual de Identitate

Manual de Identitate
mişcarea prinde rădăcini
BUCUREşTI
2012

SUMAR
MAI E CINEVA AICI? 7
VIZIUNEA POLITICĂ 8
Decalog 8
şapte paşi pentru o Nouă Românie 8
Despărţirea de fesenism 8
Ce a însemnat tranziţia de la comunism la democraţie? 9
De la partidele istorice la partidele clientelare 10
Cum s-a născut mișcarea Noua Republică? 10
Mişcare sau partid? 11
Există un precedent pentru Noua Republică? 11
Idealism sau pragmatism? 12
Care sunt valorile noastre esenţiale? 12
Respectă Noua Republică şi instituţiile monarhice? 12
Ce este republicanismul? 13
Cum vede Noua Republică istoria totalitarismelor din secolul XX? 13
Ce înţelegem prin identitatea naţională? 13
Liberali, creştin-democraţi sau conservatori? 14
Populist sau popular? 14
Ce este și ce nu este Noua Republică? 14
Este Noua Republică vreo Albă ca Zăpada? 15
Este Noua Republică parte din Mișcarea Populară? 15
Cum a fost primită Noua Republică? 15
Cine finanţează Noua Republică? 15
Cum putem ajuta Noua Republică? 16
Care sunt adversarii înnoirii politice? 16
Ce ne propunem pe termen lung? 17
Care este raportarea faţă de actualele forţe politice? 17
Cum se raportează Noua Republică la preşedintele Traian Băsescu? 17
Cum se raportează Noua Republică la minoritatea maghiară? 18
Cum judecă Noua Republică referendumul din 2009? 18
De ce vrem schimbarea Constituţiei? 18
Care sunt premisele succesului pentru Noua Republică? 19
Aveţi un electorat-ţintă? 19
Ce filtre vor garanta excluderea oportuniștilor? 19
Cum sancţionăm actele de corupţie din interior? 20
Cum ne ferim de impostură? 20
Ce garanţii oferim votanţilor noştri? 20
VALORI SOCIALE 21
Cine susţine Noua Republică? 21
Cum trăim în comunitate? 21
Manual de identitate 3
Cine ne reprezintă? 21
Cu ce ne mândrim şi de ce ne este ruşine? 22
Despre minciună şi adevăr 22
Ce credem despre lustraţie? 22
Ce mesaj avem pentru tineri? 22
De ce să mă implic? 23
Cum înţelegem familia? 23
Cum rezolvăm demografia negativă? 24
Cum vedem mediul înconjurător? 24
Cum scăpăm de gunoaie? 24
Cum se raportează Noua Republică la proiectul Roșia Montană? 25
Cum se dezvoltă cultura carităţii şi filantropia? 25
ORGANIZARE INTERNĂ 26
Ce rol asumă Grupul de Iniţiativă Naţională? 26
Ce este un Grup de Iniţiativă Locală? 26
Cum funcţionează ierarhiile într-un GIL? 27
Este Noua Republică o organizaţie elitistă? 27
Cine poate deveni membru al partidului Noua Republică? 28
Ce responsabilităţi au membrii partidului? 28
Ce drepturi au membrii partidului? 28
Cum se va organiza Noua Republică? 29
Cum se aleg organele de conducere? 29
Cum îşi atinge obiectivele Noua Republică? 29
De unde îşi va procura Noua Republică banii? 29
Când se va înscrie la tribunal partidul Noua Republică? 29
De unde ştiţi că veţi avea succes în alegeri? 29
POLITICI PUBLICE 30
Cum vede Noua Republică rolul statului în viitor? 30
Cum înţelegem solidaritatea socială? 30
Cum ar putea creşte nivelul de trai al românilor? 31
Cum va evolua Educaţia? 31
Cum poate fi relansată cercetarea ştiinţifică? 31
Care este relaţia între cercetare şi modernizare? 31
Societatea civilă şi cercetarea ştiinţifică 32
Cum va evolua sistemul de pensii? 33
Noua Republică doreşte subsidiaritate şi descentralizare? 33
Ce înţelege Noua Republică prin economia de piaţă? 33
Cine stimulează creşterea numărului locurilor de muncă? 33
Care este rolul religiei în societate şi politică? 34
Cum poate fi îmbunătăţit sistemul sanitar? 34
ECONOMIE 35
O nouă paradigmă fiscală: legea fără excepţii 35
Ce domenii pot aduce valoare nou creată în România? 36
Manual 4 de identitate
Ce înţelege Noua Republică prin egalitatea de şanse? 36
Cum ne raportăm la industria IT & C? 36
Care sunt politicile fiscale şi de contribuţii preconizate? 37
Ce obiective de infrastructură sunt prioritare? 37
Ce rol joacă protecţia mediului în politicile promovate de Noua Republică? 37
Cum poate fi micşorată birocraţia care sufocă mediul de afaceri? 37
Este necesară privatizarea? 38
Este bună globalizarea pieţelor? 38
Cum trebuie sprijinite IMM-urile şi micii oameni de afaceri? 38
Cum poate fi sprijinită dezvoltarea agriculturii? 38
Cât de mari pot fi deficitele structurale? 38
POLITICĂ EXTERNĂ ȘI APĂRARE 39
Cum vede Noua Republică politica externă a României? 39
Ce valoare are diaspora? 39
Cum să obţinem toate beneficiile posibile din apartenenţa la UE si NATO? 39
Care ar fi pilonii politicii externe ai României? 40
Cum ar putea reveni specialiştii aflaţi acum în diaspora? 40
Ce înseamnă limitarea suveranităţii? 40
Schimburile economice – încotro? 40
ROMÂNII DE PRETUTINDENI 41
Departe și totuși acasă? 41
Care este dimensiunea pierderii de capital uman în ultimele decenii? 41
Care este contribuţia economică a diasporei la dezvoltarea României? 42
Care este bogăţia umană a diasporei şi dividendul reîntoarcerii în ţară? 42
Ce așteaptă românii din diaspora? 42
„Noi, cetăţenii români de pretutindeni …” 43
Noua Republică – Grupul de Iniţiativă Londra 43
România: o ţară fără graniţe sufleteşti 44
BIOGRAFII LA Noua Republică 45
Daniel Arfire 45
Diana Armanu 45
ştefan Bârgâoanu 45
Radu Botezatu 45
Nicolae Burchel 46
Gabriel Cărbunaru 46
Octavian Ciurdariu 46
Radu Cujbă 46
George Dobrescu 46
Ciprian Constantin Domnu 47
Florin Drăgan 47
Gabriel-Iulian Dumbravă 47
Iuliana Larisa Ispas 47
Lucian Leca 47
Manual de identitate 5
Alexandru Lupu 48
Dan Mădălin Mărgineanu 48
Călin Dan Morar 48
Mihail Neamţu 48
Augustin Ofiţeru 48
Ioan Pecheanu 49
Bogdan Popa 49
Nicolae Popa 49
Sorin Mihai Popescu 49
Bianca Popescu 50
Viorel Radu 50
Caius Râpanu 50
Dana Rainov 50
Andrei Rosetti 50
Daniela Rusu 50
Silvia Savin 50
Cristian şoimaru 51
Mihail ştefănescu 51
Laurenţiu Theodoru 51
Ion Ţecu 51
Valeriu Todiraşcu 51
Cazimir Ţino 52
Mihnea Vasilache 52
Andrei Văcaru 52
ştefan Vlaston 52
Eduard Wagner 53
ANEXE 54
Crez politic: Noua Republică 54
Politikai Hitvallás: AZ UJ KÖZTÁRSASÁG 55
Listă contacte Noua Republică (Grupuri de Iniţiativă Locale) 57
NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI 58
Manual 6 de identitate
Mai e CineVa aiCi?
Da.
Noi suntem neresemnaţii. Cei care nu pot pleca, nu se pot obişnui şi nu pot închide ochii.
Noi, cei care ştim că România trebuie să arate altfel. Cei care ştim că nu asta e ţara pe care
vrem s-o lăsăm copiilor şi nepoţilor noştri. Adormiţi ori scârbiţi de propaganda transmisă
live, non-stop, unii au început să creadă că n-avem nicio şansă. Că suntem, prin însăşi natura
noastră, bolnavi, neputincioşi, iresponsabili şi corupţi până-n măduva oaselor.
Noi credem altfel. Suntem tot mai mulţi.
Vă propunem Noua Rezistenţă, Noul Activism.
E inacceptabil ca o ţară dăruită de Dumnezeu cu oameni vrednici, cu resurse naturale, având
o poziţie strategică importantă, să tremure de frica furtunilor externe și să rămână la coada
Europei din punctul de vedere al nivelului de trai, al performanţei în educaţie, al serviciilor
medicale, al infrastructurii rutiere sau feroviare sau al eficienţei industriei agricole.
E revoltător ca vânzarea activelor economiei comuniste să producă doar 150 km de
autostradă.
Nu putem accepta ca românii să importe mâncare având, totodată, milioane de hectare de
pământ agricol de cea mai bună calitate, parte dintre ele nelucrate.
E trist că milioane de români strălucesc profesional și prosperă sub raport personal în
Occident, fiind adesea întâmpinaţi acasă cu scepticism și reticenţă.
Dorim să punem capăt acestor stări de lucruri.
Cerem refondarea politica românească plecând de la valorile autentice ale democraţiei,
nepătată de moștenirea comunismului și preocupată de viitorul naţiunii într-o lume
globalizată.
Am apărut dintr-o îngrijorare faţă de viitoarele generaţii, dar și din respect pentru jertfele
înaintașilor.
Vrem ca pribegii României să se poată întoarce la casa lor.
Ne dorim separarea apelor: clasa profitorilor și a corupţilor care merită să înfunde pușcăriile,
pe de o parte, românii liberi şi vrednici, capabili să trăiască din munca proprie.
Vă propunem Noua Românie într-o Nouă Republică.
Manual de identitate 7
deCalog
• Alege binele, nu doar răul cel mai mic.
• Lucrează pentru o cauză mai mare decât tine însuţi.
• Batălia pentru valori cere sacrificii.
• Aderă la principii şi atunci când ele te dor.
• Zideşte pe temelii solide.
• Admiră-l pe cel mai vrednic decât tine.
• Prosperitatea trebuie să oglindească munca.
• Adu-ţi aminte de unde ai plecat.
• Dăruind vei dobândi.
• Adevărul e mai tare decât calomnia.
Şapte paŞi pentru o nouă roMânie
• Suntem o naţiune formată din cetăţeni, nu doar contribuabili sau consumatori.
• Aparţinem unui popor, nu doar unei populaţii fără nume sau destin.
• Ne dorim justiţie, nu doar legi pe hârtie.
• Protejăm piaţa liberă, fără drept la monopol.
• Respectăm credinţa oamenilor, nu doar zidurile exterioare.
• Preţuim memoria trecutului, ca și glasul celor nenăscuţi încă.
• Vrem o Constituţie și legi egale pentru românii de acasă și de pretutindeni.
despărţirea de fesenisM
Decalogul de mai sus trebuia să guverneze România post-comunistă. N-a fost să fie.
Imediat după 1990, Frontul Salvării Naţionale condus de Ion Iliescu a reuşit să blocheze
relansarea şi să se infiltreze în principalele partide. A existat o deversare a FSN în FDSN,
VIZIUNEA POLITICĂ
Manual 8 de identitate
PDSR şi apoi PSD; a existat o contaminare socialistă a PNL prin oameni ca Teodor Meleşcanu
& co.; a existat o străpungere în UDMR prin urmaşii lui Géza Domokos; a existat o prelungire
a FSN în PD prin parlamentari ca Ioan Oltean, Radu Berceanu şi vechea gardă. FSN este
prezent şi în actualul UNPR.
Pe scurt, toate partidele importante din România au o stranie legătură cu principala
formaţiune neo-comunistă din 1990. Ce trist şi revoltător! România merita o soartă mai bună.
Morţii de la Revoluţie se cuveneau cinstiţi altfel.
Noua Republică nu condamnă adepţii doctrinei social-democrate – căci noi credem
fundamental în dialog şi pluralism. Totuşi, socialiştii din România nu s-au pocăit de abuzurile
regimului comunist. Iată motivul pentru care cerem mai departe tuturor reprezentanţilor
fostului FSN o despărţire categorică de „idealurile” şi practicile vechiul regim.
Noua Republică produce o ruptură faţă de acest trecut amestecat şi se întoarce la valorile
României moderne. Vorbim despre principii perene, dar şi despre idei proaspete, despre
oameni noi şi alte forme de organizare.
Principiile perene sunt parte din moştenirea civilizaţiei Decalogului născută la confluenţa
dintre tradiţia iudeo-creştină şi cultura umanistă a Antichităţii greco-romane. În virtutea
acestor rădăcini, credem astăzi în puterea legii, în forţa adevărului, în chemarea dreptăţii, în
libertate, efort, decenţă și moralitate.
ideile proaspete ale noii republici vizează:
• Stimularea pieţei muncii;
• Reforma Statului în direcţia unor instituţii puternice, suple şi transparente, capabile să
slujească cetăţeanul;
• Eliminarea rigidităţilor birocraţiei de azi;
• Reducerea numărului de ghișee în favoarea modernizării tehnologice;
• Votul prin corespondenţă pentru românii din diaspora;
• O nouă Constituţie care să garanteze drepturile naturale pentru românii de pretutindeni.
• Un cod etic propriu intransigent, dar şi limitarea mandatele primarilor sau ale
preşedinţilor de Consilii Judeţene.
• Anularea imunităţilor parlamentare de care s-au bucurat atât timp unii oameni care
aveau probleme cu Justiţia.
Pe scurt, ne plasăm dincolo de şantajul baronilor sau tirania mediocrităţii.
Ce a înseMnat tranziţia de la CoMunisM la deMoCraţie?
Relansată pe piaţa mondială a lumii libere, economia României avea în luna ianuarie a anului
1990 zero datorii publice. Banca Naţională avea chiar importante rezerve valutare. Dacă
Frontul Salvării Naţionale condus de Ion Iliescu ar fi sprijinit Statul de drept, justiţia
independentă de politic, proprietatea privată şi competiţia capitalistă, România s-ar fi aflat
astăzi printre cele mai puternice economii est-europene (după modelul Poloniei).
Complicitatea venală între politicienii cu imunitate şi un mediu de afaceri corupt a condus la
vasta operaţiune de spoliere a bogăţiilor ţării. Filosofia statului asistenţial a menţinut
milioane de români în mizerie şi neputinţă. Captivitatea economică a justificat practica
pomenilor electorale, ridicând corupţia la nivel de principiu.
Noua Republică acuză iresponsabilitatea clasei politice care a patronat marele jaf naţional
Manual de identitate 9
din perioada tranziţiei de la tiranie spre libertate. Rădăcinile feseniste ale tuturor partidelor
politice aflate astăzi în Parlament explică confuzia valorilor şi neîncrederea faţă de instituţiile
democratice.
Noua Republică recunoaşte existenţa de-a lungul timpului a unor forţe reformiste, atente
faţă de interesul public şi ostile faţă de moştenirea comunistă. Salutăm aşadar contribuţia
unor politicieni responsabili la diminuarea influenţelor oligarhice, la combaterea corupţiei, la
reducerea deficitelor structurale și la relansarea unor proiecte de interes naţional (pactul nordatlantic,
integrarea în Uniunea Europeană, desprinderea de sfera de influenţă ex-sovietică).
de la partidele istoriCe la partidele Clientelare
Înnoirea politicii în România post-comunistă reprezintă un vechi deziderat al societăţii civile.
Imediat după 1989, politica anti-naţională a fostei nomenclaturi comuniste a marginalizat
adevăratele valori. Scârbite de spectacolul vieţii publice, voci importante ale intelectualităţii
s-au retras, poate pe bună dreptate, din activitatea politică.
Partide istorice de prestigiu, (cum ar fi PNŢ), au fost infiltrate cu persoane compromise moral
și profesional. Foşti colaboratori ai Securităţii sau membrii de vază ai Partidului Comunist
Român şi-au menţinut influenţa chiar în guvernele „de dreapta”.
Eșecul „Convenţiei Democratice” din 2000 a fost urmat de alte strategii de reinventare a
dreptei. Naufragiul „Alianţei DA” în 2005 a fost urmat de promiscuitatea tuturor
aranjamentelor posibile: PNL (putere) & PSD (opoziţie), PDL & PSD (putere), PDL & UNPR (la
putere), PC & PSD & PNL (în opoziţie), PC & PDL (la Capitală), dar cu nepieritorul UDMR situat
ca „partid-balama” în toate legislaturile.
Toate aceste combinaţii s-au înregistrat pe fondul prăbuşirii încrederii românilor faţă de una
dintre instituţiile fundamentale ale democraţiei: Parlamentul. Sub 15% din cetăţenii obişnuiţi
au respect pentru parlamentari. De ce? Pentru că partidele actuale, situate formal la stânga
şi la dreapta, dispreţuiesc cetăţeanul liber şi autonom.
Prin corupţie şi incompetenţă greu mascată, partidele actuale preferă să menţină starea de
sărăcie a societăţii, cumpărând la patru ani voturile necesare pentru obţinerea mandatelor
electorale. Mituiţi electoral prin pomeni de tot soiul, românii sunt înșelaţi de către cei care
ar trebui să-i conducă. Naţiunea îşi pierde respectul de sine, guvernanţii amanetează viitorul
copiilor noştri şi România e tratată cu dispreţ de numeroase ţări europene.
Există, desigur, o anumită diferenţă între partidele deschise parţial reformelor structurale şi
partidele mafiotizate, integral opuse marilor schimbări. Există partide care lasă justiţia să-şi
ofere verdictul, după cum există partide care intimidează şi ameninţă public magistraţii. Cu
toate acestea, sentimentul disperării şi al dezgustului se traduce printr-un absenteism masiv
şi prin replierea fatalistă a majorităţii populaţiei.
Noua Republică rupe lanţul aceastei „tradiţii” nefaste. Acolo unde partidele clientelare vor
să facă bani, Noua Republică vrea să facă istorie.
CuM s-a năsCut MișCarea noua republiCă?
În toamna anului 2011, Noua Republică a apărut ca o mișcare exclusiv cetăţenească, inspirată
de un „Crez politic” redactat de Mihail Neamţu şi publicat pe mai multe site-uri de Internet.
Manual 10 de identitate
Noua Republică are toate şansele să fie primul partid din România conceput în realitatea
online şi născut apoi la firul ierbii. Spre sfârşitul lunii septembrie 2011, Crezul politic „Noua
Republică” şi apoi un foarte disputat „Manual de luptă” au strâns adeziunea a mii de cetăţeni
români din ţară și din diaspora.
La toate întâlnirile publice (Bucureşti, Braşov, Sibiu, Timişoara, Iaşi, Arad, Galaţi, Brăila, etc.),
susţinătorii proiectului au cerut naşterea unui partid și s-au poziţionat critic faţă de toţi
actorii scenei politice românești. Prin această suită de transformări, Noua Republică a devenit
dintr-o idee abstractă o realitate vie – dintr-o mişcare civică cu valori sociale pregnante un
proiect politic de sine stătător.
Ulterior, s-a născut prin decizie judecătorească şi Asociaţia Noua Republică. Treptat, un
număr tot mai mare de militanţi şi-au asumat sarcina dezvoltării orizontale şi verticale.
Construcţia doctrinară s-a suprapus pe organizarea teritorială de structuri active în toată
ţara.
MiŞCare sau partid?
Valorile sociale ale proiectului nostru deschid porţile Noii Republici şi către oameni care nu
sunt interesaţi de logica partinică şi care preferă acţiunea la firul ierbii. Înainte de toate, Noua
Republică este locul geometric al cetăţeniei active. şi-au dat întâlnire, graţie acestei noi
construcţii, oamenii care susţin întărirea Statului şi limitarea birocraţiei, dar mai ales o bună
guvernanţă şi o justiţie imparţială și eficientă.
Sunt alţi susţinători care, între valorile sociale şi acţiunea politică, preferă calea din urmă
(datorită vocaţiei, a temperamentului sau a educaţiei). Susţinătorii Noii Republici înţeleg
politica altfel. Acolo unde majoritatea visează la căpătuirea rapidă, noi punem în faţă
apărarea unei ordini a bunului simţ şi a unei vechi civilizaţii europene.
Valorile se codifică sub forma legilor. Este nevoie de mişcare, dar şi de partid. Exerciţiul
parlamentar înseamnă, între altele, şi apărarea unor valori și instituţii fundamentale pentru
democraţie, pentru societatea românească și pentru civilizaţia euro-atlantică.
există un preCedent pentru noua republiCă?
Da şi nu.
Da, pentru că ideea de „noua Republică” a circulat de câteva decenii în mediile intelectuale
și politice din Occident (vezi prestigioasa revistă americană The New Republic). Tradiţia
franceză a consacrat idealul „înnoirii” succesive a proiectului republican. Statele Unite ale
Americii se mândreşte, de asemenea, cu o veche tradiţie republicană bazată pe ideea limitării
puterii Statului şi supremaţia constituţională a poporului.
Da, pentru că România a importat conceptul apusean în contextul unor crize constituţionale
consecutive. Mai mulţi politicieni (precum Valeriu Stoica sau Dacian Ţolea) și profesori
universitari (Vladimir Tismăneanu sau Ioan Stanomir) au tematizat ideea de „nouă
Republică” în perioada 2006-2007, plecând de la imperativul despărţirii de Republica lui Ion
Iliescu printr-o nouă Constituţie. Din păcate, în toată perioada dintre 2006 şi 2011, n-a existat
nicio instituţionalizare sau concretizare doctrinară a unei idei altminteri generoase.
Dezbaterea publică nu s-a materializat.
Nu există așadar un precedent pentru proiectul politic Noua Republică – singura mișcare
Manual de identitate 11
civică apărută pe internet și coborâtă apoi în stradă. În septembrie 2011, NR apare ca proiect de
sine stătător, în opoziţie cu actualul establishment. Noua Republică n-a rămas o idee vehiculată
de elitele academice sau un subiect de seminarii, ci a devenit o mișcare reprezentativă pentru
mii de cetăţeni nemulţumiţi de aranjamentul constituţional al Statului român.
Între timp, Noua Republică a lansat documente doctrinare şi politici publice, acţionînd direct
la firul ierbii. Astăzi există peste 35 de grupuri de iniţiativă locală.
idealisM sau pragMatisM?
Ronald Reagan spunea că lumea liberă are nevoi de visători pragmatici. Noua Republică a
fost o stare de spirit care a trezit, a animat zeci şi poate sute de mii de oameni în doar câteva
luni. Noua Republică s-a născut prin miracolul „mâinii invizibile”: nevoia de înnoire existentă
pe piaţă a întâlnit oferta credibilă a unor cetăţeni activi şi implicaţi. Noua Republică este o
mişcare cetăţenească înainte de-a fi un partid cu structuri rigide.
Totul pleacă de la atitudinea faţă de viaţa cetăţii. Noua Republică va rămâne un ideal pentru
o Nouă Românie – un ideal care animă astăzi zeci de mii de oameni din diaspora şi din ţară.
Apariţia unei structuri organizate (Partid) nu trebuie să tempereze entuziasmul unei mişcări
la firul ierbii.
Care sunt Valorile noastre esenţiale?
Trei curente doctrinare și sensibilităţi politice își dau întâlnire pe platforma Noua Republică:
liberalismul clasic, conservatorismul republican și creștin-democraţia.
• Noua Republică proclamă valoarea universală a libertăţii individuale în corelaţie directă
cu exerciţiul responsabilităţii. În orice familie sau comunitate, nu există drepturi fără
îndatoriri.
• Noua Republică se întoarce la cetăţenie, dincolo de etnie sau confesiune. Noua Republică
respectă principiile pluralismului într-o societate bazată pe lege, acceptarea dinamicii
capitalismului modern, dar și respectul faţă de tradiţiile culturale și spirituale ale
civilizaţiei iudeo-creștine.
• Noua Republică promovează Statul de drept, valorile şi interesele naţionale și principiile
democraţiei constituţionale.
• Noua Republică își propune, pe lângă reprezentarea propriului electorat, lansarea noţiunii
de cetăţenie activă. Pe lângă elitele politice sau profesionale, toţi cetăţenii trebuie să
participe la dezbaterea despre viitorul naţiunii române într-o Europă unită.
respeCtă noua republiCă Şi instituţiile MonarhiCe?
Da. Noua Republică respectă contribuţia istorică a monarhiei la renaşterea României
moderne.
Regele Carol I provenea din prestigioasa dinastie Hohenzollern şi a adus într-o ţară cu
moravuri relativiste etica, disciplina prusacă şi viziunea istorică pe termen lung. Dacă în 1814,
Ţările Române erau subiect de tranzacţie pentru cancelariile Europei, la 1914, graţie domniei
lui Carol I, România conta foarte mult – din punct de vedere militar și economic – pe harta
Manual 12 de identitate
bătrânului continent. La fel, e incontestabilă contribuţia Regelui Ferdinand la naşterea
României Mari.
Noua Republică apreciază aşadar contribuţia importantă a monarhiei la destinul României
şi deploră falsificările istorice din perioada comunistă. Totuşi, realităţile secolului XXI fac
improbabilă revenirea la monarhia dinastică. Noua Republică este deschisă unei consultări
prin referendum care să decidă forma de guvernământ.
Ce este republiCanisMul?
Tradiţia republicană are rădăcini foarte vechi în Antichitatea clasică (Republica romană) și
Evul Mediu târziu (e.g., Republica florentină). Cultural, conceptul de politeia (sau res publica)
a fost consacrat de Platon şi Aristotel.
„Republicanismul” susţine, prin definiţie, acea „formă de guvernământ în care organele
supreme de conducere sunt constituite din reprezentanţi aleși pe un anumit termen” (DEX).
Pentru Statele moderne, limitarea mandatelor executive, legislative şi judecătoreşti este
principalul instrument de luptă democratică împotriva tiraniei. Republicanismul este una
dintre expresiile acestei tradiţii democratice.
CuM Vedenoua republiCă istoria totalitarisMelor din seColul xx?
Noua Republică respectă memoria victimelor fascismului și ale comunismului din Europa
secolului XX. De ce? Pentru că, dincolo de cetăţenia particulară, patriotismul republican
respectă demnitatea intrinsecă și universală a persoanei umane.
Noua Republică condamnă fără echivoc orice derapaj al dreptei sau al stângii către
extremism, colectivism, fascism, comunism, anti-semitism, teoria conspiraţiei, naţionalism
tribal sau negarea Holocaustului sau a Gulagului. România aparţine unui destin euro-atlantic.
Ce înţelegeM prin identitatea naţională?
România a trecut brusc de la îngheţ (experienţa traumatizantă a comunismului) la caniculă;
de la închistare autarhică la deschiderea către influenţele exterioare. Intensitatea acestei
experienţe sociale și culturale se datorează vitezei cu care lumea, astăzi, se schimbă. Noi
fenomene precum migraţia sau revoluţiile tehnologice provoacă transformări masive în
matricea identitară a fiecărei culturi. Societatea românească are dificultăţi în a răspunde la
întrebarea: cine suntem și ce ne ţine împreună?
Identitatea oricărei naţiuni e fixată printr-o dublă acţiune: ancorarea într-o memorie istorică
(trecutul) și formularea unui proiect de societate (viitorul). Valorile unei naţiuni sunt
obiectivate printr-un document fondator: Constituţia. Poporul român este depozitarul unei
moșteniri specifice (pe plan spiritual și cultural), dar participă totodată la apărarea și
construcţia civilizaţiei europene.
Identitatea naţională este creuzetul unde mai multe tradiţii, sensibilităţi și curente de idei
își dau întâlnire pentru realizarea binelui comun. Fără o raportare la acest bine comun, există
riscul atât al derivei extremist-individualiste (care neagă valorile comunitare), cât și al
regresiei spre colectivism (care neagă demnitatea persoanei).
Componente vitale ale identităţii naţionale sunt: limba, conştiinţa istorică, încrederea de
Manual de identitate 13
sine, familia, tradiţiile şi obiceiurile, morala şi credinţa. Noua Republică pledează nu doar pe
un patriotism înrădăcinat în gloria trecutului, ci mai ales într-o perspectivă curajoasă asupra
viitorului.
liberali, CreŞtin-deMoCraţi sau ConserVatori?
Sub cupola idealurilor republicane pot fi identificaţi liberalii clasici, creştin-democraţii şi
conservatorii.
La Noua Republică s-au strâns liberalii clasici pentru că noi vrem cu adevărat o piaţă liberă,
neîngrădită de reglementări birocratice excesive. Nu acceptăm intruziunea statului care prin
licitaţii dedicate sufocă competiţia între antreprenori şi omoară şansele celor mai buni.
Susţinem o piaţă liberă, fără monopol.
La Noua Republică au venit adevăraţii creştin-democraţi care respectă demnitatea persoanei
umane, sacralitatea vieţii de la concepţie până la moartea naturală, dar şi rolul social al
credinţei creştine ori raportul de subsidiaritate între centru şi comunitatea locală.
În sfârşit, conservatorii autentici sunt cei care preţuiesc patrimoniul, limba română, tradiţiile,
obiceiurile pe care poporul român le-a îmbrăţişat de-a lungul secolelor. Desfidem pretenţia
falşilor „conservatori” care moştenesc doar privilegiile fostei Securităţi.
Fără să forţeze un „fuzionism” artificial, Noua Republică va găzdui voci articulate, ancorate în
valorile de mai sus. Reprezentăm o construcţie modernă de centru-dreapta, suplă şi dinamică,
dornică să înnoiască societatea românească, îmbinînd noul şi vechiul într-o sinteză fericită.
populist sau popular?
Gândirea populară este sinteza dintre liberalismul economic, respectul pentru subsidiaritate
şi asumarea culturii memoriei. Popularii europeni văd cetăţeanul ca parte integrantă a
comunităţii locale sau naţionale.
Dimpotrivă, propaganda populistă percepe individul ca pe un element iraţional şi impersonal,
dizolvat în masa indistinctă a nevoilor primare. Populismul hrănește iluziile mulţimii, în timp
ce politica populară se adresează persoanei libere și raţionale, născută într-o comunitate
înzestrată cu memorie istorică și aspiraţii.
Măsurile populiste din ultimii douăzeci de ani au amanetat viitorul ţării şi au pus pe umerii
viitoarelor generaţii poveri greu de purtat, în primul rând poveri fiscale. Datoriile publice ale
României cresc de la un an la altul, incapacitatea de a reforma statul social este evidentă,
opoziţia la reformarea legilor de asistenţă socială pare inflexibilă.
Dacă România nu se reformează rapid, riscăm falimentul economic și social. În peste o mie de
localităţi din mediul rural, primăriile nu-şi pot plăti nici măcar cheltuielile de întreţinere. Iată
motivul pentru care ieşirea din populism presupune redescoperirea forţei individuale a persoanei
umane, sprijinită moral de comunitate şi stimulată financiar de către instituţiile Statului.
Ce este și Ce nu este noua republiCă?
Noua Republică este un proiect independent şi mai ales deschis tuturor cetăţenilor care
împărtăşesc valori precum libertatea, pluralismul politic, munca, responsabilitatea, competiţia,
dreptatea, cultura memoriei, morala creștină şi respectul faţă de patrimoniul spiritual.
Manual 14 de identitate
Noua Republică n-a fost niciodată umbrela, marioneta sau păpuşa cuiva. Finanţarea acestui
proiect e transparentă pe website. Născută la firul ierbii, această mişcare a refuzat să fie
anexată de către structuri corupte.
Evident, lupta politică presupune raporturi de dialog, colaborare sau chiar anumite alianţe
temporare. Dialogul nu înseamnă anexare, ci doar un exerciţiu orientat către câștigarea
obiectivelor propuse.
estenoua republiCă Vreo albă Ca zăpada?
Nu, nu are nicio legatură.
Albă ca Zăpada este un arhetip literar consacrat de Fraţii Grimm. Albă ca Zăpada este un
ideal al purităţii şi o expresie a nevoii de noutate. Orice om politic integru caută adecvarea
faţă de acest ideal, chiar și atunci când eșuează.
Virtutea umilinţei trebuie să echilibreze întotdeauna pledoaria pentru puritate.
este noua republiCă parte din MișCarea populară?
Mișcarea Populară este o marcă înregistrată la OSIM.
Noua Republică nu e doar o altă marcă înregistrată la OSIM, ci un brand politic autonom.
Noua Republica rămâne o construcţie politică de sine stătătoare și refuză disoluţia într-o
structură tolerantă la incompetenţă și corupţie.
CuM a fost priMită noua republiCă?
Apariţia platformei Noua Republică a fost salutată de mai multe persoane publice: jurnaliști
(precum Radu Morar), artişti (Grigore Leşe), scriitori sau profesori universitari (precum Mircea
Cărtărescu, Adrian Papahagi, Radu Preda sau Tom Gallagher), dar și oameni politici (între
care Monica Macovei sau Sebastian Lăzăroiu). În mod particular, Sebastian Lăzăroiu este un
comentator cu vederi critice la adresa Statului social și a susţinut numeroase puncte de
vedere valide (reforma administrativă, reforma Constituţiei), fără să angajeze vreodată în
mod oficial Noua Republică.
Cine finanţează noua republiCă?
Noua Republică e finanţată exclusiv de membrii şi simpatizanţii acestei mişcări. Unele
donaţii au venit din diaspora, altele ne sunt oferite din ţară.
România şi Europa traversează un climat de austeritate. Ne adresăm aşadar sponsorilor care
înţeleg că fiecare leu, dolar, euro sau liră sterlină contează. Mizăm pe donaţiile mici dar
frecvente, necondiţionate de tratament preferenţial ulterior. În mod special, Noua Republică
are speranţa de-a atrage donaţii de 100 Euro din partea a 20,000 de cetăţeni români dornici
să aibă altfel de reprezentanţi în Parlament. O atare susţinere financiară ar putea fi decisivă
în timpul campaniei electorale.
Banii sunt foarte importanţi și o spunem din perspectiva dreptei. Credem că actualele
metode de finanţare trebuie denunţate şi atacate. Trebuie rupt cercul vicios care înseamnă
finanţarea de la privat, urmată de răsplata prin contracte și funcţii de la stat. O nouă lege a
Manual de identitate 15
sponsorizării partidelor politice ar trebui să primenească democraţia.
CuM puteM ajuta noua republiCă?
Există posibilitatea trasferului bancar sau a donaţiilor online.
Pentru transfer bancar, datele necesare sunt următoarele:
Asociaţia Noua Republică, Municipiul București, Aleea Târgu Neamţ, nr.1, bl. D9, sc.B, et.4,
ap.20, sector 6.
Cod fiscal: 29478470
Cont RON: RO13INGB0000999902834823
Cont EUR: RO17INGB0000999902834848
Cont USD: RO76INGB0000999902834853
Cod SWIFT/BIC: INGBROBU
Sucursala: ING Office Cotroceni, str. Zării, nr.13, parter, sector 5, București.
Pentru plăţile online, vă rugăm să vizitaţi http://nouarepublica.ro/doneaza/
Toate tranzacţiile şi toate cheltuielile vor fi făcute publice printr-un audit semestrial.
Care sunt adVersarii înnoirii politiCe?
Contestăm toate partidele care prin dicurs, legislaţie, măsuri executive și practici politice
interne:
• nu garantează proprietatea privată
• nu încurajează munca
• nu recunosc valoarea și nu recompensează vrednicia
• subvenţionează risipa
• căpușează bunăstarea celor harnici
• descurajează cetăţenia activă
• încurajează migraţia inteligenţei românești
• demotivează efortul personal
• elimină competiţia prin licitaţii trucate și contracte aranjate
• dispreţuiesc ori subminează valorile familiei tradiţionale
• uită memoria eroilor patriei
• ignoră lecţia istorică a totalitarismelor (comunism și fascism) secolului XX
• evită competiţia electorală corectă şi mizează pe reţele oportuniste şi clientelare.
Noua Republică atacă socialismul rezidual, adică marxismul vopsit în culorile modernităţii,
al tuturor partidelor născute din fostul FSN.
social-democraţii au refuzat lepădarea de figuri penale (precum Adrian Năstase ori Cătălin
Voicu). Liberalii s-au vândut socialiştilor şi refuză curăţirea grajdurilor pline de bube,
mucegaiuri şi noroi (cazul Morega, Chiuariu & co.).
udMr a dezamăgit electoratul maghiar prin cauţionarea faptelor suspecte de corupţie ale
baronilor din secuime, atacând totodată instituţii precum Agenţia Naţională pentru
Integritate.
Manual 16 de identitate
democrat-liberalii îşi asumă nominal aderenţa la doctrina de centru-dreapta (populară), au
promovat câteva reforme importante şi lideri respectabili, dar mizează grosso modo pe
vechile proceduri ale baronilor pesedişti: şantaj, acces la banul public (prin intermediari),
promovarea lichelelor, încetinirea reformelor (vezi Referendumul din 2009).
Noua Republică repudiază partidele care găzduiesc interlopi, şmecheri sau nulităţi
profesionale de tot soiul. Până astăzi, electoratul român a avut de ales între o stânga
iresponsabilă şi o dreapta coruptă, între o stânga falimentară și o dreaptă arogantă. Acum
există o alternativă.
Ce ne propuneM pe terMen lung?
Noua Republică respinge mitul că românii ar fi „un popor de proşti” (cum spunea Silviu
Brucan); mitul că cetăţenii liberi și responsabili ar fi mereu condamnaţi să aleagă răul cel mai
mic. Alternativa există!
Ne dorim schimbarea clasei politice din România prin recursul la competenţă profesională
(oameni cu idei novatoare) și integritate etică (bazată pe valori perene). Noua Republică
pledează pentru refondarea politicului, punând demnitatea cetăţeanului înaintea Statului.
Noua Republică vă cheamă la reconstrucţia României moderne, plecând de la respectul faţă
de moștenirea trecutului (patrimoniul cultural medieval sau proiectul constituţional al părinţilor
fondatori din veacul XIX), asumând totodată uriașele provocări ale globalizării din secolul XXI.
Care este raportarea faţă de aCtualele forţe politiCe?
Noua Republică afirmă interesul naţional. Plecând de la acest imperativ, NR acceptă dialogul
cu forţele politice responsabile, fără a-şi sacrifica principiile fondatoare. Noua Republică
refuză orice colaborare cu formaţiunile extremiste de stânga sau de dreapta.
Noua Republică atrage atenţia asupra poverii morale purtate de actualele partide din
România – mai cu seamă de partidele legate prin oameni, practici şi ideologie de trecutul
comunist.
Noua Republică respinge orice alianţe preelectorale, dar rămâne deschisă unor colaborări
postelectorale cu acele forţe politice care susţin piaţa liberă, competenţa şi integritatea.
CuM se raporteazănoua republiCă la preŞedintele traian băsesCu?
Refuzând mitul președintelui-providenţial, Noua Republică respectă legitimitatea politică a
votului direct acordat de către popor șefului statului român. Om politic confirmat de numeroase
victorii electorale, Traian Băsescu va părăsi poziţia de președinte la capătul a două mandate.
Noua Republică nu va putea face bilanţul executiv înainte de 2014, însă recunoaşte
pledoariile şi contribuţiile directe ale președintelui Traian Băsescu la reforma Statului:
condamnarea oficială a regimului comunist drept „ilegitim şi criminal”, politica externă pro-
NATO, atitudinea pozitivă faţă de Republica Moldova, liberalizarea pieţei printr-un nou cod
al muncii, deschiderea Consiliului Superior al Magistraturii către societatea civilă,
referendumul pentru Parlamentul unicameral, iniţierea demersurilor pentru reforma
teritorial-administrativă, etc.
Noua Republică a exprimat totodată rezerve critice faţă de anumite poziţionări ale persoanei
Manual de identitate 17
Traian Băsescu, precum atacul la adresa DNA şi acordarea unor medalii şi titluri onorifice
unor persoane cu valoare naţională cel puţin îndoielnică.
Tot preşedintelui Traian Băsescu i se poate imputa că dezbaterea publică din România suferă
de un exces de personalizare şi psihologizare (cazul Raed Arafat sau controversa privind
Regele Mihai I). Noua Republică doreşte ca politica viitorului să presupună dezbaterea despre
valori, proceduri şi instituţii.
CuM se raportează noua republiCă la Minoritatea Maghiară?
Dincolo de etnie sau confesiune, pe locuitorii ţării noastre îi uneşte cetăţenia. Statul trebuie
să respecte persoana umană, nu o abstracţiune.
Românii şi maghiarii împărtăşesc aceleaşi îngrijorări privind neajunsurile prezentului şi
incertitudinile viitorului. Din lecţia istoriei, ambele comunităţi trebuie să extragă exemple
luminoase de colaborare profesională, coeziune socială, toleranţă culturală şi respect interreligios.
Din păcate, cetăţenii români de etnie maghiară au fost trădaţi de jocurile
politicianiste ale numeroşilor lideri UDMR.
UDMR e un partid viciat de toate păcatele tranziţiei post-decembriste. UDMR se opune
reformei administrative, reformei Constituţiei, controlului averilor demnitarilor. Gyorgy
Frunda apără vehement ideea de impunitate a parlamentarilor şi doreşte eliminarea
instituţiilor de luptă anticorupţie. Numeroşi lideri UDMR vor să perpetueze divorţul între
România unei elite imune faţă de lege şi cetăţeanul de rând fără privilegii sau imunităţi.
Electoratul maghiar are nevoie de o alternativă politică reală, capabilă să pună interesele
cetăţeanului şi ale comunităţii locale înaintea ambiţiilor personale ale unor lideri corupţi.
CuM judeCă noua republiCă referenduMul din 2009?
La 22 noiembrie 2011 s-au împlinit doi ani de când 50,94% dintre cetăţenii cu drept de vot
din România s-au prezentat la urne în cadrul referendumului naţional. 83,3 % dintre
alegătorii prezenţi au votat pentru reducerea numărului de parlamentari la 300 și 72,3 %
dintre alegătorii prezenţi au votat pentru trecerea la parlamentul unicameral.
Ignorarea referendumului în perioada 2009-2012 reprezintă o crasă încălcare a Constituţiei
României care precizează:
„art. 2, alin. (1) suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercita prin
organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum
şi prin referendum. (2) nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în
nume propriu.”
Suveranitatea poporului român, exercitată prin referendum, este călcată în picioare de clasa
politică, care ignoră concluziile referendumului popular. Chiar şi numai acest dispreţ la adresa
poporului descalifică membrii actualului Parlament, care trebuie sancţionaţi.
de Ce VreM sChiMbarea Constituţiei?
O nouă Republică trebuie să plece de la o nouă Constituţie. Am lansat în dezbatere
următoarele teme:
Manual 18 de identitate
• Naşterea unei Constituţii pentru „românii de pretutindeni”.
• Redefinirea Statului social în sensul recuperării drepturilor naturale.
• Reducerea imunităţilor parlamentare.
• Revocarea aleşilor locali sau parlamentari de către cetăţeni, în cazul în care aceştia încalcă
contractul politic prin fapte de corupţie, traseism, etc. (În limbaj popular, definim
procedura prin „chemarea la vatră”).
• Limitarea puterii aleşilor locali la doar două mandate consecutive, pentru evitarea
„baronizării”.
• Impunerea răspunderii penale, fiscale şi administrative pentru magistraţii care comit
abuzuri.
• Confiscarea averilor nejustificate.
• O mai clară precizare a suveranităţii naţionale în raport cu organismele Uniunii Europene.
Care sunt preMisele suCCesului pentru noua republiCă?
Competenţa și integritatea combinate într-o formulă care va respira inteligenţă, curajul
viziunii și prospeţimea. Aliatul principal al nostru este cetăţeanul care a înţeles că România
trebuie să fie spaţiul binelui comun, iar nu terenul de vânătoare pentru politicienii corupţi.
Noua Republică este o construcţie pe termen lung. Clasa politică se va înnoi prin
redescoperirea unor valori, oameni şi instituţii. Noua Republică e compusă din voci credibile,
oameni cu expertiză verificată și personalităţi capabile să depăşească mitul neputinţei,
tentaţia fatalismului sau falsul providenţialism, oameni care nu s-au lăsat atraşi de mirajul
îmbogăţirii prin politică.
Noile mijloace de comunicare ale secolului XXI permit agregarea unor grupuri de presiune şi
de acţiune convergente. Organizarea post-comunistă a politicii din România a ignorat nevoile
cetăţeanului modern.
aVeţi un eleCtorat-ţintă?
Vrem să recuperăm vocea oamenilor care și-au luat viaţa în propriile mâini.
Frecvent, la stânga și la dreapta, structurile partidelor parlamentare s-au dovedit surde la
glasul românilor vrednici care își câștigă singuri pâinea, al cetăţenilor lipsiţi de imunitate, al
celor liberi de șantajul clanurilor sau al baronilor, al celor fără pată în dosarele vechii Securităţi,
al celor competenţi și decenţi, al celor dornici să lase viitoarelor generaţii o altă moștenire
decât povara zdrobitoare a datoriilor Statului.
România trebuie să se schimbe şi credem că românii inteligenţi și harnici au înţeles lucrul
acesta.
Ce filtre Vor garanta exCluderea oportuniștilor?
Prin statut, vom interzice accesul celor care au avut funcţii de conducere în PCR, care au
colaborat sau au slujit fosta Securitate, a oamenilor condamnaţi sau cercetaţi pentru fapte
de corupţie, a cetăţenilor aflaţi în închisoare, a indivizilor cercetaţi pentru infracţiuni
împotriva vieţii, a persoanelor ori a bunurilor acestora. Prin vot democratic, vor putea fi
excluşi, de asemenea, cetăţenii cu reputaţie îndoielnică în comunităţile locale. Selecţia
Manual de identitate 19
candidaţilor pentru alegerile parlamentare se va face atât prin consultarea filialelor locale, a
forului de conducere, dar și prin participarea la un interviu cu reprezentanţi ai societăţii civile.
CuM sanCţionăM aCtele de Corupţie din interior?
Prin adoptarea şi respectarea strictă a prevederilor statutare, a unui Cod de Integritate foarte
exigent și precis.
Corupţia este principala ameninţare a stabilităţii economice şi sociale, în special când rezultă
din complicitatea cu lumea politică, iar Noua Republică este conștient de ameninţările care
provin atât din exterior cât și din interiorul său, în cazul în care nu va adopta o politică fermă
împotriva unor astfel de manifestări.
Încurajarea şi asigurarea unui grad ridicat de profesionalism precum şi a independenţei
procurorilor, judecătorilor, precum și a tuturor celor implicaţi în administrarea actului de
justiţie, precum și eliminarea corupţiei în actul de justiţie, constituie obiectivul esenţial în
domeniul justiţiei al Partidului Noua Republică.
CuM ne feriM de iMpostură?
Carierele politice nu trebuie să fie un substitut pentru carierele profesionale. Oamenii fără
meserie nu-și vor găsi refugiul în filialele Noua Republică, după cum nici actele de corupţie
sau de compromitere morală a imaginii partidului nu vor fi tolerate.
Ce garanţii oferiM Votanţilor noŞtri?
Votul este un contract politic între două părţi: deputatul ori senatorul trebuie să-și onoreze
promisiunile electorale, după cum și cetăţeanul are obligaţia de-a susţine activ, pe toată
perioada mandatului, măsurile executive sau legislative sprijinite de Noua Republică. Fără
această reciprocitate, raportul democratic e viciat.
Noua Republică va pune la dispoziţia membrilor săi toate declaraţiilor de avere şi declaraţiile
de interese ale viitorilor candidaţi pentru funcţia de primar, parlamentar sau membru în
Consiliile locale. Noua Republică va face publică lista donatorilor săi. Statutul partidului va
stabili proceduri stricte privind promovarea oamenilor pe criterii de competenţă (expertiză
tematică, organizare, comunicare, etc).
Manual 20 de identitate
Cine susţine noua republiCă?
Cetăţeanul Noii Republici este cel care vrea să definească orizontul luminos al naţiunii
române – cel care induce optimism acolo unde alţii cultivă depresia, cel care se implică unde
alţii se resemnează, persoana care-şi respectă meseria şi e prezentă în comunitate, insul
care vrea, crede, simte și se comportă altfel.
Susţine Noua Republică omul neresemnat, optimist și generos, capabil să iubească România
fără să o declare zilnic, dornic să-și ajute semenul fără să aştepte aplauze, interesat să nu
ofere mită ori să primească şpagă. Cetăţeanul Noii Republici se respectă pe sine şi îi respectă
pe ceilalţi. Cetăţeanul nostru e viu și politicos, ferm și ambiţios.
CuM trăiM în CoMunitate?
Dincolo de proiectul politic, Noua Republică promovează o altă atitudine cetăţenească.
Credem că doar simţul auto-gospodăririi și ieșirea din logica asistenţialismului va schimba
la faţă orașele și comunele noastre.
Vrem să trăim într-o ţară unde inimile românilor sunt animate de spiritul iniţiativei, al
toleranţei, al demnităţii și al libertăţii responsabile. Acolo unde o minoritate zgomotoasă
promovează mitocănia, opulenţa vulgară și aroganţa banului nemuncit, noi vrem să conversăm
cu majoritatea tăcută a celor reprezentaţi de cuminţenie, decenţă, vorbă și faptă cuviincioasă.
Vom critica comportamentul suburban al celui care scuipă pe stradă, al celui care claxonează
abuziv, al celui care aruncă gunoaiele la întâmplare. Vrem să ne protejăm comunităţile de
mizerie, agresivitate şi promiscuitate.
Cine ne reprezintă?
Priviţi atent într-o zi şi vedeţi cine vă reprezintă în presă, la televizor, pe internet: spărgători,
ucigaşi, politicieni arestaţi, vameşi corupţi, miliţieni alunecoşi, judecători interesaţi, oameni
Manual de identitate 21
VALORI SOCIALE
de afaceri care poartă cătuşele ca domnişoarele bijuteriile.
Pe cine nu vedem la televizor şi pe internet şi în ziare: ingineri talentaţi, părinţi vrednici care
îşi cresc copiii cu afecţiune şi grijă, IT-işti profesionişti, dascăli care din două salarii aduc
pâinea pe masă, judecători care nu primesc şpagă, antreprenori hărţuiţi de birocraţie, medici
rezidenţi care nu primesc bani de la oameni sărmani şi bolnavi, universitari care îşi văd de
treaba lor, scriitori neînregimentaţi politic, oameni de afaceri care plătesc taxe.
A venit poate vremea să iasă „pe sticlă” şi cetăţenii normali ai Noii Republici.
Cu Ce ne MândriM Şi de Ce ne este ruŞine?
Suntem milioane de cetăţeni îngrijoraţi de cultura iresponsabilităţii: de pseudo-educaţia
primită de copiii drogaţi cu imagini televizuale, de indolenţa unor părinţi egoiști sau absenţi.
România trebuie să redescopere valorile adevărate.
Noua Republică are alţi eroi: dascălii valoroşi, femei-doamne care au deopotrivă familie şi
carieră, medicii implicaţi în operaţii grele, micii sau marii antreprenori eliberaţi de complexul
şpăgii, oameni dornici să lupte pentru bunăstarea lor și pentru sănătatea morală a
comunităţii. Sunt în România cetăţeni care muncesc de dimineaţa până seara, finanţând
fără să vrea cheltuieli aberante ale Statului, plătind uneori taxe aberante (cum ar fi „taxa pe
linişte” din municipiul Constanţa) şi peticind mereu un sac fără fund.
Noua Republică vrea ca oamenii decenţi să-şi recapete dreptul de-a fi reprezentaţi.
despre MinCiună Şi adeVăr
Valorile sociale ale Noii Republici includ respectul pentru adevăr şi ostilitatea faţă de
minciună. Prea adesea şi prea uşor, politicienii şi jurnaliştii din România s-au obişnuit să
mintă, să ocolească evidenţele, să falsifice, să înşele. Pentru a putea ieşi din marasm, din
blocaj, din boală, terapia trebuie să înceapă prin mărturisirea curajoasă a adevărului: acasă,
pe stradă, în piaţa publică, la serviciu. A spune adevărul înseamnă să rosteşti uneori fraze
dureroase. Fără adevăr, rătăcim.
Ce CredeM despre lustraţie?
Lustraţia trebuie să îi vizeze pe toţi aceia care au avut funcţii de răspundere în perioada
regimului socialist (1946-1989). Acestor persoane trebuie să li se interzică ocuparea unei
funcţii de demnitate publică pe o perioadă de zece ani.
Noua Republică susţine necesitatea lustraţiei cu argumente morale și practice. Din punct de
vedere moral, lustraţia este o măsură tardivă, dar necesară, pentru asanarea spaţiului public.
Din punct de vedere practic, lustraţia va asigura o măsură de corectitudine a competiţiei
politice, distorsionată în prezent de resursele și influenţa celor care au servit un regim
criminal și corupt.
Ce Mesaj aVeM pentru tineri?
Unul dintre adevărurile ascunse de politicieni ţine de faptul că tinerii sunt cei care suferă cel
mai mult din pricina crizei economice. Șomajul în România afectează cu precădere cetăţenii
Manual 22 de identitate
ieșiţi de pe băncile școlii (în proporţie de peste 20%). şomajul printre tineri înseamnă nu
doar sărăcie, ci şi o mai mare tentaţie către haos moral şi delicvenţă. Ne adresăm celor între
18 şi 30 de ani, chiar dacă populismul ţintește mai ales spre vârsta a treia.
Noua Republică vrea ca tinerii să se implice în dezbaterea şi decizia politică. Statul român,
ca şi numeroase alte state europene (Grecia, Italia, Spania, Portugalia), îi va obliga pe cei
foarte tineri să plătească costurile Statului social şi numeroasele pierderi din sistemele
bancare, etc. De ce să stai atunci deoparte și să primești în moalele capului un bumerang
fiscal?
Exodul? Nu mai este o soluţie. În Spania, șomajul este de 40% printre tineri.
Criza i-a făcut pe mulţi să înţeleagă că România oferă nu doar frustrări, ci şi şanse. Vezi
industria IT & Comunicaţii.
Fără implicarea tinerilor, o clasă politică iresponsabilă și coruptă va lăsa nota de plată în
seama tinerilor care astăzi, din varii motive, aleg să nu meargă la vot. Tinerii inteligenţi şi
responsabili ştiu că momentul a sosit pentru a trăi din ceea ce producem, că viitorul lor
înseamnă educaţie, iniţiativă privată, responsabilitate faţă de sine, faţă de familie şi viitorul
comunităţii.
Tot tinerii trebuie să-și manifeste indignarea faţă de cei care au îngropat rezultatele
referendumului din 22 noiembrie 2009. Democraţia este un joc participativ, bazat pe libertate
și responsabilitate. Tinerii pot să protesteze pentru faptul că vocea a 83,3 % dintre alegătorii
anului 2009 este ignorată și astăzi. Mulţi studenţi au găsit deja în platforma Noua Republică
un vehicul ideal pentru a-şi canaliza energia civică.
de Ce să Mă iMpliC?
Pentru că tinereţea e lipsită de farmec și nobleţe dacă nu are gustul riscului, al dăruirii şi al
libertăţii.
Tinerii au făcut Revoluţia anticomunistă, având gustul marii aventuri istorice. Tot tinerii,
astăzi, trebuie să slujească o cauză mai mare decât ei înșiși.
Noua Republică le recomandă tinerilor în general și studenţilor, în particular, o atitudine
necomplexată faţă de lumea occidentală. Este necesară o raportare critică nu doar faţă de
România, ci şi faţă de neîmplinirile sau nefericirile altor societăţi europene.
Idealismul tinereţii nu trebuie confundat cu elanul utopic. Politica nu e un substitut pentru
idealurile vieţii personale, ci un efort de a salva normalitatea pe stradă, în cartier, în
comunitate.
CuM înţelegeM faMilia?
În căminul familial se descoperă datele fundamentale ale vieţii. Familia e matricea
deprinderilor sănătoase individuale (contemplaţie, studiu, caritate, muncă, reflexe de
responsabilitate personală), dar o garanţie socială a respectului pentru cei fragili şi vulnerabili
(copiii, femeile însărcinate sau bătrânii aflaţi la vârste înaintate). Decenţa și civilitatea unei
societăţi sunt reflectate de grija acordată familiei.
De altfel, familia rezultată prin unirea dintre bărbat şi femeie reprezintă fundamentul oricărei
societăţi. Familia e spaţiul de articulare al personalităţii, dar şi temelia dăinuirii noastre ca
specie umană.
Manual de identitate 23
În ultimele decenii, numeroase instituţii ale Statului au lovit în integritatea familiei
promovând politici sociale care dizolvă conceptul de autoritate parentală, care
vulnerabilizează mama şi copilul, dar și care slăbesc vechile legături de solidaritate
intergeneraţională. O viaţă de familie sănătoasă educă simţul de răspundere individuală,
întăreşte respectul pentru muncă, dezvoltă sentimentul carităţii și al comuniunii (prin
participarea la sărbători laice sau religioase).
CuM rezolVăM deMografia negatiVă?
România trece printr-o iarnă demografică: prognoze validate de Academia Română
înfăţișează un scenariu sumbru, cu o ţară locuită de-o populaţie îmbătrânită (aprox. 15 mil.
loc.). Sociologi precum Vasile Gheţău și Marian Preda sugerează că, prin actuala dinamică
demografică, populaţia României din 2100 va fi de 10 milioane. Peste jumătate vor fi, foarte
probabil, bătrâni. Dacă de mâine natalitatea ar crește de la 1,3 la 2,1 copii/femeie, abia în 70
de ani am opri declinul demografic. Ceva trebuie făcut!
Noua Republică va lansa în dezbatere conceptul de natalitate responsabilă (subvenţiile de
la stat să depindă, așadar, de angajamentul pe care familia și-l ia pentru a naşte şi pentru a
crește copiii).
Credem că în școli trebuie disociată educaţia sexuală (care vizează prevenirea bolilor cu
transmitere sexuală – vezi cancerul de col uterin, HIV, etc) de invitaţia la promiscuitate, tinerii
fiind încurajaţi să asume o etică a responsabilităţii. Susţinem, de asemenea, că elevii şi
studenţii trebuie expuşi campaniilor de informare ale organizaţiilor Pro-Vita, care explică
implicaţiile morale şi emoţional-fiziologice ale întreruperilor de sarcină (banalizate după
1989).
CuM VedeM Mediul înConjurător?
Respectul pentru patrimoniul cultural și conservarea valorilor artistice din trecut ar însemna
prea puţin fără respectarea mediului înconjurător. Nu doar cultura contează pentru
conservatorii de la Noua Republică, ci și natura.
Deși nu acceptăm demonizarea exploatării responsabile a resurselor naturale (aflate în
perpetuă schimbare), credem că România trebuie să facă progrese semnificative pentru
ameliorarea mediului înconjurător. Implicarea cetăţeanului și a comunităţii este cel puţin la
fel de importantă ca acţiunea directă a Statului.
CuM sCăpăM de gunoaie?
Pentru a deveni cu adevărat „grădina Carpaţilor”, România trebuie să scape de gunoaie. Unde
le găsim?
• În parcarile drumurilor naţionale – în special – şi rigolele aferente.
• Pe malurile apelor curgătoare – în special in zonele de deal.
• În preajma lacurilor de acumulare, indiferent de mărime.
• În zonele de agrement de la marginea localităţilor.
• În traseele turistice accesibile.
• În zonele cu containere din cartierele de blocuri din micile şi marile oraşe.
Manual 24 de identitate
Responsabili? Cetăţenii lipsiţi de educaţie, dar şi absenţa unor reglementări precise care să
plece de la regimul de proprietate (şi responsabilitatea aferentă). Gunoaiele nu doar
ameninţă şi compromit experienţa turistică a străinilor şi a cetăţenilor, ci afectează biosfera.
Noua Republică pledează pentru simplificarea legislaţiei în domeniu, creşterea puterii
comunităţii locale, campanii agresive la Televiziunea Naţională cu scop educaţional,
implicarea asistaţilor social în acţiuni de curăţare a mediului, dar şi pentru întărirea măsurilor
coercitive aplicate cetăţenilor iresponsabili.
Acţiuni de tipul Let’s Do It Romania trebuie încurajate pentru un plus de frecvenţă. România
poate deveni o ţară curată în mai puţin de 12 luni.
CuM se raportează noua republiCă la proieCtul roșia Montană?
Noua Republică vede exploatarea minieră de la Roșia Montană ca pe un proiect prea
important pentru a fi decis exclusiv printr-o hotărâre de Guvern. NR propune organizarea
unei dezbateri publice naţionale, prin implicarea postului naţional de televiziune. La capătul
acestei dezbateri, care va găzdui echilibrat opinii pro și contra, se cuvine organizat un
referendum care să decidă amânarea sau nu a exploatării aurului din Munţii Apuseni.
Noua Republică lasă fiecărui membru al platformei libertatea de-a argumenta pro sau contra
acestui proiect. Judecata morală și conștiinţa individuală a fiecărui susţinător NR trebuie să
precumpănească într-un eventual referendum sau într-un eventual vot parlamentar.
CuM se dezVoltă Cultura Carităţii Şi filantropia?
Noua Republică crede în puterea de mobilizare a mediului privat în faţa crizelor ecologice
sau economice. Prosperitatea individuală a cetăţenilor permite declanşarea unor campanii
umanitare şi apariţia unor gesturi de solidaritate.
În luna februarie, Noua Republică a lansat un apel pentru ajutorarea sinistraţilor dintr-o
localitate izolată din judeţul Buzău. Un număr impresionant de donatori din ţară şi
străinătate au facilitat achiziţionarea de hrană şi mijloace de încălzire pentru 300 de familii
din mijlocul Bărăganului, izolate după căderile abundente zăpadă, rămase fără căldură și cu
proviziile aproape epuizate. O caravană Noua Republică a fost încărcată cu circa două tone
şi jumătate de alimente, plecând în data de 16 februarie din Bucureşti spre satul Cotorca,
comuna Glodeanu – Siliștea.
Asociaţia Noua Republică îşi va asuma mai departe mijlocirea unor sarcini filantropice prin
implicarea mediului privat.
Manual de identitate 25
Ce rol asuMă grupul de iniţiatiVă naţională?
Grupul de Iniţiativă Naţională este o echipă de colaboratori strânşi în jurul Crezului politic Noua
Republică1. Grupul de Iniţiativă Naţională este un organ temporar, dar cu funcţie executivă.
Membrii GIN se consultă permanent cu reprezentanţii structurilor teritoriale din ţară.
Nici un reprezentant din GIN nu face parte dintr-un alt partid. Fiecare membru GIN are un
drept de vot egal cu al celorlalţi. Preşedintele GIN este Mihail Neamţu. Componenţa GIN a
fost validată de către Adunarea Generală a reprezentanţilor Noua Republică strânsă la Sibiu
în luna decembrie 2011.
Până la constituirea partidului Noua Republică, GIN asigură elaborarea de strategii politice
şi de comunicare publică, gândirea politicilor publice sectoriale, procesul de administrare şi
organizare internă, dar şi coordonarea activităţilor organizaţiilor locale.
Grupul de Iniţiativă Naţională are cinci reprezentanţi din cele trei provincii istorice ale
României, plus Diaspora şi Republica Moldova. În mod obişnuit, şedinţele GIN se organizează
săptămânal la sediul Noua Republică din Capitală (foarte adesea în prezenţa unor invitaţi
din organizaţia de Bucureşti).
În mod oficial, GIN se întâlneşte lunar cu membrii Consiliului Naţional al Reprezentanţilor
(CNR). Din CNR face parte un reprezentant din fiecare filială locală (cu peste 15 membri activi,
plătitori de cotizaţie la zi).
Principalul scop al GIN este constituirea partidului Noua Republică.
Ce este un grup de iniţiatiVă loCală?
Până la data înregistrării ca partid politic, platforma Noua Republică s-a dezvoltat prin
asumarea spontană de către responsabilităţi în interiorul unor Grupuri de Iniţiativă Locală.
Manual 26 de identitate
ORGANIZARE INTERNĂ
1 La 23 februarie 2012, lista membrilor GIN includea următoarele persoane: Mihail Neamţu, Cristian şoimaru, ştefan
Vlaston, Mihnea Vasilache, Radu Cujbă, ştefan Bărgăoanu, Nicolae Burchel, Cazimir Ţino, Alex Lupu.
Fiecare persoană din ţară care a dorit să dea naştere unui GIL a contactat mai întâi Grupul
de Iniţiativă Naţională. Pe baza unui dialog deschis între GIN şi fiecare GIL, diferite iniţiative
au condus la naşterea unor structuri stabile.
principale obiective ale fiecărui gil sunt:
• atragerea de resursă umană de calitate (regula +1);
• strângerea unui număr cât mai mare de semnături;
• colectarea cât mai multor cotizaţii şi donaţii;
• contacte cu societatea civilă şi mediul de afaceri;
• organizarea de acţiuni de stradă;
• strângerea de fonduri și atragerea unor personalităţi sau oameni de calitate;
• redactarea directă sau contribuţii pertinente la documente de politici publice;
• susţinerea unor GIL-uri din vecinătate;
• comunicarea activă cu presa scrisă şi televiziunea din teritoriu;
• lărgirea bazei de date electronice Noua Republică; etc.
Toate aceste criterii de lucru sunt deopotrivă cantitative şi calitative. Mandatul coordo –
natorilor GIL-urilor Noua Republică se încredinţează și se confirmă prin decizia Grupului de
Iniţiativă Naţională.
CuM funCţionează ierarhiile într-un gil?
Fiecare Grup de Iniţiativă Locală va organiza propriile sale alegeri interne după data
înregistrării Partidului Noua Republică și doar atunci când în fiecare filială locală va exista
un număr minimal de membri, în conformitate cu prevederile viitorului Statut.
Competiţia democratică e necesară şi sănătoasă pentru orice organizaţie, însă aceasta
trebuie să se desfăşoare în fiecare filială locală pe baza unui Statut agreat de către Convenţia
Naţională de Constituire a Partidului.
În cazul unor disfuncţionalităţi grave în interiorul unui GIL, Grupul de Iniţiativă Naţională poate
lua în consideraţie modificarea componenţei grupului de coordonatori ai GIL-urilor, la solicitarea
a cel puţin jumătate din numărul membrilor cotizanţi. GIN va analiza solicitarea, va audia, după
caz, persoanele implicate şi va da o rezoluţie în termen de 15 zile de la data sesizării.
Sub presiunea timpului şi a multitudinii de probleme importante cărora trebuie să le facem
faţă (Organizare & Administraţie, Politici Publici Sectoriale, Fundraising, Comunicare & Mass-
Media, IT&C, Project Management, Departament Politic), membrii GIN caută să asculte
fiecare voce implicată în Noua Republică şi să respecte contribuţia benevolă a persoanelor
valoroase şi integre din organizaţia noastră.
este noua republiCă o organizaţie elitistă?
Nu.
Suntem o organizaţie care sprijină oamenii vrednici şi liberi, apreciind cultura şi buna-creştere,
fără să idolatrizeze intelectualitatea. Noua Republică a atras simpatiile tuturor categoriilor
profesionale, de la apicultori, tractorişti, fermieri, bucătari sau cofetari, până la cercetători,
medici, dascăli, avocaţi, manageri sau ingineri IT.
Oamenii gospodari trebuie să construiască România de mâine. Noua Republică este un
Manual de identitate 27
spaţiu al bunei-cuviinţe şi al respectului pentru muncă. Noua Republică mizează pe oamenii
cu tragere de inimă, integritate morală, umor, inteligenţă, simţ organizatoric, capacitate de
comunicare și carismă personală.
Cine poate deVeni MeMbru al partidului noua republiCă?
Poate deveni membru al Partidului Noua Republică orice cetăţean român care, indiferent de rasă,
sex, origine etnică sau convingeri religioase, are drept de vot şi îndeplineşte următoarele condiţii:
• aderă la valorile şi principiile prevăzute în Statutul şi Programul politic al partidului şi se
angajează să le respecte;
• declară în scris, pe proprie răspundere, că nu este membru al unui alt partid politic;
• nu se află în situaţiile de incompatibilitate sau de interdicţie prevăzute de legea
partidelor politice; nu a fost activist în organele de conducere ale PCR, sau şi nu a operat
în structurile fostei Securităţi;
• nu a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, la îngrădirea sau
pierderea drepturilor politice sau cetăţeneşti.
Ce responsabilităţi au MeMbrii partidului?
Membrii partidului au următoarele obligaţii:
• să cunoască şi să respecte prevederile Statutului, Codului de Integritate şi ale
Programului politic al partidului;
• să promoveze valorile şi principiile de centru-dreapta şi să contribuie, după capacităţi,
la realizarea obiectivelor partidului;
• să îndeplinească şi să respecte hotărârile organismelor de conducere ale partidului şi
deciziile Comisiei de Etică, Mediere şi Arbitraj, inclusiv renunţarea la funcţii, atunci când
aceasta constată incompatibilitatea dintre acţiunile sale şi obiectivele funcţiei pentru
care a fost ales sau numit;
• să exercite cu demnitate şi competenţă funcţiile publice în care au fost aleşi sau numiţi
şi să informeze organismele de conducere competente ale partidului cu privire la modul
de îndeplinire a atribuţiilor;
• să păstreze confidenţialitatea documentelor şi informaţiilor cu caracter intern;
• să plătească lunar cotizaţia de membru.
Ce drepturi au MeMbrii partidului?
Membrii partidului au următoarele drepturi:
• să participe la Adunările Generale şi să activeze în organismele de conducere sau de
dezbatere ale partidului în care a fost aleşi
• să îşi exprime în mod liber opiniile şi să supună dezbaterii organismelor competente
proiecte, rezoluţii sau programe pentru îndeplinirea obiectivelor politice ale partidului
• să aibă acces la informaţiile referitoare la activitatea organizaţiilor din care fac parte şi
să fie informaţi cu privire la hotărârile organismelor de conducere ale partidului;
• să aleagă şi să fie aleşi în funcţiile de conducere din partid;
• să fie propuşi şi promovaţi în funcţii şi demnităţi publice;
Manual 28 de identitate
CuM se Va organiza noua republiCă?
În filiale judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, filiale locale acolo unde există
suficienţi aderenţi, conduse de structuri teritoriale şi centrale. Filialele judeţene şi ale
sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure, în structura votată,
responsabilităţile şi compatibilităţile cu structura centrală Noua Republică.
CuM se aleg organele de ConduCere?
Membrii organismelor de conducere ale Partidului Noua Republică, la toate nivelurile, se aleg
pentru o perioadă stabilită prin vot deschis sau secret, în conformitate cu Statutul Partidului,
de către Adunările Generale, sau de către Congrese.
CuM îŞi atinge obieCtiVele noua republiCă?
Devenind partidul Noua Republică şi participând la alegerile parlamentare, încă din 2012.
de unde îŞi Va proCura noua republiCă banii?
sursele de finanţare ale partidului noua republică provin din:
• cotizaţiile membrilor partidului;
• donaţii şi legate;
• venituri provenite din activităţi proprii;
• subvenţii de la bugetul de stat;
• alte surse, potrivit legii.
Sursele de finanţare ale Partidului Noua Republică vor fi transparente în vederea evitării
conflictelor de interese.
Când se Va însCrie la tribunal partidul noua republiCă?
După strângerea semnăturilor de susţinere prevăzute de lege şi după Congresul de
constituire, conform prevederilor din Legea Partidelor Politice.
de unde Ştiţi Că Veţi aVea suCCes în alegeri?
Exemple de succes pentru partide reformiste există în toată Europa.
Noua Republică va avea succes numai prin implicarea dumneavoastră. Buna credinţă,
calitatea oamenilor şi prospeţimea ideilor noastre vor triumfa în faţa cinismului. Îi vom
convinge pe români despre onestitatea demersului nostru, precum și de necesitatea adoptării
acelor politici și măsuri care să permită energiilor creatoare și oamenilor buni și onești ai ţării
să exploateze la maximum, în beneficiul tuturor românilor, a resurselor materiale și umane
ale României.
Manual de identitate 29
CuM Vede noua republiCă rolul statului în Viitor?
Statul trebuie să creeze cadrul legislativ şi normativ onest, echitabil pentru toţi cetăţenii, să
arbitreze competiţia fără să participe la ea, să supravegheze respectarea legilor şi actelor
normative în vigoare și să sancţioneze nerespectarea acestora. Statul nu se amestecă în
viaţa privată a cetăţenilor cinstiţi şi corecţi, nu le îngrădeşte în niciun fel iniţiativa şi deciziile
privind viaţa personală, evoluţia profesională, familială, de afaceri. Statul trebuie să aibă un
nivel redus de personal și cheltuieli de funcţionare, să fie orientat către servirea cetăţeanului
din ale cărui taxe sunt plătiţi funcţionarii publici, în vederea creșterii flexibilităţii,
profesionalismului și eficienţei și în vederea reducerii birocraţiei.
CuM înţelegeM solidaritatea soCială?
Criza economică actuală provine din filosofia statului asistenţial, care „dă” cui merită şi mai
ales cui nu merită, ceea ce de fapt nu are, respectiv din împrumuturi a căror restituire părea
să se rostogolească la infinit. Trezirea la realitate s-a produs, iar rezolvarea crizei datoriilor
se va face cu costuri şi suferinţe uriaşe.
Nicio ţară din lume nu poate să consume mai mult decât produce. Problema ajutorării se va
pune doar pentru aceia care din motive medicale nu se pot întreţine singuri, se află în situaţii
limită, sau care sunt în situaţii de care nu ei sunt vinovaţi (copii orfani, mame cu mulţi copii
şi fără sprijin, etc.). Fiecărui cetăţean îi va fi creat mediul proprice pentru a-şi lua soarta în
propriile mâini, prin pregătire şi calificare, prin muncă și pasiune și, nu în ultimul rând, prin
dedicaţie pentru viaţa sa, a familiei sale și a ţării din care face parte.
Elevilor şi studenţilor merituoşi trebuie să li se asigure condiţiile esenţiale de studiu, cu
diferenţiere, în funcţie de interesul arătat şcolii şi veniturile părinţilor. În orice caz, asistenţa
socială nu trebuie să fie susţinută prin împrumuturi, care să greveze soarta generaţiilor
viitoare, ci dimensionată strict la posibilităţile reale ale României.
Manual 30 de identitate
POLITICI PUBLICE
CuM ar putea CreŞte niVelul de trai al roMânilor?
Prin încurajarea, cu toate mijloacele aflate la îndemână a unei producţii de bunuri şi servicii
vandabile, cu valoare adăugată mare. Prin atragerea investiţiilor şi investitorilor români şi
străini, care au bani, tehnologii, management performant şi pieţe de desfacere. Statul trebuie
să reducă fiscalitatea (în mod deosebit cea aplicată muncii, pentru a putea crește salariile)
și să extindă plata de taxe către toate firmele, în mod deosebit către cele aflate în zona gri
sau neagră a economiei naţionale.
Statul trebuie să ofere subvenţii necesare şi justificate, active şi terenuri aflate în pro prietatea
sa și să investească în proiecte de interes naţional, numai pe criteriul perfor manţei, eliminând
total clientela politică. Bunăstarea şi nivelul de trai al fiecărei familii trebuie să aibă ca sursă
munca eficientă, de înaltă productivitate, dedicarea și educaţia finaciară de bază.
CuM Va eVolua eduCaţia?
Resursa umană este bogăţia principală a oricărei ţări, cu condiţia să fie educată, să
beneficieze de formare profesională şi calificare la cele mai înalte standarde. Este necesară
o schimbare totală de paradigmă privind aceste domenii de pregătire, o legare de piaţa muncii
şi de angajatori a întregului proces, o regândire a curriculelor, a cadrului legal şi instituţional,
pornind de la actuala Lege a Educaţiei Naţionale şi a rezultatelor obţinute de Comisia Miclea.
Trebuie implementate mecanisme şi proceduri de evaluare şi salarizare a personalului legate
strict de performanţă şi de rezultatele muncii, într-o ţară în care cultul muncii şi al lucrului
bine făcut a fost compromis de prea mulţi ani de comunism, socialism și nu în ultimul rând
de populismul actualei clase politice.
CuM poate fi relansată CerCetarea ŞtiinţifiCă?
Pentru a relansa cercetarea fundamentală în România, trebuie să înţelegem că marea
problemă în ştiinţa actuală este finanţarea și motivarea.
Multă lume ar fi tentată să spună că o ţară dezvoltată, cu un PIB de mari dimensiuni, alocă
cercetării, în mod direct, sume uriaşe. Contribuţia sectorului privat la cercetare este
considerabilă. Cele mai multe state occidentale nu finanţează în mod direct activitatea
ştiinţifică ci indirect, prin co-finanţarea unor agenţii care redistribuie sumele necesare pe
baza evaluării unor proiecte clare.
Se menţine astfel un sistem competitiv care favorizează universităţile să angajeze oameni
dinamici, capabili să-și caute propria co-finanţare pentru proiectele pe care le promovează.
Din păcate, în România activitatea ştiinţifică a devenit un soi de paravan (în special prin
menţinerea unei dependenţe faţă de resursele bugetare) în spatele căruia unele grupări fac
bani din manevrarea hârtiilor în timp ce altele caută să urnească cercetarea, dar fără rezultate
concludente. Acest lucru trebuie schimbat!
Care este relaţia între CerCetare Şi Modernizare?
Dezvoltarea cercetării este absolut necesară şi, mai mult decât atât, decalajul pe care îl avem
faţă de alte ţări europene trebuie recuperat cât mai repede. Din acest motiv, o mare
Manual de identitate 31
importantă ar avea scăderea dependenţei activităţii ştiinţifice faţă de sumele alocate din
bugetul ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin intermediul CNCS.
iată câteva măsuri susţinute de noua republică:
1. Înfiinţarea de către instituţiile care doresc să facă cercetare a poziţiilor de şef de laborator
(aşa numitul Group-leader) şi scoaterea acestora la concurs. Sursele de finanţare ar fi:
fonduri europene de cercetare; fonduri alocate de către companii (se ştie că multe
concerne farmaceutice sau de altă factură au tot interesul să colaboreze cu mediul
academic) s.a.m.d.
2. Obligativitatea ca fiecare mare universitate care doreşte să-şi dezvolte un program de
cercetare să prezinte ministerului un plan de care să cuprindă viitoarele direcţii de
cercetare. Limitarea finanţării cercetării din bani de la buget, deoarece se ştie că aceşti
bani sunt de cele mai multe ori cheltuiţi în cu totul alte scopuri.
3. În evaluarea universităţilor, cercetarea să deţină un procent semnificativ (prin atenţia
acordată articolelor indexate ISI).
4. Capitalizarea cercetării ştiinţifice prin crearea unui Fond al Cercetării ştiinţifice. În acest
context, rolul Ministerului ar fi acela de a convinge agenţii economici şi organizaţiile
interesate ca finanţarea proiectelor ştiinţifice este o prioritate naţională din care ar avea
şi ei de câştigat. În acest fond ar putea intra şi o parte din sumele obţinute din
impozitarea unor activităţi cum ar fi jocurile de noroc (cazinouri etc…) şi din vânzarea
unor produse confiscate în vămi.
5. Creşterea implicării tinerilor competenţi prin transformarea mediului universitar într-un
fel de „bursă a ideilor” care să răspundă problemelor societăţii româneşti.
soCietatea CiVilă Şi CerCetarea ŞtiinţifiCă
Este nevoie ca alţi factori responsabili (televiziunea naţională, de pildă) să crească interesul
publicului faţă de cercetarea ştiinţifică. ştiinţa nu înseamnă hrănirea unui orgoliu naţional,
ci o formă de adaptare într-o societate globalizată unde inteligenţa şi inovaţia au ajuns la
fel de scumpe ca şi resursele naturale.
Acest lucru s-ar traduce prin creşterea educaţiei ştiinţifice a populaţiei, lucru care ar trebui
iniţiat încă din ciclul gimnazial:
1. Atragerea tinerilor prin crearea unor grupe de elevi din şcoli care să viziteze regulat
laboratoare ştiinţifice (în funcţie de interesul fiecăruia dintre elevi) şi să asiste la
experimente şi seminarii.
2. Instituirea unui Premiu Naţional al ştiinţei unde să fie premiate cele mai semnificative
realizări şi mediatizarea acestuia.
3. Obligativitatea introducerii unei zile „deschise” pe an în care fiecare cetăţean să poată
vizita laboratoare şi / sau Institute de Cercetare.
În orice program ar trebui să existe un loc special destinat reintegrării elitelor din diasporă.
Este evident că România nu va putea oferi condiţii materiale similare celor din occident unor
oameni super-calificaţi.
Acest lucru nu ar trebui să ne sperie deoarece uneori factorul uman este mai puternic decât
cel economic. Iniţiativa ar putea avea succes numai şi numai dacă acestor oameni li s-ar
asigura un mediu cât se poate de corect în care să-şi poată pune în aplicare ideile.
Manual 32 de identitate
CuM Va eVolua sisteMul de pensii?
Deficitele sistemelor de pensii dau fiori nu numai guvernanţilor români, dar şi celor din alte
ţări. Pentru că numărul de salariaţi redus nu generează suficiente resurse pentru susţinerea
bugetelor de pensii. Pilonii privaţi de pensii, neimpozitarea muncii pensionarilor, deducerea
din baza de impozitare a cheltuielilor făcute de copii cu întreţinerea părinţilor, sunt câteva
soluţii ce pot fi avute în vedere, pentru ca suţinerea din împrumuturi a bugetelor de pensii
să nu greveze viaţa nepoţilor pensionarilor de azi.
noua republiCă doreŞte subsidiaritate Şi desCentralizare?
Pledăm pentru o dezvoltare regională, în care comunităţile să aibă un cuvânt de spus, nu
doar să li se impună de la centru. Astăzi, practic, deşi foarte activ, Ministerul Dezvoltării
dictează de la centru care sunt priorităţile în setul de nevoi al comunităţilor.
Noua Republică este ferm pentru descentralizarea procesului decizional, cu respectarea
politicilor generale ale ţării, întrucât considerăm că decizia este cu atât mai eficace cu cât ea
este luată de cei pe care îi afectează direct.
Modul actual de organizare teritorială este ineficient datorită aparatului administrativ
supradimensionat ce perpetuează obiceiuri birocratice capabile să blocheze libera iniţiativă
de care avem nevoie. Reorganizarea teritorială trebuie să ţină cont de aspecte geografice,
economice, culturale şi istorice. Este nevoie de un număr minim de regiuni puternice cu
puncte de lucru eficiente. Considerăm oportună comasarea comunelor şi satelor care nu
reuşesc să îşi acopere prin venituri necesarul financiar.
Ce înţelegenoua republiCă prin eConoMia de piaţă?
• Libertatea indivizilor şi autonomia lor faţă de stat.
• Pieţe competitive, nedistorsionate de măsuri etatiste şi economia clientelară.
• Garantarea constituţională a proprietăţii private, preţuri libere, măsuri antimonopol,
comerţ fără oprelişti în plan intern şi extern.
• Statul are următoarele obligaţii: elaborarea cadrului legal şi supravegherea respectării
lui (ex. prevenirea abuzurilor din domeniul financiar-bancar care au dus la actuala criză
mondială), solidaritatea socială doar cu cei îndreptăţiţi, asigurarea ordinii publice şi
promovarea relaţiilor externe numai în interes naţional.
• Obiectivul principal al Statului este stimularea prin mijloace legale a dezvoltării unei
producţii de bunuri şi servicii vandabile, cu valoare adăugată mare, singura cale
generatoare de bunăstare şi bogăţie.
• Un mod eficace de utilizare a banilor este plasarea în contract direct a furnizorilor şi
beneficiarilor de servicii medicale şi educaţionale, fără intermedierea finaciară a statului,
situaţie în care beneficiarii vor avea posibilitatea să verifice şi să pretindă servicii
proporţionale cu sumele plătite.
Cine stiMulează CreŞterea nuMărului loCurilor de MunCă?
Locurile de muncă sunt create de mediul de afaceri privat. În sistemul bugetar numărul
Manual de identitate 33
salariaţilor trebuie să scadă, să fie înlocuiţi cu sisteme informatice, care nu cer şpagă, sunt
eficiente și permit transparentizarea totală a activităţii birocratice.
Statul poate stimula angajabilitatea, prin scăderea fiscalizării muncii, investiţii în
infrastructură şi prin sprijin şi ajutoare acordate investitorilor strategici şi IMM-urilor.
Care este rolul religiei în soCietate Şi politiCă?
Statul şi Biserica sunt realităţi ale vieţii publice cu roluri distincte şi meniri bine precizate.
Noua Republică respectă caracterul secular al Statului, chiar dacă încurajează permearea
societăţii de valori spirituale. În particular, Noua Republică recunoaşte contribuţia
creştinismului răsăritean (religia majoritară a românilor), dar şi a altor tradiţii, la şlefuirea
sensibilităţii noastre comunitare.
Biserica Ortodoxă, dar şi alte confesiuni, au contribuit la patrimoniul artistic, intelectual şi
arhitectural al României. Statul datorează instituţiilor religioase respectul și protecţia, în
spiritul toleranţei și al bunei înţelegeri. Credinţa contribuie în mod esenţial la etica
responsabilităţii, la respectul pentru muncă şi caritate, la spiritul antreprenorial, la coeziunea
familiei și a comunităţii locale.
Credinţa religioasă promovează integritatea persoanei și menţine solidaritatea între
generaţii. În momente de criză (inundaţii, foamete sau înzăpeziri), rolul bisericilor locale
devine crucial. Credinţa religioasă, alături de limbă şi cultură, se dovedeşte a fi un puternic
factor de sprijin al românilor din diaspora.
Există legături puternice între valorile creştine şi moştenirea culturală a Europei și a Americii
de Nord. Idealul libertăţii şi principiul egalităţii faţă de lege, dar şi solidaritatea, sunt valori
fără de care am fi cu toţii mai săraci. Susţinem o lege a mecenatului care să încurajeze
implicarea mediului privat în acţiuni filantropice.
Noua Republică pledează pentru o Biserică liberă într-un Stat liber.
CuM poate fi îMbunătăţit sisteMul sanitar?
În primul rând prin eliminarea găurilor generate de corupţie, prin care două treimi din banii
alocaţi sănătăţii se duc în buzunarele afaceriştilor prin metode ilegitime şi ilegale. Apoi, prin
salarizarea personalului în strictă conformitate cu performanţa şi rezultatele prestaţiei,
printr-un control riguros, postfinanţare, al modului în care au fost cheltuiţi banii.
Manual 34 de identitate
o nouă paradigMă fisCală: legea fără exCepţii
noua republică susţine o noua paradigmă fiscală bazată pe cinci piloni:
• Echitate
• Claritate
• Responsabilitate
• Stabilitate
• Intoleranţă faţă de evaziune
echitate – toţi consumăm bunuri si servicii publice, deci toţi, fără excepţie, trebuie să plătim
taxe şi impozite pentru a asigura finanţarea lor. Noua Republica consideră că excepţiile din
legislaţia fiscală nu numai că subminează stabilitatea necesară, dar creeză inechitate socială
între diverse categorii sociale şi profesionale. Prin eliminarea excepţiilor şi lărgirea bazei
impozabile, Noua Republică va crea premisele pentru reduceri de impozite si taxe si pentru
servicii publice suplimentare si de calitate.
Claritate – legile şi normele de aplicare trebuie să fie clare, atât pentru contribuabili cât şi pentru
autorităţile fiscale. Necunoaşterea legii nu este o scuză dar claritatea ei este responsabilitatea
legiuitorului. Pentru a îmbunătăţi colectarea, dar şi pentru a elimina abuzurile din partea
statului, Noua Republica va statua in legislatia fiscala principiul „in dubio contra fiscum”: prin
care prevederile neclare din legislatie vor fi interpretate în favoarea contribuabilului.
responsabilitate – disciplina fiscală este crucială. Păstrarea deficitului bugetar în limite
rezonabile, in conformitate cu acordurile internationale asumate de Romania, este esentiala
pentru stabilitatea financiara a tarii.
stabilitate – Noua Republica consideră ca impozitul pe profit şi impozitul pe venit de 16%
sunt la un nivel rezonabil. Cota unică va fi întărită prin eliminarea excepţiilor, dar şi a dublei
impuneri. Taxa pe valoarea adaugata si contributiile sociale sunt însă impovăratoare şi la
limita de sus in cadrul UE. Ele vor fi reduse. Exista metode pentru a face acest lucru şi ele
sunt explicate în Pactul Fiscal pentru o Nouă Republică.
Manual de identitate 35
ECONOMIE
intoleranţa evaziunii – Evaziunea fiscală este o infracţiune cu grave consecinţe sociale. Noua
Republica susţine înăsprirea sancţiunilor şi pedepselor pentru evaziune fiscală. Noua
Republica va imbunătăţi legislaţia fiscală, va întări rolul activ al organelor de control, pentru
prevenirea faptelor de evaziune sau greșita interpretare și aplicare a legislatiei. Noua
Republica va introduce măsuri de confiscare extinsă în cazul persoanelor care se fac vinovate
de evaziune.
Ce doMenii pot aduCe Valoare nou Creată în roMânia?
Unele dintre cel mai puţin exploatate sunt industria IT, agricultura modernă şi turismul. Avem
teren agricol de foarte bună calitate, care ar putea hrăni, după unele calcule, 80 de milioane
de oameni. Cum în perspectivă hrana omenirii va fi principala problemă de rezolvat, România
se află într-o poziţie excelentă pentru a-şi valorifica acest avantaj.
Turismul românesc nu poate lua amploare din cauza absenţei infrastructurii. De îndată ce
această problemă va fi rezolvată, frumuseţile naturale virgine, lipsa poluării generate de
industrializări excesive, vor aduce venituri substanţiale dintr-un turism bine orientat şi
susţinut și de stat prin politici corespunzătoare.
Educaţia, formarea profesională şi cercetarea reprezintă resursele importante şi inepuizabile
ale oricărei naţiuni, care trebuie sprijinite şi amplificate în condiţii de eficienţă şi modernitate,
în concordanţă cu politicile UE și cu cerinţele de pe piaţa mondială.
Dezvoltarea infrastructurii, rutiere, informatice, energetice, de utilităţi, reprezintă şi ea o
resursă importantă a evoluţiei pozitive a economiei.
Ce înţelegenoua republiCă prin egalitatea de Şanse?
Copiii, născuţi în familii sărace, să aibă şanse egale în accesul la educaţie, pentru a nu reface
destinul economic al părinţilor. Pachete minimale de asistenţă medicală şi de urgenţă să fie
accesibile tuturor cetăţenilor. Mai departe însă, destinul economic al fiecărui cetăţean
depinde doar de munca şi performanţa sa în domeniile în care activează.
Practicile discriminatorii sunt dezavuate de Noua Republică, dar și implementarea centralistetatistă
a politicilor de tip „acţiune afirmativă”.
CuM ne raportăM la industria it & C?
Noua Republică susţine dezvoltarea industriei de Comunicaţii și Tehnologie a Informaţiei (IT&C).
În anul 2010, mai puţin de 80 mii de persoane lucrau în acest domeniu, deși România a exportat
zeci de mii de creiere inteligente către Europa occidentală și continentul nord-american.
Industria IT&C este un pariu câştigat al României post-comuniste. Dintr-un parc de uzine
ruginite, România a reușit să devină o ţară ospitalieră pentru inteligenţa tehnică a mii de
tineri. Între promotorii acestei viziuni se numără dl Varujan Pambucian care, acum zece ani,
s-a luptat și a reușit să obţină semnificative facilităţi fiscale (impozit pe salariu zero) pentru
programatori. Un parlamentar inteligent a știut să susţină un puternic lobby pe lângă marile
corporaţii, determinându-le să-și deschidă filiale și centre de productie în România. Cu greu
putem nominaliza vreo decizie relevantă a Ministerului Comunicaţiilor și Societăţii
Informaţionale (MCSI). Privind la performanţa autonomă a pieţei private, Noua Republică
Manual 36 de identitate
propune desfiinţarea MCSI.
Care sunt politiCile fisCale Şi de Contribuţii preConizate?
Noua Republică consideră ca nivelul de taxare şi contribuţii sociale este la un nivel prea mare
şi doreşte reducerea acestora. În acelaşi timp, trebuie avută în vedere menţinerea unui buget
consolidat echilibrat. Prin modificarea unor cheltuieli pe anumite capitole bugetare şi prin
reducerea (pe baza unor criterii de eficienţă) a numărului de angajaţi la stat, se va putea crea
spaţiul fiscal pentru ajustarea nivelului taxelor şi contribuţiilor sociale. În plus trebuie lărgită
baza de impozitare prin scoaterea la suprafaţă a economiei negre și gri, pentru obţinerea în
acest fel pentru bugetul de stat a unor sume deosebit de importante care în momentul de
faţă sunt cheltuite în economia subterană. Impozitarea suplimentară a dividendelor sau
imposibilitatea deducerii de la impozitare a profitului reinvestit, reprezintă impedimente în
calea investiţiilor, singurele care pot crea plus valoare şi crea noi locuri de muncă.
Ce obieCtiVe de infrastruCtură sunt prioritare?
România este mult rămasă în urmă în ceea ce privește infrastructura, transporturile,
informatica, utilităţile, mai ales în mediul rural, în sisteme de irigaţii, pentru dezvoltarea
turismului. Cheltuielile bugetare trebuie să se adreseze cu prioritate acestor investiţii care
au drept consecinţă atragerea capitalului privat, sursa principală de venituri bugetare. Poziţia
geostrategică şi resursele proprii, îndreptăţesc România să participe la mari proiecte privind
producerea, respectiv tranzitarea, de importante resurse energetice, însă corupţia
generalizată face ca marile investiţii să ocolească România.
Ce rol joaCă proteCţia Mediului în politiCile proMoVate de noua republiCă?
Noua Republică consideră ca armonizarea dezvoltării economice cu protecţia mediului
reprezintă una din mizele majore ale politicilor publice din toate statele dezvoltate. Tăierea
haotică a pădurilor, construcţiile de infrastructură fără avize de mediu, sancţiunile hotărâte
împotriva poluatorilor de mediu reprezintă sarcini importante ale unui stat responsabil. În
același timp, introducerea în unităţile scolare a curriculumui teoretic și practic referitor la
înţelegerea importanţei protecţiei mediului, constituie politici publice minimale pentru acest
domeniu sensibil.
CuM poate fi MiCŞorată biroCraţia Care sufoCă Mediul de afaCeri?
Noua Republică consideră că reducerea birocraţiei este un obiectiv de maximă importanţă
pentru România, atât din perspectiva înlesnirii desfăşurării activităţilor economice şi a altor
iniţiative private, cât şi din perspectiva sporirii calităţii vieţii. Este anacronic şi ineficient ca
cetăţeanul să continue să fie purtat de la ghişeu la ghişeu, iar numărul avizelor şi stampilelor
solicitate să fie la un nivel aşa de ridicat încât să necesite existenţa unui aparat birocratic
supra-dimensionat. Pentru a fi competitivi în economia globală din contextul actual şi pentru
a nu mai „fura” timp şi bani din viaţa cetăţenilor săi, prin această birocraţie excesivă, statul
român trebuie să simplifice procedurile birocratice, să folosească la scară largă sistemele IT
Manual de identitate 37
şi să adopte un cadru legislativ simplu și flexibil, nesusceptibil de interpretare din partea
celor de rea credinţă sau a funcţionarilor corupţi.
este neCesară priVatizarea?
Managementul privat este doar un paleativ pentru rezolvarea problemelor unităţilor
economice încă de stat. Managerii se subordonează Consiliilor de Administraţie, formate tot
din politicieni trimişi de miniştri, din clientela politică proprie. Ca urmare, „managerii privaţi”
vor răspunde în faţa membrilor Consiliilor de Administraţie așa cum le vor cere aceștia din
urmă, iar rezultatele vor fi pe măsură, respectiv aceleași pe care le avem și acum. Considerăm
că soluţia corectă este privatizarea totală și transparentă a companiilor de stat și așezarea
acestora pe calea eficienţei economice.
este bună globalizarea pieţelor?
Da, în măsura în care monopoluri internaţionale nu profită de globalizare pentru maximizarea
profiturilor, iar sistemele bancare mondiale nu profită de inconştienţa sau corupţia unor
politicieni pentru îndatorarea excesivă a unor ţări. Globalizarea pieţei muncii aduce debuşeuri
importante pentru ţările aflate în recesiune temporară, circulaţia mărfurilor şi persoanelor
este o importantă resursă de inovare, dezvoltare economică şi socială a societăţii.
CuM trebuie sprijinite iMM-urile Şi MiCii oaMeni de afaCeri?
Mediul de afaceri poate fi făcut atractiv prin micşorarea numărului de taxe şi impozite, a
modului cum sunt acestea gestionate, prin înlocuirea birocraţiei cronofage, corupte, cu
aplicaţii informatice şi tehnologii IT. Concesionările de active ale statutului, devenite
nenecesare, acordarea de facilităţi fiscale şi stimulente de diferite categorii de afaceri, pot
atrage şi îndrepta oameni cu spirit întreprinzător spre mediul privat de afaceri, inclusiv prin
părăsirea benevolă a sistemelor de stat.
CuM poate fi sprijinită dezVoltarea agriCulturii?
Fermele mari sunt condiţia necesară pentru o agricultură modernă, sprijinită de tehnologii
performante. Statul trebuie să încurajeze formarea unor astfel de ferme, să investească în
sisteme mari de irigaţii, prin cădere gravitaţională, pentru a micşora costurile de utilizare.
Tehnologiile moderne, materiile prime și utilajele, ar trebui scutite de o parte din taxe şi
impozite. Lucrările de infrastructură rurală, în primul rând de transporturi, precum și
subvenţiile de stat pentru agricultură, sunt o necesitate fără de care nu putem vorbi de o
agricultură competitivă pe plan naţional și internaţional.
Cât de Mari pot fi defiCitele struCturale?
Conform acordurilor la care s-a ajuns cu UE, deficitele structurale pot fi de maximum 0,5%
din PIB. Considerăm măsura înţeleaptă, pentru a obliga ţările să reducă cheltuielile de
funcţionare ale statului.
Manual 38 de identitate
uM Vede noua republiCă politiCa externă a roMâniei?
În mod fericit, România face parte din cea mai puternică alianţă militară a lumii occidentale
(NATO). Apartenenţa la Uniunea Europeană este, de asemenea, o oportunitate istorică,
insuficient exploatată. În același timp, Noua Republică susţine nevoia dezbaterii lucide
despre viitorul Europei, menţinând echilibrul între pluralismul culturilor și al naţiunilor și
nevoia de eficienţă economică (prin mecanisme de convergenţă fiscală sau monetară).
Solidaritatea europeană nu se poate exprima împotriva intereselor naţionale, după cum
patriotismul nu trebuie să vireze către protecţionismul îngust și auto-suficient al altor state.
Ce Valoare are diaspora?
Românii din străinătate trebuie respectaţi și ascultaţi. Sunt sute de mii de cetăţeni foarte
bine pregătiţi care au părăsit ţara şi care se uită cu mare îngrijorare la ceea ce se întâmplă
acasă, iar aceşti oameni nu numai că au adus bani ţării noastre, dar au dat o plus-valoare
fiecărei comunităţi unde au putut să revină.
Pentru Noua Republică, românii de pretutindeni sunt destinatarii mesajului. Diaspora
înţelege mai bine riscurile sistemice ale României – cazul Greciei fiindu-le binecunoscut.
Am primit semnale pozitive şi chiar sprijin financiar din afara ţării (Noua Republică nu e
finanţată interesat de către „băieţi deştepţi” din energie – preferăm ajutorul dezinteresat
al băieţilor deştepţi din universităţi).
CuM să obţineM toate benefiCiile posibile din apartenenţa la ue si nato?
România are de câştigat din apartenenţa la structurile NATO şi UE. Prin apartenenţa la NATO,
România si-a asigurat securitatea militară pentru care nu avea resursele proprii necesare.
Manual de identitate 39
POLITICĂ EXTERNĂ ȘI
APĂRARE
Astfel, România se poate concentra pe dezvoltarea economiei naţionale, intrarea pe pieţe
externe, competiţia mondială în producţia de bunuri și/sau servicii. Prin apartenenţa la UE,
România are oportunitatea să participe cu propriile produse la comerţul european și mondial,
putând să-și valorifice astfel potenţialul uriaș pe cale îl are, de exemplu în domeniul agricol
sau turistic. Trebuie însă ca în ţară, guvernanţii să creeze cadrul necesar pentru o astfel de
dezvoltare, în așa fel încât companiile românești să poată concura eficient pe aceste pieţe.
Care ar fi pilonii politiCii externe ai roMâniei?
Crizele şi provocările globale pot fi gestionate doar în comun, cu ţări europene care
împărtăşesc aceleaşi valori şi interese cu România. Legăturile de securitate cu NATO şi SUA
sunt importante, în condiţiile în care nu avem resurse pentru a le suplini. Relaţia cu Rusia
trebuie să ţină cont de necesarul de resurse energetice, de situaţia Republicii Moldova, de
cooperarea în spaţiul Mării Negre şi în cadrul tranzitului de resurse energetice prin România.
CuM ar putea reVeni speCialiŞtii aflaţi aCuM în diaspora?
O bună parte din elitele ţării au emigrat, nu şi-au găsit acasă terenul propice pentru împlinirea
profesională şi a proiectelor. O simplificare a birocraţiei şi crearea cadrului necesar pentru
afirmare antreprenorială pot contribui major la revenirea acestora în ţară. În administraţia
centrală și locală, în instituţii guvernamentale, companii de stat și private, trebuie angajaţi
şi plătiţi corespunzător și specialişti cu studii strălucite în universităţi de renume din Europa
şi din SUA.
Ce înseaMnă liMitarea suVeranităţii?
Discuţia este actuală în contextul modificărilor preconizate ale tratatelor Uniunii Europene.
Dacă în felul acesta interesele economice şi sociale ale populaţiei României, pe termen lung,
sunt mai bine protejate, atunci sunt de acceptat cedări parţiale de suveranitate. Dacă însă,
sub umbrela monedei unice, se vor ascunde bancherii pentru a profita în continuare și pentru
a obţine câştiguri uriaşe, politica externă care presupune pierdere de suveranitate trebuie
reconsiderată și acceptate numai acele măsuri care au sens, justificare și care indubitabil pe
termen lung vor duce la evitarea derapajelor bugetare și financiare și la bunăstarea generală
a românilor. Apartenenţa la noi construcţii europene are sens doar în măsura convergenţei
intereselor României cu interesele promovate de conducătorii noilor construcţii, convergenţă
decisă în urma unei largi dezbateri publice.
sChiMburile eConoMiCe – înCotro?
Nu trebuie neglijate relaţiile comerciale cu ţările asiatice, din Orientul Mijlociu, America de
Sud şi altele. Este riscant să mizăm totul doar pe cartea europeană, fără să avem o
diversificare a relaţiilor economice, inclusiv cu ţările vecine (Rusia), sau mai îndepărtate dar
cu potenţial de dezvoltare sau cu ritmuri de creștere majore (China, India, Brazilia).
Manual 40 de identitate
departe și totuși aCasă?
În ultimii 22 de ani, România a suferit cea mai importantă pierdere de capital uman din
istorie. Milioane de compatrioţi și-au părăsit casa, rudele și prietenii în căutarea unei vieţi
demne în străinătate. Umiliţi acasă, foarte mulţi cetăţeni români au înfruntat frica de
necunoscut, drama despărţirii de cei dragi, dificultatea integrării într-o altă cultură și un alt
univers lingvistic, pentru a câștiga un trai mai bun.
Noua Republică dă o mare importanţă acestui fenomen sociologic de proporţii, cu mari
consecinţe pentru viitorul politic, cultural și economic al naţiunii române. Știm că unii români
au emigrat într-un mod organizat, eventual instituţionalizat, prin intermediul unor agenţii
de plasare a forţei de muncă sau printr-un program de vize. Pentru alţii, în special pentru
tinerii plecaţi la studii, ruperea de România s-a produs mai ușor, în absenţa unor legături
foarte puternice cu ţara.
Noua Republică știe că orice român aflat în străinătate este un potenţial ambasador al ţării.
Noua Republică știe că majoritatea cetăţenilor plecaţi din România au suferit o dramă și,
totodată, că majoritatea acestora au rămas sensibili la problema identităţii românești.
Uneori, România te însoţeşte oriunde te-ai afla. Plecarea din spaţiul geografic numit
România nu echivalează cu despărţirea de istoria, prezentul și viitorul naţiunii noastre.
Care este diMensiunea pierderii de Capital uMan în ultiMele deCenii?
Istoria diasporei românești nu începe cu anul 1989 și, de aceea, Noua Republică va aduce un
omagiu tuturor luptătorilor pentru libertate, demnitate și pentru drepturile omului, izgoniţi
din România între 1947-1989. Sute de mii de cetăţeni români – inclusiv etnici germani, evrei,
maghiari sau rromi – au părăsit ţara datorită opresiunii totalitare.
După 1989, au existat mai multe valuri de exod. Mineriadele anilor 1990-1991 au lovit în stima
de sine a unei naţiuni respectate de ţările occidentale pentru sacrificiul de vieţi omenești din
decembrie 1989.
Manual de identitate 41
ROMÂNII DE PRETUTINDENI:
O AXĂ PRIORITARĂ
Ulterior, între anii 2002 şi 2011, România a înregistrat cea mai dramatică scădere demografică
din istorie, ne-egalată nici măcar de pierderile de vieţi omeneşti din războaiele mondiale. În
anul 2012, populaţia stabilă României a scăzut la 19.04 milioane.
Totuși, cei 2,6 milioane de cetăţeni plecaţi din ţară n-au dispărut. Ei au continuat să îşi
trăiască vieţile, mulţi trăind cu România în suflet. Majoritatea și-au întemeiat familii, au
copii și îi învaţă limba română, păstrând legătura cu rudele și prietenii din ţară. Noua
Republică preţuiește contactul cu diaspora românească și îi privește pe românii de
pretutindeni ca pe o resursă extraordinară, insuficient utilizată de Statul român.
Mulţi cetăţeni români din afară pot asuma un rol de reprezentare, lobby și acţiune socioeconomică
directă în favoarea ţării natale.
Care este Contribuţia eConoMiCă a diasporei la dezVoltarea roMâniei?
Muncitorii români din străinătate au trimis acasă în medie 3 miliarde de euro pe an. Suma
acoperă mai mult de un sfert din fondul de pensii (care, la rândul său, contribuie la deficitul
structural al României).
Banii trimişi de românii din străinătate se duc spre familiile din ţară şi pentru investiţii private
directe.
Contribuţia diasporei este și indirectă. Peste 50,000 de tineri români studiază astăzi la mari
Universităţi ale lumii. Există mii de cercetători în marile centre universitare din Europa şi
Statele Unite. Toţi aceștia fac onoare prin munca adusă în interesul ştiinţei.
Avem zeci de mii de muncitori de înaltă calificare, doctori, bancheri, oameni de afaceri,
manageri în mari companii. Contribuţia pe care aceşti cetăţeni o aduc în prima linie a frontului
imaginii României în lume are o valoare greu de estimat, dar se observă în respectul acordat
pe plan geopolitic României şi în investiţiile străine care sunt aduse în România.
Diaspora contribuie la creșterea capitalului de încredere a României. Statul român va trebui
să ţină cont de excelenţa profesională a conaţionalilor noștri.
Care este bogăţia uMană a diasporei Şi diVidendul reîntoarCerii în ţară?
Se estimează că românii aflaţi la muncă în străinătate au acumulat averi de 100 de miliarde
de euro. Pe lângă bani și averi imobile, românii din diaspora au acumulat un capital social și
un capital de cunoaştere pe care diplomaţia românească și, mai ales, pe care mediul de
afaceri din ţară trebuie să-l poată utiliza.
În 2012, inovaţia şi calitatea muncii fac diferenţa între nivelul de trai al diferitelor popoare,
capitalul uman înmagazinat în rândul românilor din diaspora are o valoare care nu trebuie
subestimată.
Bogăţia umană a diasporei este, la rândul ei, inestimabilă. Cu aproape 10 milioane de români
trăitori în cele cinci continente ale lumii, ţara noastră are o uriașă oportunitate să-și extindă
influenţa.
Ce așteaptă roMânii din diaspora?
Românii din spaţiul european, îndeosebi, sunt cei care vor presa pentru asumarea unor
politici moderne. Iată doar câteva din așteptările diasporei:
Manual 42 de identitate
• micşorarea corupţiei şi birocraţiei, un cadru legislativ şi instituţional care să apere
proprietatea privată, stimulând astfel antreprenoriatul şi crearea de IMM-uri;
• slujbe în sectorul public şi privat prin care să folosească experienţa, competenţele şi
bogăţia profesională în loc să le inhibe;
• un sistem fiscal atrăgător şi stabil, care să nu le ia oamenilor capitalul câştigat prin
muncă şi greutăţi individuale;
• un sistem de pensii sustenabil care să nu îi expună disproporţionat populismului
cumpărătorilor de voturi de la categoriile de asistaţi sociali prin „politici de redistribuire”;
• un sistem educaţional în care să-şi lase copiii cu mândrie;
• un sistem de sănătate performant şi echitabil;
• combaterea xenofobiei.
România a beneficiat deja enorm de experienţa unor oameni formaţi în străinătate (inclusiv
la nivel ministerial) şi contribuţia lor începe să se facă văzută atât în mediul public cât şi în
cel privat.
Noua Republică susţine eforturile de reintegrare a românilor cu merite profesionale din
diaspora în poziţii de responsabilitate în mediul academic, în structurile administrative ale
statului şi în mediul privat.
Susţinem înlocuirea incompetenţei subordonate structurilor de partid din administraţia
publică şi umplerea golului de bună-voinţă şi ambiţie reformistă din organele statului printro
infuzie de specialişti neafiliaţi politic, formaţi în străinătate.
Pledăm pentru reformarea administrativă şi politică a României cu scopul explicit de a crea
condiţiile întoarcerii în ţară a sute de mii de români.
„noi, Cetăţenii roMâni de pretutindeni …”
Reforma constituţională susţinută de Noua Republică va fi marcată de prezenţa într-un
preambul a următoarei formule: „noi, cetăţenii români de pretutindeni”.
Români din ţară şi românii din diaspora suntem parte a aceluiaşi corp politic. A sosit
momentul ca şi românii expatriaţi să aibă parte de o reprezentare politică demnă de numărul
şi contribuţia lor la dezvoltarea României.
Noua Republică cere, de aceea, mărirea numărului de colegii electorale pentru diaspora.
noua republiCă – grupul de iniţiatiVă londra
Cel mai important centru Noua Republică în diaspora se află la Londra – oraşul unde,
odinioară, Ion Raţiu lansase proiectul Uniunii Mondiale a Românilor Liberi.
Spiritul civic şi dragostea de ţară i-a făcut pe mulţi români să se întâlnească şi să promoveze
cauza Noua Republică în mod direct, prin expertiză, prin donaţii şi prin promovare între
prieteni. A promova Noua Republică este în primul rând o acţiune civică, nu doar politică.
Noua Republică – Londra convoacă toţi românii din Marea Britanie şi din diaspora să ne
susţină prin voluntariat, implicare organizaţională, contribuţii editoriale, sprijin material şi
moral.
Manual de identitate 43
roMânia: o ţară fără graniţe sufleteŞti
Românii sunt stăpânii propriului destin şi poporul trebuie să redevină suveran. Trebuie să
învăţăm să punem timpul, munca şi buna credinţă în numele unor idealuri mai mari decât
noi înşine.
Noua Republică invită diaspora să răspundă la exigenţa participării politice directe.
Prioritatea zero pentru Noua Republică este introducerea votului prin corespondenţă şi
înmulţirea colegiilor electorale pentru ţările din Europa şi America de Nord.
Acolo unde Franţa şi alte ţări au reuşit să conceapă un sistem de securitate pentru votul prin
corespondenţă (100% protejat de fraudă), România trebuie să facă același lucru.
A venit momentul marii regăsiri. Români din diaspora, bine aţi venit acasă, în România, o
ţară fără graniţe sufleteşti.
Manual 44 de identitate
daniel arfire
Grafician, blogger, artist plastic. 5 ani de experienţă în publicitate în companii românești. A
dezvoltat branduri locale sau naţionale. Designer, actualmente implicat în vânzări și
marketing IT. Absolvent al Liceului de Artă din Galaţi și cursant al Facultăţii de Artă din Cluj-
Napoca. Coordonator GIL Galaţi, Noua Republică.
diana arManu
Licenţiată în sociologie, Universitatea Transilvania Braşov. Mamă a trei copii. Cursuri de
specializare în biblioteconomie, bazele comunicării şi web 2.0. Bibliotecar SS I la Biblioteca
Franceză din cadrul Bibliotecii Judeţene “George Bariţiu”, Braşov. Coordonator GIL Braşov,
Noua Republică.
Ştefan bârgăoanu
Născut, crescut și educat la Iași, căsătorit și tată a doi copii. Antreprenor în IT (dezvoltare de
software) din 2002, manager de proiect certificat internaţional. Pasionat de dezvoltarea de
software Agile, conservatorism și muzica bizantină. Coodonator al Grupului de Iniţiativă
Locală Iaşi, Noua Republică.
radu botezatu
Căsătorit, 2 copii, absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. 15 ani de
experienţă în mediul de afaceri privat din România şi Europa, atât în companii
multinaţionale, cât şi în companii cu acţionariat românesc. În ultimii ani a fost responsabil
de conducerea unor companii cu cifre de afaceri de până la 10 milioane euro anual şi peste
100 angajaţi. A fost responsabil de conceperea şi punerea în execuţie a strategii de afaceri
pentru aceste companii, de elaborarea şi implementarea de politici de resurse umane,
financiare şi comerciale. La Noua Republică este responsabil de zona de resurse umane în
Bucureşti/Ilfov şi este membru al Departamentului Politic.
Manual de identitate 45
BIOGRAFII
LA NOUA REPUBLICĂ
niColae burChel
Avocat, căsătorit, 2 copii. Absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti.
Coordonator al Societăţii de Avocaţi “Burchel & Asociaţii”. Reprezentant al mai multor
companii multinaţionale în chestiuni de drept al afacerilor şi climat investiţional. EMBA al
ASEBUSS (în colaborare cu University of Washington, Seattle, USA). Consilier de Proprietate
Intelectuală autorizat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi Oficiul European de
Patente, Alicante (Spania). Coordonator al grupului Justiţie al Noii Republici, precum şi al
echipei de redactare a Statutului şi a Codului de Integritate.
Declaraţie de interese: „Pentru mine, Noua Republica este expresia idealurilor tinereţii.
Aveam douăzeci și trei de ani când am plecat la Berlin cu bicicleta, trecând graniţele României
socialiste printr-o întâmplare incredibilă. ştiu doar că, după douăzeci de ani de carieră în
avocatură, Noua Republică m-a ajutat să redescopăr spiritul aventurii și gustul libertăţii
dobândit la 23 de ani. Pare un proiect don-quijotesc, însă Noua Republică îmi dă sentimentul
apartenenţei la ţara mea, la un ideal curat. Sunt un om împlinit profesional și familial, deci
n-am interese ascunse. Îmi justific antreprenoriatul politic printr-o nevoie mai profundă –
aceea de-a câștiga respectul de sine ca cetăţean român, alături de oameniliberi şi puternici.
Satisfacţiile strict individuale nu mă consolează. Noua Republică este o investiţie în viitorul
copiilor mei. Nu voi regreta niciodată pasul făcut.”
gabriel Cărbunaru
Originar din Prahova, „naturalizat” în Bucureşti, 36 de ani, absolvent al Universităţii
„Politehnica” Bucureşti, cursuri post-universitare de Management (ASEBUSS). O evoluţie
profesională previzibilă, de la consultant de vânzări IT&C, Inginer Telecomunicaţii în reţele
GSM, Network Administrator, Network Operations Manager în câteva companii din domeniul
„Telecom”. Am fost membru, am creat, am unificat, am preluat şi am condus echipe. Reţeta?
Un cocktail echilibrat de etică, fermitate, toleranţă, analiză, acţiune, altruism, efort şi bună
dispoziţie. Membru activ al organizaţiei de Bucureşti, sector 3.
oCtaVian Ciurdariu
Inginer IT, directorul firmei de software „Satura”. Absolvent al liceului „Moise Nicoară” din
Arad şi al Universităţii Politehnice din Timişoara. A copilărit pe dealurile şiriei şi ale Târnovei
din zona Zărandului. Montaniard pasionat de Jeep-uri, dar şi preocupat de echilibrul ecologic
din zona „Roşia Montană”. Coordonator Noua Republică-Arad.
radu Cujbă
45 de ani, născut în Braşov, copilărit în Săcele, absolvent de jurnalism, lucrez din ’95 în
publicitate, din 2001 antreprenor. Am două mari bucurii (de 13 şi 10 ani), multă treabă şi
câteva mici plăceri. Dintotdeauna pasionat de politică, fără experienţă totuşi, asta dacă nu
se pun câteva luni de PNŢ în 1990. Apreciez caracterul. Coordonator al Departamentului de
Comunicare, Noua Republică.
george dobresCu
10 ani de activitate în domeniul vânzării de mobilier produs în Italia pe piaţa românească
prin firma Id Point şi prin siteul de vânzări online Italiastyle.ro. O experienţă bogată în
domeniul mobilei, vânzările prin această firmă ajungând la valoarea de 6.5 milioane de euro.
Manual 46 de identitate
A absolvit studiile liceale în Italia şi Universitatea Româno-Americană din Bucureşti. A urmat
numeroase traininguri la TMI prin Qualians. Coordonator GIL Mureş, Noua Republică.
Ciprian Constantin doMnu
După terminarea liceului, Ciprian a optat pentru câmpul muncii. După câţiva ani, a ales să
emigreze în Italia, unde timp de 7 ani a lucrat în construcţii. Acolo a urmat şi cursuri de
specializare în domeniu, a căştigat experienţă în administrarea şi organizarea unui şantier
şi mai ales în a forma o echipă de lucru. Actualmente administrează propria firmă de design
şi execuţii finisări interioare. Coordonator GIL Neamţ, Noua Republică.
florin drăgan
Liberal sadea, cu studii la Facultatea de Comerţ din cadrul Academiei de Studii Economice
din Bucureşti. A obţinut primul grant din Brăila din fondurile SPP (Programul Pilot Sapard)
pentru afacerea de familie. Florin se declară un bun cunoscător al mecanismelor infernale
cu care se întâlnesc tinerii antreprenori din România. A protestat cu orice ocazie împotriva
poverilor fiscale, denunţînd caracterul complicat al procedurilor de accesare a fondurilor
nerambursabile. Mesajul politic al lui Florin pleacă de la evaluarea pagubelor produse de
mafia achiziţiilor publice, a corupţiei generalizate, a inerţiei în gândirea economică şi fiscală
care ne face ca şi astăzi să avem legi proaste şi interpretări care duc în final la eliminarea
celor cinstiţi de pe piaţă şi favorizarea celor „conectaţi”. Coordonator comunicare GIL Brăila,
Noua Republică.
gabriel-iulian duMbraVă
36 de ani, căsătorit, 2 copii. Absolvent Inginerie Software la Facultatea de Automatică,
Calculatoare şi Electronică din Craiova. Programator de peste 20 de ani, olimpic naţional. A
lucrat ca programator (inginer software), administrator reţea, asamblare şi vânzare
computere, comunicaţii şi transmisii date pentru furnizare internet. Ca antreprenor, a fost
implicat în industria software, imobiliare, construcţii şi învăţământ preşcolar. Ca activist
civic, a fost implicat în Uniunea pentru Reconstrucţia României (URR) şi Organizaţia
Studenţilor Creştini Evanghelici din Craiova. Coordonator GIL Dolj, Noua Republică.
iuliana larisa ispas
Economist. 10 ani de experienţă în organizaţii și fundaţii naţionale și internaţionale activând
în domeniile social și cultural. Domenii de specializare: scriere și implementare de proiecte
din fonduri naţionale și internaţionale, publice și private, în special management financiar,
monitorizare financiară de proiecte din fonduri publice, contabilitate publică. Absolventă a
Academiei de Studii Economice și a Facultăţii de Filosofie a Universităţii din București, Larisa
îmbină cu succes în activitatea profesională rigoarea cifrelor cu deschiderea spre valorile
culturale. Contribuţii la politicile culturale și de gestionare a fondurilor europene. Coordonator
Sector 4, Noua Republică București.
luCian leCa
25 ani, Internet-Officer la Noua Republică, pasionat de liberalism clasic şi conservatorism.
Licenţă în ştiinţe Politice şi Master în Relaţii Internaţionale la Universitatea din Bucureşti.
Manual de identitate 47
alexandru lupu
42 de ani, căsătorit, 3 copii. Administrator al S.C. HVAC Company S.R.L., societate care
activează în domeniul proiectării, furnizării şi montajului de instalaţii industriale de
climatizare, ventilaţie şi încălzire. Specializat în strategii de marketing şi vânzări, politici de
“customer satisfaction”, optimizări soluţii tehnice. Spirit întreprinzător, expansiv, perseverent
şi orientat spre rezultat.
dan Mădălin Mărgineanu
Inginer, licenţiat în exploatări miniere la Institutul de Mine Petroşani. Manager al S.C.
Madgom-Exim SRL, cu activitate în domeniul comerţului şi al turismului. Coordonator GIL
Gorj, Noua Republică.
Călin dan Morar
Originar din Aiud – leagăn al unor vechi civilizaţii şi oraş unde a şi dobândit pasiunea pentru
cărţi prăfuite. Absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj, specializarea roboţi industriali.
Certificat în proiectarea asistată de către AutoDesk Inc. Masterand al Universităţii „Babes-
Bolyai” din Cluj în administrarea afacerilor şi studii doctorale la aceeaşi universitate. Conduce
de 11 ani (director general) o reprezentanţă a unei firme germane de echipamente industriale
în România şi a înfiinţat şi alte mici afaceri, unele vândute integral, altele parţial. Rămânând
fidel meseriei, continuă să proiectez echipamente şi dispozitive în domeniul alimentar.
Coordonează cu umor şi implicare organizaţia NR-Cluj.
Mihail neaMţu
Născut la Făgăraș (16 aprilie 1978), Neamţu răspunde la apelativul „unchiu Mihai” pentru trei
nepoţi arădeni: Alexandru-Matei, Iacob şi Radu. Studii la Cluj, Bucureşti, München, Durham,
Londra, Washington DC – cu specializare în filozofie, teologie şi ştiinţe politice. Politic,
Neamţu a activat între 1994-1995 la organizaţia de tineret a PNŢCD-Arad. A fost marcat de
câteva întâlniri cu Ion Raţiu (cel mai bun preşedinte pe care România nu l-a avut) sau
regretatul Ioan Alexandru.
A publicat la 25 de ani o carte personală despre raportul între înţelepciunea tradiţiei şi
inteligenţa modernităţii. Au urmat alte volume de studii şi eseuri publicate la edituri din ţară
și străinătate (Oxford UP, Brepols, Ashgate, Humanitas, Polirom, Curtea Veche, etc).
Editorialist-invitat la ziarul „Cotidianul” (2007-2009) şi director ştiinţific (martie 2010-
septembrie 2011) la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului
Românesc.
În septembrie 2011, Mihail Neamţu a lansat documentul „Crez politic”. În jurul acestuia s-au
strâns sute şi, apoi, mii de aderenţi. Pe lângă pasiunile bibliofile, Mihai crede în prietenie.
La Noua Republică coordonează Departamentul Politic şi testează legătura cauzală dintre
libertate şi adevăr.
augustin ofiţeru
Cercetător, doctor în ştiinţe Biologice și antreprenor. A studiat la Universitatea București,
Institutul Pasteur Paris și Free University Brussels. Căsătorit și tată a doi copii, în 1995 a
întrerupt din motive pecuniare activitatea știinţifică pentru a fonda, pornind de la zero, o
companie care a promovat, printre primele pe piaţa românească, soluţii integrate pentru
Manual 48 de identitate
energii alternative. Succesul acestui demers a închis un ciclu de evoluţie de cinci ani care i-a
permis să revină în cercetare dintr-un alt unghi, din pasiune și nu ca mod de a-și câștiga
existenţa. A fost implicat în multiple proiecte știintifice, dar și civice sau personale: lider al
Ligii Studenţilor din Facultatea de Biologie, jurnalist de investigaţii în presa centrală vreme
de 4 ani, speolog și scafandru amator, inginer constructor pentru propria casă. Spirit inventiv,
motivat de raţionalism și înţelegerea mecanismelor intrinseci discrete ce stau în spatele
funcţionării sistemelor, de orice natură ar fi acestea. Coordonator al Departamentului IT&C,
Noua Republică.
ioan peCheanu
65 de ani, 40 de ani de experienţă în cercetare, în domeniul protecţiei mediului marin din
dreptul litoralului românesc al Mării Negre (Sulina-Vama Veche). 50-60 de lucrări şi articole
de specialitate publicate în reviste româneşti şi străine. 4 brevete de invenţie eliberate de
OSIM Bucureşti, referitoare la substanţe absorbante de produse petroliere deversate
accidental în mediul înconjurător (apă şi sol). Absolvent al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi,
Facultatea de Biologie-Geografie, secţia Geochimie. Cercetător ştiinţific principal III şi II la
Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, Constanţa. Stagiu de
pregătire şi perfecţionare în SUA în domeniul poluării chimice a apelor marine (metale grele).
Participări la manifestări ştiinţifice în ţară. Consilier municipal în perioada 1996-2000 din
partea Partidului Pensionarilor din România. Membru GIL Constanţa, Noua Republică.
bogdan popa
26 de ani, analist de risc în cadrul unei bănci de investiţii din Londra, trei ani de experienţă
în sectorul financiar. Studii: Universitatea „Politehnica” Bucureşti, Facultatea de Automatică
şi Calculatoare, inginer, promoţia 2009; Ecole Nationale Supérieure d’Informatique et
Mathématiques Appliquées de Grenoble – Franţa (ENSIMAG), diplomă de inginer şi master
în finanţe, 2009 (dublă-diplomă UPB); Ecole Normale Supérieure de Lyon – Franţa, master
de cercetare în macroeconomie, 2010; primul nivel al examenului Chartered Financial Analyst.
Pasionat de economie, investiţii, istorie şi filosofie politică, muzică clasică şi operă.
Coordonator diaspora, Noua Republică.
niColae popa
Sibian, 46 de ani, soţ și tată. Spirit tenace şi întreprinzător. A absolvit liceul de matematicăfizică
Gh-Lazăr din Sibiu promoţia 1984, urmând apoi Institutul Politehnic Cluj Napoca-
Facultatea de Construcţii. Șef de șantier la 25 de ani cu experienţă în străinătate (fosta
Yugoslavia). Patronul firmei Hard Work SRL. Membru al Grupului de Iniţiativă Locală – NR
Sibiu.
sorin Mihai popesCu
Inginer, absolvent al Institutului Politehnic Timişoara (Tehnologia Construcţiilor de Maşini),
cu o experienţă de 20 de ani în managementul întreprinderii. Din 1991 până în 1998 a
administrat ca preşedinte al CA o fostă firmă de stat, iar din 1998 până în prezent
administrează firma personală şi gestionează un site de vânzări prin care comercializează
produse de fabricaţie proprie (gradinamagica.ro). De-a lungul timpului, a obtinut
competenţe în Managementul Sistemului Calităţii şi Evaluarea Riscurilor în Securitatea şi
Manual de identitate 49
Sănătatea în Muncă (curs postuniversitar). Din 2010 este Mediator autorizat şi preşedinte al
Colegiului Mediatorilor Mehedinţi. Coordonator GIL Mehedinţi, Noua Republică.
bianCa popesCu
25 de ani, absolventă a Facultăţii de Cibernetică din Bucureşti, preocupată de propagarea
mesajului NR în mediul tinerilor. Activează în cadrul departamentului Contabilitate.
Viorel radu
Absolvent al Facultăţii de Geologie în 1980, ultima promoţie de “geologi ciocănari” (prospectori)
a Universităţii din Bucureşti. După 1989, a înfiinţat Fundaţia Naţională pentru Călătorii şi
Expediţii ştiinţifice, organizând numeroase expediţii care au avut ca rezultat comunicări şi
lucrări ştiinţifice, lucrări de doctorat, etc. A contribuit la elaborarea zonelor de delimitare a
rezervaţiilor biosferei şi parcurilor naturale (HG 230/2003). A elaborat prima structură a scoarţei
de alterare pe sienite nefelinice din Europa şi a doua din lume; a citat un mineral nou în
România. A străbătut Siberia de la Urali la Vladivostok. Specialist în supravieţuire.
Caius râpanu
Inginer, absolvent al Universităţii „Politehnica” Bucureşti. A obţinut un MBA de la Columbia
University din New York. Experienţă de 18 ani pe pieţe financiare internaţionale, în SUA,
America Latină, Rusia. Specialist în investiţii în acţiuni pe pieţele emergente globale. A
publicat extensiv rapoarte de analiză pe sectoare economice diverse, cum ar fi energie, utilităţi,
metale şi altele. Invitat-permanent în Grupul de Iniţiativă Naţională, Noua Republică.
dana rainoV
Traducător şi jurnalist cu veche experienţă în publicistica post-decembristă (a început la
„Baricada”, a continuat cu presa sportivă şi a încheiat ca editor la „Ziarul financiar”). A tradus
un volum de André Maurois şi cărţi de beletristică. Coordonează o firmă de consultanţă şi
activează în organizaţia NR-Bucureşti, sectorul 3.
andrei rosetti
Pictor, fotograf, iconar. Născut în 1974, crescut în Hunedoara, Andrei a absolvit Universitatea
de Vest din Timişoara şi a fondat alături de alţi colegi grupul NOIMA. A participat la multe
expoziţii şi ilustrat mai multe cărţi, între care cea mai recentă: Dan C. Mihăilescu, De ce mam
întors de la Athos?, Humanitas, 2011. Coordonator al Grupului de Iniţiativă, Deva.
daniela rusu
Medic specialist medicină de familie, competenţe în homeopatie şi ecografie generală,
master în gastroenterologie, participantă la congrese medicale cu lucrări, absolventă a
cursului de prim ajutor medical specializat-Spitalul Fundeni Bucureşti, absolventă a Liceului
Sanitar Constanţa, studentă anul III Drept-Constanţa. Reprezentant GIL Constanţa în
Consiliul Naţional al Reprezentanţilor, Noua Republică.
silVia saVin
Medic primar chirurgie generală, Clinica Chirurgie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din
Constanţa. UMF București – Facultatea de Medicină Generală; Master în Chirurgie generală
Manual 50 de identitate
(Chirurgie endocrină); Doctor în ştiinţe Medicale (Chirurgie tiroidiană); Atestat de studii
complementare (Chirurgie laparoscopică, Chirurgie endocrină, Chirurgie uroginecologică,
Proctologie, Endoscopie digestivă, Echografie generală). Coordonator GIL Constanţa, Noua
Republică.
Cristian ŞoiMaru
Jurist, activist social, lider creştin, manager de ONG-uri, networker, coordonator de proiecte,
om cu un crez politic de centru dreapta – de factură conservatoare. Director executiv al
Asociaţiei Creştină Bucureşti. Director executiv al Asociaţiei Oraşul Speranţei. Membru
fondator al Asociaţiei Touched România. Membru fondator şi al Comitetului Director al
Fundaţiei Peniel. Membru fondator şi Preşedinte al Federaţiei ProChild. Fost membru în
conducerea organizaţiei Bucureşti a Uniunii pentru Reconstrucţia României (URR). Membru
fondator al Asociaţiei Noua Republică şi Coordonator al Organizaţiei Bucureşti, Noua
Republică.
Mihail ŞtefănesCu
22 ani de experienţă în execuţie şi supraveghere lucrări construcţii hidrotehnice, construcţii
industriale şi construcţii metalice. Antreprenor din 1994. Participant activ la târguri
internaţionale în domeniul utilajelor de construcţii şi prelucrarea metalelor. Experienţă în
realizarea lucrărilor de amenajări piscicole. 5 ani de experienţă în consultanţă şi management
al afacerilor cu proiecte întocmite (programul operaţional de pescuit, fondul european de
pescuit). Coordonator GIL Brăila, Noua Republică.
laurenţiu theodoru
Tatăl unui tânăr pianist. 24 de ani de experienţă în telecomunicaţii şi management, asociat
şi manager la propria firmă, Theodoru Telecom. Studii: absolvent al Universităţii „Gh. Asachi”
din Iaşi, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, promoţia 1987; absolvent al cursurilor
de mentenanţă Siemens, la Geneva, Elveţia în 1993; absolvent al studiilor postuniversitare
de „Fiabilitatea şi mentenabilitatea sistemelor tehnice” la Universitatea „Politehnica”
Bucureşti, în 1994. Coordonator GIL Sibiu, Noua Republică.ca inginer la Romtelecom (1987-
1991), apoi 2 ani (1992-1993) ca Director IT&C la o firmă cu capital privat din Sibiu şi, din 1994
până în prezent,
ion ţeCu
Profesor de matematică, peste 30 de ani de experienţă în învăţământul preuniversitar, două
mandate de director al Colegiul Naţional „Radu Greceanu”, Slatina. Absolvent al Facultăţii
de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti, promoţia 1981. Coordonator GIL Olt, Noua
Republică.
Valeriu todiraŞCu
Antreprenor originar din Republica Moldova, 42 de ani, căsătorit, 2 copii, absolvent al
Academiei de Studii Economice din Bucureşti. 20 de ani experienţă în domeniul medical din
România. Acţionar majoritar şi manager general al Tody Company Exim SRL (1993),
importator şi distribuitor de reactivi şi consumabile de laborator şi Tody Laboratories SRL
(2002), producător şi distribuitor de servicii analize la distanţă şi control extern al calităţii,
Manual de identitate 51
destinate diagnosticului de laborator. Primul furnizor din România de servicii de control
extern al calităţii destinate laboratoarelor clinice. Primul furnizor din România de servicii
laborator de analize la distanţă în sistem exclusiv angro. Primul magazin online din România
de produse destinate diagnosticului de laborator (Tody.ro) cu peste 10.000 de reactivi,
consumabile de laborator, programe de control extern şi analize la distanţă. Coordonator al
grupului Sănătate, Noua Republică.
CaziMir ţino
Aromân din Brăila. 39 de ani, căsătorit, doi copii. Cetăţenie română şi canadiană, rezidenţă
moldovenească. Specializări: asistenţă socială și drept. Manager în Montreal, Canada (4 ani)
la o firmă de sisteme anti-furt. CEO în Chișinău, Republica Moldova (3 ani) la filiala
basarabeană a unei multinaţionale cu activitate în domeniul publicităţii stradale. Consultant
la reprezentanţa locală a unei firme germane de utilaje agricole. În prezent, Secretar executiv
şi membru al Grupului de Iniţiativă Naţională. „Am venit în Noua Republica după ani buni
de peregrinări prin lume. Simt că avem cu toţii datoria să ne luăm ţara înapoi şi să reclădim
optimismul printre românii învăţaţi mereu să piardă, iar nu să câştige. Nu putem să ne
consolăm la nesfârşit cu eşecul nostru ca ţară şi ca societate. Trebuie să redescoperim curajul
de-a risca. La Noua Republică ai atâta libertate câtă îţi poţi lua. Cred că a sosit timpul ca
generaţia celor de 30-40 de ani să mizeze nu doar pe supravieţuirea biologică. Ca naţiune,
avem nevoie de stima celorlalte popoare. Pentru asta, e important să ne reprezinte oamenii
vrednici şi respectabili pe fiecare meridian.”
Mihnea VasilaChe
Peste 15 de experienţă în finanţe petrecuţi la New York pe Wall Street şi în City la Londra. În
ultimii ani a fost responsabil de fonduri de invesţii în valoare de mai mult de 2 miliarde de
euro. De-a lungul timpului, Mihnea a fost în mod constant implicat în Europa de Est şi
România şi în continuare acordă selectiv servicii de consultanţă strategică şi financiară
pentru mari companii româneşti în situaţii complexe sau dificile. Mihnea are un MBA de la
Harvard Business School şi a absolvit cursurile de Matematică şi Economie ale Wesleyan
University, SUA. Este un mândru absolvent al Colegiului Naţional Sf Sava din Bucureşti.
Pasionat de rugby şi sportivitate. Coordonator al grupului Economie, Noua Republică. A
coordonat redactarea Pactului Fiscal pentru o Noua Republică.
andrei VăCaru
După o carieră militară începută la 14 ani, fiind pasionat de psihologie, literatură şi arta
grafică, urmând cursuri financiare şi de leadership la Universitatea Succesului, citind
numeroase cărţi de dezvoltare personală, a ales în 2007 calea antreprenoriatului, semnând
Declaraţia de independenţă personală. Consideră că este datoria fiecăruia să caute excelenţa,
împlinirea personală şi independenţa financiară prin intermediul liberei iniţiative. Valorile
sale de referinţă sunt: Dumenzeu, familia, patria şi libertatea. Motto-ul său în viaţă: „Cu
oameni mici faci lucruri mici. Cu oameni mari şi lucrul mic devine mare!”
Ştefan Vlaston
Profesor de liceu, director de liceu în perioada 1990-2008. Preşedintele Asociaţiei EDU CER
– Educaţie şi Cercetare. Preocupări în domeniul politicilor educaţionale, în privinţa calităţii
Manual 52 de identitate
educaţiei, a managementului educaţional. Contribuţii în media scrisă şi audiovizuală, pe
teme privind educaţia, formarea profesională şi cercetarea. Observator şi comentator al
activităţii politice. Coordonator al grupului Educaţie, Noua Republică. Membru-fondator al
Asociaţiei Noua Republică.
eduard Wagner
18 ani de experienţă în domeniul editării computerizate de partituri muzicale. A participat
la proiecte editoriale muzicale majore (ediţie critică completă a compoziţiilor familiei Strauss
– Johann-fiul, Josef, Eduard şi Johann-tatăl). A participat efectiv, prin editare sau corectare,
la pregătirea tuturor materialelor de orchestră pentru Concertul de Anul Nou susţinut, în
fiecare an pe data de 1 Ianuarie, de Filarmonica din Viena. A lucrat, din postura de colaborator
permanent al Verlagsgruppe hermann, sau prin propria companie, forte Music Company,
cu toate editurile muzicale majore din Europa – Bärenreiter Verlag, Schott Music, Casa
Ricordi, etc. Este absolvent al SNSPA-Administraţie Publică şi al Colegiului National „I.L.
Caragiale” din Bucureşti. Coordonator al Sectorului 2, Bucureşti, Noua Republică.
Manual de identitate 53
Crez politiC: noua republiCă
Pentru ca răul să triumfe în vremuri de criză, e suficient ca oamenii buni să stea deoparte şi
să nu facă nimic.
Sunt cuvintele unui politician şi cărturar care, la marginea Europei apusene, şi-a slujit ţara
cu devotament şi ardoare. Vremurile de criză despre care vorbea Edmund Burke sunt şi
vremurile noastre.
În 1989, România a doborât tirania comunistă şi a primit darul libertăţii prin jertfă.
Să ne amintim: nu nomenclaturiştii sau oportuniștii au dărâmat dictatura – ci oamenii liberi,
vrednici, demni şi buni. La Timişoara, Bucureşti, Arad, Sibiu, Braşov sau Cluj — câteva inimi
curajoase au făcut diferenţa pentru alte 23 milioane de suflete.
România are nevoie şi astăzi de idealiştii pragmatici care refuză transformarea ţării într-un
paradis al mediocrităţii.
Sunt milioane de cetăţeni care au ieşit din sărăcie şi deznădejde prin muncă şi solidaritate.
Sunt milioane de români care vor să dea ţării un alt viitor: nici colonie economică, nici insulă
ocolită de marele capital.
Sunt milioane de cetăţeni care ştiu că România nu e o cauză pierdută. Ei desfid impostura
televiziunilor şi cinismul politicienilor care seamănă doar zgomot, intrigi, ură sau descurajare.
Românii de bună credinţă aparţin unei naţiuni care şi-a luat destinul în propriile mâini.
Românii liberi și puternici sunt demni de istoria ţării lor. Ei nu cerşesc privilegii, ci îşi câştigă
singuri pâinea.
Românii de bună credinţă ştiu că suntem o ţară protejată de cea mai puternică alianţă
militară şi că aparţinem unui foarte râvnit spaţiu de cultură şi civilizaţie euro-atlantică. şansa
este de partea noastră.
Zestrea României de mâine se poate îmbogăţi cu optimism, viziune, competenţă
instituţională şi, mai ales, caractere.
Lumea se schimbă şi românii au nevoie de o Nouă Republică: nu republica socialistă a lui
Gheorghiu-Dej, nici republica tranziţiei lui Ion Iliescu & Antonie Iorgovan. O Nouă Republică
Manual 54 de identitate
ANEXE
a românilor de pretutindeni.
Vom recunoaşte primatul cetăţenilor şi al comunităţilor.
Nu vom permite acumularea datoriilor pe umerii viitoarelor generaţii. Nu vom tolera
amanetarea viitorului României.
O Nouă Republică deschisă participării cetăţenilor la procesele democratice.
O Nouă Republică în care votul la referendum devine lege, nu tocmeală.
O Nouă Republică în care piaţa liberă premiază munca și meritul, nu lenea şi hoţia.
O Nouă Republică pentru cetăţeni liberi și puternici.
Libertatea politică de-a spune adevărul oricărei puteri oligarhice. Libertatea civică de-a
întreprinde orice acţiune în interesul comunităţii. Libertatea economică de-a acţiona
neîngrădit de controale birocratice. Libertatea religioasă, de-a proclama crezul nobil al
înaintaşilor.
O Nouă Republică se sprijină pe o Constituţie a libertăţii.
O construcţie politică nouă cere lideri nepătaţi. Sub cupola valorilor constiţuţionaldemocratice
avem nevoie de oameni și instituţii care n-au servit structurile Partidului
Comunist; oameni care nu și-au pierdut demnitatea servind bătrâna Securitate.
România are nevoie de o construcţie politică în care noul şi vechiul sunt aduse laolaltă:
înţelepciunea tradiţiei (care ne învaţă preţul libertăţii) dialogînd cu inteligenţa modernităţii
(care ne-a scos din subdezvoltare).
Ca oameni, murim singuri şi ne salvăm împreună. Ca naţiune, dăinuim numai răspunzând
robust provocărilor istoriei.
Europa trece printr-o criză economică, morală și instituţională fără precedent. România
merită lideri capabili să depăşească nivelul parohial al unor discuţii despre supravieţuire.
România de mâine are nevoie de valori, instituţii și caractere.
Totul începe cu oamenii de calitate. Să ne mişcăm, să-i căutăm şi să-i sprijinim.
Stând deoparte nu vom face nimic.
Înnoirea dreptei nu e un capriciu, nici o iluzie: e o necesitate.
(Mihail neamţu, septembrie 2011)
politiKai hitVallÁs: az uj KÖztÁrsasÁg
Ahhoz, hogy a rossz a válság idején győzzőn nem kell más, minthogy a jók félreálljanak és
ne tegyenek semmit.
Ezek egy politikus és tudós szavai, aki Nyugat-Európa határán, odaadással és buzgalommal
szolgálta hazáját. Az Edmund Burke által említett válság az általunk megélt időszakra is
vonatkozik.
1989-ben, Románia legyőzte a kommunista zsarnokságot és ezáltal megszerezte az áldozat
általi szabadság ajándékát.
Hadd emlékezzünk: nem a nomenklatúristák vagy az opportunisták döntötték le a diktatúrát
– hanem a szabad, méltó és jó emberek. Temesváron, Bukarestben, Aradon, Szebenben,
Brassóban vagy Kolozsváron – néhány bátor szív határozta meg más 23 millió lélek sorsát.
Romániának ma is pragmatikus idealistákra van szüksége akik elutasítják az ország egy
középszerű állammá való átalakítását.
Milliónyi állampolgár van aki a szegénységből és kétségbeesésből munka és kitartás által
került ki.
Manual de identitate 55
Milliónyi román létezik aki az országának más jövőt akar előteremteni: gazdasági kolóniák
és a hatalmas tőkék által kikerült szigetek nélkül.
Milliónyi állampolgár van akinek tudatában van, hogy Románia nem egy veszett ügy. Ők
azok akik kétségbe vonják a zajként, intrigaként, gyűlöletként és bátortalanításként hangzó
televíziók által közvetített csalásokat és a politikusok cinizmusát.
A jóhiszemű románok egy olyan nemzedékhez tartoznak akik saját kezükbe vették sorsukat.
A szabad és erős románok büszkék országuk történelmére. Ők nem koldulank kiváltságokért
hanem maguk keresik meg kenyerüket.
A jóhiszemű románok tudják, hogy a legerősebb katonai szövetség által védett országnak a
lakósai és, hogy egy nagyon sokak által kívánt euro-atlanti civilizációhoz és kultúrához
tartoznak. Az esély a miénk.
Románia hozománya akár már a holnapi nap folyamán optimizmussal, vízióval, intézményes
kompetenciával és legfőképp karakterrel is gazdagodhat.
A világ változik és a románoknak szükségük van egy Új Köztársaságra: nem egy Gheorghiu-
Dej típusú szocialista köztársaságára és nem egy Ion Iliescu és Antonie Iorgovan átmeneti
köztársaságára. Egy mindenkori románokat képviselő Új Köztársaságra.
Elismerjük az állampolgárok és a közösségek elsőbbségét.
Nem engedjük a következő generáció terhére való adósságok halmozódását. Nem toleráljuk
Románia jövöjének jelzálogba-helyezését.
Egy Új Köztársaság amely nyitott, hogy az állampolgárok részt vehessenek a demokratikus
folyamatokban.
Egy Új Köztársaság amelyben a referendumon való szavazási opció törvény nem pedig alku.
Egy Új Köztársaság amelyben a piac a munkát és az érdemet jutalmazza, nem pedig a
lustaságot és a lopást.
Egy Új Köztársaság a szabad és erős állampolgároknak.
Egy olyan politikai szabadság amely az igazságot erősítené minden oligarhikus hatalommal
szemben. Egy polgári szabadság amely közbelépne minden a közösség érdekében történő
cselekmény során. Olyan gazdasági szabadság amely korlátlanul működne a bürokratikus
ellnőrzésektől. Vallásszabadság amely kinyílvánítja az előljárok nemes hitét.
Egy Új Köztársaság amely a szabadság Alkotmányára alapszik.
Egy új politikai építkezés amely tiszta vezetőket igényel. Az alkotmányos-demokratikus
értékek terhe alatt olyan képviselőkre és intézményekre van szükségünk amelyek nem
szolgáltak a Kommunista Párt idején, olyan emberekre akik nem vesztették el méltóságukat
a régi Securitate-t szolgálva.
Romániának egy olyan politikai építményre van szüksége amelyben a régi és a új
közreműködik: a hagyomány bölcsessége (amely megtanítja számunkra a szabadság árát)
a modern intelligencával (amely kihúzott az alulfejlettségből) közreműködve.
Mint emberek egyedül halunk meg de közösen mentjük meg egymást. Mint nemzet csakis
a történelem kihívásai ellen életerősen fellépve maradunk meg.
Európát példátlan gazdasági, morális és intézményi válság sújtja. Románia olyan vezetőket
érdemel akik képesek a túlélésről szóló tárgyalás során túllépni a plébániai szinteket.
A holnapi Romániának értékekre, intézményekre és karakterre van szüksége.
Minden a minőségi emberekkel kezdődik. Hadd induljunk, kutassuk és támogassuk őket.
Félreállva nem érünk el semmit.
A jobboldal megújulása nem hóbort és nem illúzió: hanem szükség.
Manual 56 de identitate
Manual 58 de identitate
Acest document reprezintă viziunea politică a platformei Noua Republică. El a fost redactat
de către Grupul de Iniţiativă Naţională (coordonator: Mihail Neamţu) în directă colaborare
cu Grupurile de Iniţiativă Locală. La diferite secţiuni ale lucrării au contribuit membrii şi
simpatizanţii noştri, fără a fi nominalizaţi punctual. Le mulţumim tuturor pentru strădanie
şi sprijin.
Principala destinaţie a Manualului o reprezintă publicul interesat de platforma „Noua
Republică”. Calitatea stilistică şi conţinutul ideatic al textelor de mai sus va putea fi ameliorat
pe parcursul următoarelor luni. Aprecierile, sugestiile critice şi observaţiile dumneavoastră
punctuale pot fi transmise pe adresa lucian.leca@nouarepublica.ro.
Manualul de identitate reflectă opiniile majoritare ale membrilor Noua Republică, formulate
consensual în dezbaterile publice organizate „la firul ierbii” în multe oraşe din ţară, dar şi pe
Internet. Coerenţa partiturii doctrinare a proiectului Noua Republică nu împiedică distribuţia
personală de accente sau nuanţe, în funcţie de contextul comunicării politice.
Grupul de Iniţiativă Naţională-NR
București
26 februarie 2012
NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s