Programul de Guvernare

Propunerile Partidului Noua Republică pentru
Programul de Guvernare
2012 – 2016
al Alianţei România Dreaptă
http://www.nouarepublica.ro
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Noua Republică este un partid născut din revolta faţă de corupţia şi impostura din mediul politic, dar şi din convingerea că România are oameni extraordinari, cu idei şi proiecte capabile să ne relanseze ca o ţară competitivă în Europa şi în lume.
Apropierea de Alianţa România Dreaptă nu înseamnă anexarea Noii Republici sau contopirea ei într-o entitate ambiguă sub raport etic sau doctrinar.
Noua Republică va sprijini Programul de Guvernare 2012–2016 al Alianţei România Dreaptă cu condiţia includerii propunerilor din acest document.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Reforma instituţională
• Redactarea şi adoptarea unei noi Constituţii – orizontul de timp 2014-2018 (împlinirea a o sută de ani de la Marea Unire).
• Aplicarea rezultatelor Referendumului din 2009.
• Asigurarea independenţei de politic a instituţiilor statului.
• Adoptarea reformei teritorial-administrative.
• Votul prin corespondenţă pentru românii de pretutindeni.
Reforma clasei politice
• Reducerea imunităţilor parlamentare.
• Revocarea aleşilor locali sau parlamentari de către cetăţeni, în cazul în care aceştia încalcă contractul politic prin fapte de corupţie, traseism, etc.
• Transparentizarea finanţării campaniilor electorale.
• Introducerea, prin lege, a unui Cod de Integritate pentru întreaga clasă politică.
• Adoptarea unei legi a lobby-ului.
• Construirea unui Muzeu al Dictaturii Comuniste din România în fosta Casă a Scânteii.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Reforma fiscală
• Relaxarea fiscalităţii prin reducerea graduală a CAS.
• Relaxarea fiscalităţii privind TVA: i) cota standard 20%; îi) cota redusă 10% la o serie de alimente de bază, medicamente și alte produse medicale necesare prevenţiei, diagnosticului şi profilacticii, cărţi, hoteluri și alimentaţie publică (nu și pentru băuturi) și la locuinţe; iii) cota redusă de 5% pentru locuinţe noi și anexe gospodărești.
• Amânarea plăţii TVA-ului după încasare, aplicată nu doar IMM-urilor.
• Extinderea măsurilor de taxare inversă în toate domeniile permise de directivele UE, atât ca măsură de reducere a fraudei de TVA, cât și ca măsură de reducere a arieratelor din economie. Susţinerea reformării TVA la nivel european prin modificarea Directivei TVA pentru a permite taxare inversă în toate tranzacţiile între plătitori de TVA.
• Eliminarea distorsiunilor create de legislaţia existentă privind impozitele bazate pe tipul de proprietar, diferenţierea urmând a fi făcută în funcţie de destinaţia imobilului, precum şi a valorii impozabile (valoare stabilită prin lege, în funcţie de preţ mediu de construcţie, nu în funcţie de valoarea de piaţă).
• Păstrarea unui nivel redus al impozitelor pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă, la nivelul de 0.1% pe an și dezvoltarea unui fond de locuinţe destinate închirierii – important în special pentru investiţii pe termen lung, dar și pentru mobilitatea forţei de muncă.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
• Impozitarea la o limită maximă de 1,5% pe an a clădirilor cu destinaţie comercială, pentru a crește com României în vederea atragerii de investiţii, atât românești, cât și străine.
• Eliminarea taxei de primă înmatriculare, taxă care nu este conformă cu obligaţiile asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană.
• Includerea în impozitul anual a unei componente care să reflecte, după caz, gradul de poluare, elementele de siguranţă cu care mașina este dotată ș
• Deductibilitatea integrală a cheltuielilor cu achiziţia de autovehicule destinate afacerii, în limite rezonabile, precum și a combustibililor. Orice automobil deţinut de un cetăţean român va trebui înregistrat în termen de maxim 30 de zile de la introducerea în ţară, pentru plata impozitului auto.
• Modernizarea administraţiei fiscale prin creșterea nivelului de pregătire al funcţionarilor publici și informatizare.
• Creșterea rolului activ al administraţiei fiscale în relaţia cu contribuabilul. Organele fiscale vor avea obligaţia să intervină preventiv în cazurile în care legislaţia nu este aplicată corect de către contribuabili.
• Rambursarea la timp de către Stat a sumelor datorate contribuabililor, aplicându-se dobânzile de întârziere egale pentru Stat și contrib finanţării, cât și o componentă sancţionatorie.
• Eliminarea penalităţilor de întârziere, plătite doar de contribuabil, nu și de Sta eronat de organele de control și recupe
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
instanţei de contribuabil, Statul trebuie să plătească dobândă, egală cu dobânda de întârziere.
• Relaţia dintre ANAF și contrib colaborare, încredere și bun simţ. Contribuabilii de bună credinţă trebuie ajutaţi să se conformeze, iar evazioniștii trebuie descurajaţi și sancţionaţi sever.
• Fiscalizarea unei părţi cât mai mari din actuala economie informală.
• Schimbarea ordinii obligaţiilor legale de plată: întâi angajaţii, apoi creditorii, apoi furnizorii și apoi statu ţile aferente pentru întârziere.
• Finanţarea celor de mai sus prin împrumuturi externe, care cu dobândă (penalităţi) ar finanţa dezvoltarea întregii activităţi economice a României.
• Eliminarea taxării multiple a dividendelor.
• Actualizarea la inflaţie a deducerilor degresive.
• Încurajarea economisirii, inclusiv prin creșterea deduţii contribuţiei la fonduri private de pensii la 5.000 lei/an.
• Înfiinţarea Ghișeului un administrativ.
• Eliminarea din legislaţie a acelor prevederi care duc la plata de impozit pe profit pentru câștiguri teoretice, nerealizate.
• Susţinerea creșterii econ investiţiile directe. Se va permite amortizarea integrală a investiţiilor, în limita profitului impozabil, care să favorizeze amplasarea companiilor de tip holding în România. Câștigurile de capital vor fi exceptate de la impozit pe profit și va fi
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
analizată posibilitatea consolidării fiscale la nivelul grupurilor de companii. Principiul cotei unice va fi însă respectat prin impozitarea câștigurilor d sunt distribuite ca dividende.
• Regândirea legii falimentului – în acest moment, procedurile de insolvenţă și falimen creditorii (mai ales companiile private) nu își mai pot creanţele.
• Regândirea sistemului de calculare a impozitelor pentru salariaţi – prin plata impozitelor de către companie, salariaţii nu sunt responsabilizaţi (nici nu ştiu cât plătesc și pentru Introducerea plăţii directe de către salariat – se pot introduce facilităţi fiscale pentru a încuraja diverse domenii sau politici (de exemplu creșterea natalităţii: în Franţa se plătesc impozite pe familie, iar cele cu mulţi copii beneficiază de deduceri fiscale; în plus, dacă angajează bone și le decl deduceri, și astfel se încurajează ieșirea din zona declarată).
Reforma Anticorupţie și Antirisipă
pentru creșterea ven statului
I. Starea actuală – Efectele compromiterii actualei lupte anticorupţie și antirisipă
Conform ONU și Comisiei Europene: corupţia reprezintă abuzul puterii publice pentru obţinerea de beneficii private. Conform DEX-ului: corupţia reprezintă o stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie, iar risipa reprezintă folosirea nechibzuită a bunurilor materiale sau bănești, cheltuiala fără măsură.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Actuala luptă cu corupţia seamănă cu evacuarea apei dintr-o baltă formată din scurgerile unui robinet deschis, unde permanent se schimbă pompa și furtunul cu a eşte evacuarea apei. Acest pact își propune închiderea robineţilor corupţiei și risipei din banii cetăţenilor.
Risipa fondurilor publice este cauzată de incompetenţa și lipsa de profesionalism a celor care legiferează, administrează și verifică modul de cheltuire a fondurilor publice. Modul fraudulos în care sunt administrate fondurile publice reprezintă o consecinţă a corupţiei electorale, politice şi economice, care ocolește proc obiective de selecţie şi numire a celor care trebuie să administreze banii publici.
• Corupţia și risipa g de circa 30 miliarde de euro/an, conform estimărilor unor analiști (aici), în corelare cu raportul din 2010 al Transparency International România, prin scutirea abuzivă de taxe şi impozite, amânări la plată, tertipuri subterane privind evaziunea fiscală, diminuarea încasărilor bugetare, a investiţiilor străine şi a fondurilor europene neatrase, prin exodul forţei de muncă, împiedicarea dezvoltării agriculturii, turismului şi a majorităţii domeniilor bugetare, prin durata scăzută de viaţă cauzată de asistenţa medicală precară, etc.
• Corupţia și risipa consumă nejustif ţenilor colectaţi sub formă de taxe și impozite.
• Corupţia și risipa sunt generatoare d pentru populaţie; conform raportului Organizaţiei Naţiunilor Unite, doar corupţia politicienilor costă guvernele din întreaga lume peste 1,6 trilioane de usd/an.
• Corupţia influenţează procesul de elaborare a legilor astfel încât îngrădește dreptul cetăţeanului de a avea posibilitatea legală să
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
atace în instanţă modul păgubos de cheltuire a banilor colectaţi sub formă de impozite. Astăzi, procesele privind corupţia și risipa sunt judecate nu prin prisma adevărului ci prin prisma cantităţii de adevăr conţinute în lege, iar dacă corupţii au scos adevărul din lege, cetăţeanul nu mai are nicio cale legală de a-și apăra și recupera banii.
• Rezultatul financiar al recuperării de fonduri în cadrul actualei lupte anticorupţie este de 0,00017%/an, care rezultă din împărţirea a 5,3 milioane euro la suma de 30 miliarde euro/an. Suma de 5,3 milioane euro/an a fost extrasă din raportului DNA privind activitatea desfăşurată: “Prejudiciile recuperate în 2011 au fost de 5,3 milioane euro”. Suma de 30 miliarde euro/an a fost estimată de unii analiști, în corelaţie cu raportul pe 2010 al Transparency International România.
• Rezultatul actualei lupte anticorupţie prin măsuri juridice, conform raportului CE pe Justiţie din ianuarie 2012, se prezintă astfel: “peste 60% din corupţii prinși primesc ; conform Eurobarometrului din 2012 se prezintă în felul următor: „96% dintre români consideră corupţia o problemă majoră, iar 67% percep o creștere a acesteia în ultim
• Corupţia generează ineficienţă şi incompetenţă managerială, prin selecţia de personal pe criterii clientelare, şi nu profesionale. Conform raportului din 2011 al Curţii de Conturi, corupţia a generat „cheltuieli nejustifice din banii publici de peste 1 miliard euro în 2011”.
• Corupţia și risipa de la Ministerul Sănătăţii – conform Raportului din 2008 al Comisiei prezidenţiale pentru Sănătate: „datorită disfuncţiilor sistemului sanitar, în România mor anual peste 60.000 de oameni, în fiecare an „dispărând” populaţia echivalentă a unui oraş de talia Sloboziei sau Giurgiului”. Astfel, managementul sistemului sanitar de la toate nivelurile generează
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
în medie 3 decese/săptămână în fiecare din cele 430 de spitale din România. Această cifră rezultă prin împărţirea a 60.000 de decedaţi la 430 spitale din România și la 52 săptămân
• Corupţia și risipa de la Ministerul Muncii – conform comunicatului de presă al ministerului din 22 martie 2012: „au fost prezentate rezultatele comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap în judeţul Sibiu. În urma reevaluării făcute s-a constatat că 92,76% din deţinătorii de certificate de handicap nu prezentau niciun handicap şi le-au fost anulate certificatele de handicap. Pentru falşii pensionari cu handicap, doar în judeţul Sibiu, noi toţi am plătit aproximativ 8 milioane de euro”.
• Corupţia și risipa, p u generat exodul a peste două milioane de cetăţeni români, conform recensământului din 2011, și scăderea drastică a natalităţii, cuplurile tinere considerând că nu au condiţiile necesare pentru a crește mai mult de un co chiar şi unul singur.
• Corupţia stă la baza neîncrederii populaţiei în instituţiile statului şi a creşterii îngrijorătoare a opţiunii de vot în favoarea formaţiunilor politice extremiste.
• Corupţia și risipa blochează iniţiativ şi menţin într-o stare de subdezvoltare majoritatea pieţelor economice din România, având drept consecinţă directă lipsa locurilor de muncă și slaba competitivitate a produselor şi serviciilor româneşti din cauza preţurilor mari şi a calităţii proaste.
• Corupţia și risipa au generat cel mai mic nivel de absorbţie al fondurilor UE din Europa, cu efecte negative asupra calităţii vieţii, condiţiilor de muncă şi nivelului de viaţă al populaţiei.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
II. Cauzele compromiterii luptei anticorupţie și antirisipă şi viziunea Noii Republici
Corupţia și risipa nu au făcut obiectul nici unei şedinţe a CSAT chiar dacă efectele corupţiei timp de 10 ani consecutivi se măsoară în 600.000 de cetăţeni morţi în Sănătate, 2 milioane de cetăţeni care au părăsit ţara din motive de sărăcie, iar bugetul statului a pierdut venituri de 300 de miliarde de euro. Ce preţ ar mai trebui să plătească cetăţenii României pentru ca politicienii să adopte măsuri reale și eficiente împotriva corupţiei și risipei?
Viteza prinderii corupţilor și risipitorilor este mult mai mică decât frecvenţa apariţiei acestora și aceea de stopare a vechilor corupţi și risipitori. Măsurile juridice privind lupta anticorupţie sunt insuficiente şi necesită a fi completate cu măsuri de reformă a modului de redistribuire a fondurilor publice. Rezultatul actualei lupte anticorupţie prin măsuri juridice, conform raportului CE pe Justiţie din ianuarie 2012, arată în felul următor: “peste 60% din corupţii prinși primesc pedepse cu suspen
Lupta anticorupţie și antirisipă a fost lipsită de viziune și și-a ratat ţinta, CSAT limitându-se la aprobarea de măsuri pentru prinderea evazioniştilor, fără să vizeze eliminarea surselor care produc o cantitate imposibil de prins de evazioniști, corupţi și risip
Singurul comunicat CSAT din ultimii 5 ani care abordează problematica evaziunii fiscale, nu și a corupţiei și risipei, 28 iunie 2010, în care se menţionează că: „a fost dezbătut documentul privind combaterea evaziunii fiscale și a contr unde principalele domenii de evaziune fiscală sunt cel agroalimentar, al produselor din alcool şi tutun, al construcţiilor şi al produselor energetice”. Deci, nimic despre corupţie și risipă c cauze ale evaziunii fiscale, ci doar despre efectele corupţiei și
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
risipei, respectiv despre evaziunea fiscală din câteva sectoare ale economiei.
Deciziile ministerelor privind angajarea fondurilor publice nu sunt conforme cu principiile UE de redistribuire a fondurilor nerambursabile, fără a fi supervizate de un corp neutru și competent de experţi privind standardele de cost, de calitate și de procedură.
Acest lucru a permis și permite în continuar ineficientă a fondurilor, prin discriminarea operatorilor performanţi și merituoși şi nerespectarea principiilor egalităţii de şanse, prin aplicarea unor modalităţi neunitare de decontare care duc la distorsionarea pieţei concurenţiale, blocarea accesului la informaţie, menţinerea conflictului de interese, a incompatibilităţilor care duc la o selecţie injustă a beneficiarilor fondurilor publice și la ad păguboasă pentru cetăţean a banilor colectaţi prin taxe și impozite.
În toate domeniile este nevoie de termene, de obiective concrete de realizat, de o activitate de audit periodic care să măsoare diferenţele dintre perioada actuală şi cea anterioară la nivelul criteriilor enumerate. Construirea unor baze de date, ameliorarea sistemului informaţional intern şi elaborarea studiilor specifice fundamentate în vederea implementării politicilor viitoare rămân necesităţi ce trebuie puse în practică urgent.
Aplicarea standardelor de bună guvernanţă deschide calea unui dinamism evolutiv şi inaugurează posibilitatea adoptării unor noi principii pe măsură ce se renunţă la altele vechi, prin mecanisme de verificare periodică îndeplinite de organisme specializate și neutre din mediul privat, public sau mixt.
Adoptarea unui mecanism de audit ar constitui o diferenţă majoră faţă de o ierarhizare verticală birocratică, precum implementarea directă, de sus în jos, a unor principii, fără adaptarea lor la realităţile
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
locale, şi a cărei sancţionare aparentă se produce numai simbolic la patru ani, de către electorat.
Avantajul certificării privind respectarea standardelor este faptul că evaluarea este neutră din punct de vedere politic.
În tabelul de mai jos sunt prezentate 6 cazuri (locaţii) cheie care reprezintă sursa corupţiei și risipei din banii publici.
SUPERVIZARE
competentă, neutră, unitară și n
C. standard procedură
D. standard calitate
E. standard cost
A. nivel superior al redistribuirii prin contracte cadru a fondurilor ministerelor, autorităţilor, regiilor, consiliilor judeţene, fondul de sănătate, fondul de pensii, etc.
Cazul 1
Cazul 2
Cazul 3

+

B. nivel inferior al cheltuirii prin proceduri de achiziţii publice ale ordonatorilor secundari şi terţiari de credite
Cazul 4
Cazul 5
Cazul 6
+


Astfel, la momentul actual, supervizarea privind redistribuirea și cheltuirea fondurilor publice se efectuează doar în două cazuri din 6, și doar parţial. Restul cazurilor 1, 3, 5 și 6 nu su supervizare competentă, neutră, unitară și nedisc coroborat cu efectele supervizării parţiale din cazurile 2 și 4 reprezintă calea prin care corupţia și risipa provoacă, în mod direct și indirect, pierderi ale veniturilor bugetare de până la 30 miliarde de euro/an, conform estimărilor unor analiști în corelare cu raportul din 2010 al Transparency International România.
• Cazul 1 – supervizarea la nivelul superior a standardelor europene de procedură: la nivelul ministerelor nu sunt
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
supervizate de către ANRMAP metodologiile actuale de redistribuire anuală a fondurilor publice prin contractele cadru prin prisma standardelor europene de procedură, care să fie utilizate competent, neutru, unitar și nediscriminatoriu, ca filtre de selecţie a beneficarilor în procesul de redistribuire a fondurilor publice. Astfel, metodologiile de redistribuire anuală a fondurilor sunt instrumente perfecte în mâinile funcţionarilor corupţi atunci când decid injust redistribuirea anuală a fondurilor publice în interiorul unui minister în favoarea clienţilor politici.
• Cazul 2 – supervizarea la nivelul superior a standardelor europene de calitate ISO: la nivelul ministerelor nu există definite, de cât cu mici excepţii, standarde europene de calitate ISO care să fie menţionate și aplicat nediscriminatoriu în actele normative privind contractele cadru anuale, ce vor fi utilizate în cursul anului financiar ca filtre de selecţie a beneficiarilor în procesul de redistribuire a fondurilor.
De exemplu, Ministerul Sănătăţii și CNAS publice prin ordinul anual privind contractul cadru, prin impunerea standardului de calitate ISO 15189 doar laboratoarelor private contractante, nu și laboratoarelor publice din spitale, DSP-uri, CTS-uri, compromiţând astfel orice demers în favoarea calităţii, stimulând o risipă financiară uriașă pentru plătitorii de asigurări, prin absenţa unor limite în definirea specificaţiilor abuzive și o gravă discriminare și distorsionare a mediului concurenţial în defavoarea atât a asiguraţilor, cât și a operatorilor privaţi.
Standardele europene de calitate ISO trebuie aplicate la fiecare minister, aşa cum sunt efinite, de exemplu, la Curtea de Conturi: „Standardele de audit ale Curţii de Conturi … sunt elaborate pe baza Standardelor de audit ale Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit şi ale Federaţiei Internaţionale a
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Contabililor şi urmăresc aplicarea celor mai bune practici de audit.”
• Cazul 3 – supervizarea la nivelul superior a standardelor naţionale de cost: la nivelul ministerelor nu există definite, de cât cu mici excepţii la Ministerul Transporturilor, standarde de cost care să fie utilizate competent, neutru, unitar și nediscriminatoriu drept criterii de alocare a fondurilor publice în procesul de redistribuire.
• Cazul 4 – supervizarea la nivelul inferior a standardelor europene de procedură: la nivelul inferior al chelturii fondurilor publice prin achiziţii publice, supervizarea standardelor europene de procedură este aplicată de actuala ANRMAP (Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice) decât “asupra unui procent de 40% din suma totală estimată a fi contractată anual de autorităţile publice centrale şi locale pentru achiziţii de bunuri, servicii sau lucrări prin alte mijloace decât cele electronice”, conform studiului din 2012 al Institutului de Politici Publice.
De exemplu, supervizarea standardelor europene de procedură în cazul unei primării ar trebui să confirme respectarea unui număr minim de reguli prin care toate deliberările şi deciziile consiliilor locale ar trebui să fie accesibile cetăţenilor în cel mai scurt timp posibil: procesele verbale la reuniuni ar trebui să includă toţi participanţii, cetăţeni, funcţionari, aleşi, orarul întâlnirilor ar trebui anunţat cu un număr prestabilit de zile înainte, iar pentru cazurile excepţionale, 24 ore, fără a avea posbilitatea de a abuza însă de noţiunea de excepţionalitate, accesul publicului la dezbaterile administraţiilor locale, publicarea integrală a deciziilor, formarea cadrelor din administraţie, încadrarea celor care efectuează activităţi de lobby, adoptarea
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
unor coduri de etică cu politici stricte în privinţa cadourilor, avantajelor şi donaţiilor.
• Cazul 5 – supervizarea la nivelul inferior a standardelor europene de calitate ISO: la nivelul inferior al chelturii fondurilor prin achiziţii publice, lipsa supervizării contractelor de atribuire privind aplicarea neutră, unitară și nedis standardelor de calitate ISO inserate în caietele de sarcini duce la achiziţia de produse și servicii specificaţii abuzive privind calitatea, care, în mâinile funcţionarilor corupţi, devin un instrument perfect pentru risipirea sau furtul fondurilor publice atunci când decid atribuirea contractelor de achiziţii publice.
• Cazul 6 – supervizarea la nivelul inferior a standardelor naţionale de cost: la nivelul inferior al chelturii fondurilor publice prin achiziţii publice. Nu sunt aplicate norme eficiente și proceduri clare de control și supervi etape ale derulării finanţărilor publice: i) înaintea contractării, îi) în perioada de derulare a contractării şi iii) după finalizarea contractării. Orice contractare nouă cu alocare de fonduri publice nu ţine cont de respectarea standardelor naţionale de cost de la ultima finanţare. Lipsa supervizării standardelor naţionale de cost face inutilă aplicarea Conceptului de Control Financiar Public Intern (CFPI) dezvoltat de Comisia Europeană pentru a furniza un model structurat și operaţional al mediului de control intern în concordanţă cu standardele internaţionale și cu buna practică a Uniunii Europene, care să servească drept ghid sau foaie de parcurs în cheltuirea fondurilor atunci când decid atribuirea contractelor de achiziţii publice.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
III. Măsurile de politică publică privind Anticorupţia și Antirisipa
Pentru a stopa la sursă corupţia și risipa d necesar ca orice propuneri de decizii de redistribuire și cheltuir fondurilor publice de la nivelul ministerelor și până ordonator de credite să fie aprobată numai după o supervizare competentă, neutră, unitară și nediscriminatorie prin prisma celor trei standarde: standarde europene de procedură, standarde naţionale de cost și standar tabelului de mai jos.
SUPERVIZARE
competentă, neutră, unitară și ne
C. standard procedură
D. standard calitate ISO
E. standard cost
A. nivel superior al redistribuirii prin contracte cadru a fondurilor ministerelor, regiilor, consiliilor judeţene, fondul de sănătate, fondul de pensii, etc.
Cazul 1
Cazul 2
Cazul 3
100%
100%
100%
B. nivel inferior al cheltuirii prin proceduri de achiziţii publice ale ordonatorilor secundari şi terţiari de credite
Cazul 4
Cazul 5
Cazul 6
100%
100%
100%
Supervizarea și soluţionarea contestaţiilor privind standardele europene de procedură a cheltuirii fondurilor prin achiziţii publice, cazul 4 din tabel, face deja parte din atribuţiile ANRMAP – Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice, care și-a dovedit competenţa și neutrali mod unitar și nediscriminatoriu să supervizeze și restul d
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
cinci cazuri, prezentate în tabel, dacă s-ar decide extinderea atribuţiilor și competenţelor, după cum urmează:
1. Extinderea pe verticală a ariei de supervizare a actualei ANRMAP asupra tuturor normelor și deciziilor de redistribuire anuală a fondurilor propuse prin contracte cadru de către ministere, autorităţi, regii și consilii judeţene, conform punctelor A și B din tabel.
2. Extinderea pe orizontală a ariei de supervizare a actualei ANRMAP la nivelul superior și prin prisma standardelor europene de procedură, cazul 1 din tabel, privind modul de redistribuire a fondurilor publice prin contractele cadru anuale de către ministere, autorităţi, regii, consilii judeţene etc, prin crearea în interiorul ANRMAP a unei direcţii responsabile pentru fiecare minister, având următoarele atribuţii:
• elaborează, verifică şi răspunde de aplicarea la toate nivelurile de ramură (central, regional/sectorial, programe naţionale, etc.) standardele europene redistribuire a fondurilor publice în mod competent, neutru, unitar, nediscriminatoriu, bazate pe respectarea principiilor de egalitate de şanse, modalităţi unitare de decontare, sprijinirea pieţei concurenţiale, accesul liber, transparenţa maximă, lipsa conflictului de interese, lipsa incompatibilităţilor, aplicarea standardelor de achiziţii publice și selecţia obiectivă a furnizorilor;
• urmărește menţionarea standardelor europene de procedură drept criterii de eligibilitate în orice norme sau metodologii emise la nivel de minister, aplicate neutru, unitar și nediscriminatoriu privind accesarea fondurilor publice;
• soluţionează contestaţii privind utilizarea standardelor europene de procedură drept criterii de eligibilitate în orice norme sau metodologii emise la nivel de minister.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
3. Extinderea pe orizontală a ariei de supervizare de către actuala ANRMAP la nivelul inferior și prin pris de procedură – cazul 4 din tabel – privind modul de cheltuire a fondurilor publice prin achiziţii publice de ordonatorii secundari şi terţiari de credite, primării, spitale, şcoli etc, având următoarele atribuţii:
• supervizează aplicarea unitară şi nediscriminatorie a criteriilor şi modalităţilor neutre de accesare a fondurilor prin prisma standardelor europene de procedură, bazate pe principiul egalităţii de şanse, modalităţi unitare de decontare, piaţă concurenţială, acces liber, transparenţă maximă, lipsa conflictului de interese, lipsa incompatibilităţilor, norme și standarde ale achiziţiilor publice;
• supervizează conformitatea caietelor de sarcini prin prisma standardelor europene de procedură drept criterii de eligibilitate;
• supervizează conformitatea contractelor tip de achiziţii publice;
• supervizează conformitatea contractelor de management privind administrarea unităţilor din subordinea ministerelor, autorităţilor sau primăriilor;
• supervizează conformitatea contractelor de muncă privind lipsa conflictului de interese, lipsa incompatibilităţilor și îndeplinirea procedurilor de selecţie și cores profesională pe competenţe;
• asigură și monitorizează dis i online a informaţiilor privind lista completă a furnizorilor contractanţi, sumele alocate, criteriile de eligibilitate îndeplinite, indicatorii economici realizaţi pe parcursul finanţării actuale (la contractare, în perioada derulării contractării şi după contractare), istoricul fondurilor alocate în ultimii 5 ani, istoricul
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
indicatorilor economici ai costurilor realizate de furnizorul contractant la finanţările din ultimii 5 ani, conformitatea acestora cu obligaţiile asumate prin contract;
• soluţionează contestaţii privind utilizarea standardelor europene de procedură drept criterii de eligibilitate în orice proceduri de achiziţii publice.
4. Extinderea pe orizontală a ariei de supervizare de către actuala ANRMAP la nivelul superior și prin europene de calitate ISO – cazul 2 din tabel – privind modul de redistribuire a fondurilor publice prin contractele cadru anuale de către ministere, autorităţi, regii, consilii judeţene etc, prin crearea în interiorul ANRMAP a unei direcţii dedicate pentru fiecare minister, având următoarele atribuţii:
• selectează standardele europene de calitate aferente certificărilor ISO şi acreditărilor ISO corespunzătoare produselor și serviciilor ce fac obiect ţării publice, din cele 19.000 standarde ISO existente în UE, iar în lipsa unor standarde UE corespunzătoare se vor indica criterii de calitate alternative și auditori neutri care vor emite evaluări obiective ale confirmităţii calităţii cu criteriile echivalente;
• urmărește menţionarea standardelor de calitate ISO sau a alternativelor drept criterii de eligibilitate în orice norme sau metodologii emise la nivel de minister, care să fie aplicate neutru, unitar și nediscri
• soluţionează contestaţii privind utilizarea standardelor de calitate drept criterii de eligibilitate în orice norme sau metodologii emise la nivel de minister.
5. Extinderea pe orizontală a ariei de supervizare de către actuala ANRMAP la nivelul inferior și prin pris – cazul 5 din tabel – privind modul de cheltuire a fondurilor
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
publice prin achiziţii publice de către ordonatorii secundari şi terţiari de credite, respectiv primării, spitale, şcoli etc, având următoarele atribuţii:
• verifică și aprobă caiete ţionării explicite a standardelor de calitate drept criterii de eligibilitate, iar în cazul inexistenţei acestora se va preciza aplicarea unitară a excepţiilor;
• verifică la fiecare contractare deţinerea de către furnizorii contractanţi de la orice nivel a dovezilor aferente certificărilor ISO şi acreditărilor ISO, privind furnizorii, produsele sau/și serviciile ce fac obiectul finanţării publice. În lipsa unor standarde UE corespunzătoare, verifică deţinerea de către contractanţi de înscrisuri emise de terţi autorizaţi, iar în cazuri excepţionale urmărește neapl pentru toţi ofertanţii;
• soluţionează contestaţii privind utilizarea standardelor de calitate drept criterii de eligibilitate în orice procedură de achiziţii publice.
6. Extinderea pe orizontală a ariei de supervizare de către actuala ANRMAP la nivelul superior și prin prism – cazul 3 din tabel – privind modul de redistribuire a fondurilor publice prin contractele cadru anuale de către ministere, autorităţi, consilii judeţene etc, prin crearea în interiorul ANRMAP a unei direcţii dedicate pentru fiecare minister, având următoarele atribuţii:
• analizează și supervizează p ţii orice propuneri de construcţie bugetară a ministerelor, privind angajamente financiare cu impact bugetar;
• monitorizează implementarea controlului financiar public intern CFPI, cu cele două paliere ale sale, controlul financiar și
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
auditul public intern, asupra cheltuielilor publice ale fiecărui minister, ca instrument managerial utilizat pentru a furniza o asigurare rezonabilă că sunt îndeplinite obiectivele managementului entităţii publice, care intenţionează să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire la atingerea obiectivelor, grupate în următoarele categorii: eficacitatea şi eficienţa funcţionării; fiabilitatea informaţiilor financiare, fiabilitatea informaţiei interne şi externe, respectarea legilor şi regulamentelor, prin care managementul constată abaterile rezultatelor de la obiective, analizează cauzele care le-au determinat şi dispune măsurile corective sau preventive ce se impun;
• supervizează aprobarea și cheltuir baza rapoartelor de audit intern și extern și a altor date financiare relevante;
• implementează controlului financiar public intern CFPI, cu cele două paliere ale sale, controlul financiar şi auditul public intern, asupra cheltuielilor publice proprii, în vederea efectuării ulterioare a auditării financiare externe, a cărei rapoarte de auditare vor fi comunicate guvernului, cu scopul îmbunătăţirii metodologiei de întocmire și cheltuire a bu
• colectează, monitorizează și analize ineficienţa sau utilitatea unor practici, investiţii, cheltuieli sau a oricăror activităţi consumatoare de fonduri şi emite decizii privind aprobarea, limitarea explicită sau excluderea acestora;
• efectuează studii, evaluează propuneri, identifică soluţii şi modifică normele în vigoare privind metodele de alocare a fondurilor publice prin prisma eficienţei economice și a utilităţii efective a redistribuirii fondurilor la nivel de ministere;
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
• identifică, elaborează şi răspunde pentru aplicarea măsurilor stricte de disciplină financiară privind eliminarea arieratelor, cu sancţiuni prevăzute în contractele de management pentru nerespectarea disciplinei financiare;
• asigură colectarea automatizată şi publicarea on-line a informaţiilor privind redistribuirea fondurilor şi eficienţa cheltuirii acestora de către fiecare contractant, pe criterii economice obiective care în mod unitar vor măsura, indica şi compară eficienţa contractării la orice nivel a fondurilor publice;
• elaborează standarde de cost, manuale de eficientizare a costurilor şi proceduri online de raportare a eficienţei utilizării fondurilor publice, care vor servi ca bază pentru evaluarea viitoare a metodologiilor de decontare și a contractanţilor;
• elaborează indicatori de eficienţă economică ce vor fi menţionaţi în contractul de finanţare şi monitorizaţi pe percursul finanţării;
• urmărește menţionarea standardelor de cost drept criterii obligatorii în orice norme sau metodologii emise la nivel de minister privind accesarea fondurilor publice. În lipsa unor standarde de cost corespunzătoare, urmărește menţionarea unitară, neutră și nediscriminatorie a aces
• elaborează metodologii specifice subcontractării temporare de maxim un an pentru achiziţia de servicii, atunci când costul realizării acestora în regie proprie este mai mare decât preţul achiziţiei de la alţi furnizori, care vor include posibilitatea prelungirii contractelor de subcontractare numai după o reevaluare completă a costului estimat în regie proprie, care să justifice sau nu continuarea subcontractării temporare în comparaţie cu costul pieţei;
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
• soluţionează contestaţii privind respectarea standardelor de cost drept criterii de eligibilitate în orice norme sau metodologii emise la nivel de minister;
• constituie comitete de monitorizare a eficienţei şi conformităţii cheltuirii fondurilor la nivelul superior;
• supraveghează disponibilitatea deplină a informaţiilor publice privind redistribuirea și cheltuirea fondurilo
7. Extinderea pe orizontală a ariei de supervizare de către actuala ANRMAP la nivelul inferior și prin prism – cazul 6 din tabel – privind modul de cheltuire a fondurilor publice prin procedurile de achiziţii publice de către ordonatorii secundari şi tertirari de credite, respectiv primării, spitale, şcoli etc, cu următoarele atribuţii:
• verifică și aprobă caiete ţionării standardelor de cost drept criteriu de eligibilitate, iar în cazul inexistenţei acestora se va preciza aplicarea unitară a excepţiilor;
• verifică eficienţa economică obţinută la ultima finanţare (nu și la prima finanţare) de către furnizorii contractanţi, fapt ce va servi ca bază pentru contractare în anul următor;
• evaluează propuneri de optimizare a modului de utilizare a fondurilor publice, prin aplicarea criteriilor de utilitate efectivă, cost minim şi eficienţă maximă;
• monitorizează implementarea controlului financiar public intern CFPI, cu cele două paliere ale sale, controlul financiar și auditul public intern, asupra cheltuielilor publice ale ordonatorilor secundari şi terţiari de credite, ca instrument managerial utilizat pentru a furniza o asigurare rezonabilă că sunt îndeplinite obiectivele managementului entităţii publice,
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
care intenţionează să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire la atingerea obiectivelor, grupate în următoarele categorii: eficacitatea şi eficienţa funcţionării; fiabilitatea informaţiilor financiare, fiabilitatea informaţiei interne şi externe, respectarea legilor şi regulamentelor, prin care managementul constată abaterile rezultatelor de la obiective, analizează cauzele care le-au determinat şi dispune măsurile corective sau preventive ce se impun;
• supervizează aprobarea și cheltuir secundari și terţiari intern și extern și a altor date relevante;
• efectuează eșantionat privind eficienţa şi conformitatea cheltuirii fondurilor publice;
• evaluează și aprobă subcontractare temporară de maxim un an pentru achiziţia de servicii, atunci când costul realizării acestora în regie proprie este mai mare decât preţul achiziţiei de la alţi furnizori;
• elaborează şi monitorizează indicatorii eficienţei economice şi ai costurilor per unitate economică statistică realizate de fiecare furnizor contractant la ultima finanţare, înregistrându-se un istoric al eficienţei economice din ultimii 2 ani, conform obligaţiilor asumate prin contractele anterioare;
• supraveghează disponibilitatea sistemului de colectare automatizată şi publicarea online a informaţiilor privind indicatorii economici realizaţi de fiecare contractant;
• asigură şi răspunde de corectitudinea şi eficienţa implementării măsurilor de control financiar, implementând cu prioritate practici de control la distanţă prin stabilirea procedurilor și asigurarea infrastructurii online de raportare ritmică a indicatorilor;
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
• elaborează şi publică online raportul anual de activitate şi de cheltuire a fondurilor;
• soluţionează contestaţii privind utilizarea standardelor de calitate drept criterii de eligibilitate în orice proceduri de achiziţii publice.
8. Modificarea legislaţiei aferente organizării finanţelor publice privind funcţionarea ANRMAP, care să prevadă toate responsabilităţile și atribuţiile detaliate mai sus la p. 1-7, inclusiv schimbarea denumirii în ANRFP – Autoritatea Naţională de Redistribuire a Fondurilor Publice.
9. Aplicarea concomitentă și unitară a celor menţionate mai sus, pentru a preveni orice breșă sau su redistribuire și cheltuir corupţiei și risipei.
Reforma Justiţiei
• Introducerea responsabilităţii magistraţilor prin impunerea răspunderii penale, fiscale şi administrative pentru magistraţii care comit abuzuri.
• Întreg procesul de școlarizar magistraţilor la toate nivelurile, nu numai la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, trebuie să fie făcut în temeiul unei strategii naţionale unitare și cu transparente în care competenţa și integrita principalele criterii de promovare pe funcţii;
• Baza materială a instanţelor trebuie să fie pusă la punct până în ultimele detalii astfel încât magistraţii să aibă la dispoziţie condiţii optime de desfășurare a activităţii; fondul de salarii,
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
aflat deja la un nivel rezonabil în cazul magistraţilor, trebuie să fie unul stimulator și în același timp aflat la un nivel suficient de ridicat pentru a elimina tentaţia corupţiei.
• Adoptarea unor sisteme și proced unitare a practicii judecătorești și cr cooperare interinstituţională în cadrul sistemului judiciar;
• Introducerea pe scară largă a instituţiei medierii în vederea soluţionării unor cauze încă din perioada de prelitigiu, degrevând astfel instanţele judecătorești de o m litigii.
• Adoptarea unor coduri etice și de inte conexe sistemului judiciar (avocaţi, experţi, interpreţi, executori judecătorești);
• Adoptarea unei strategii naţionale anticorupţie prin care să se creeze nu numai cadrul legislativ necesar unei astfel de activităţi, dar și cadru interinstituţională, precum și organis evaluare a întregului proces. În cadrul acestei strategii naţionale anticorupţie, un accent deosebit trebuie pus pe recuperarea bunurilor și valorilor obţinute prin săvârșirea de infracţiuni, prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice și consolidarea competenţelor autorităţilor din domeniul achiziţiilor publice.
Reforma Învăţământului
pentru Noua Educaţie, Noua Formare Profesională, Noua Cercetare
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Preambul
Ș
efi de stat, premieri, simpli cetăţeni, cu toţii admit că oamenii sunt principala bogăţie a unei naţiuni, iar Educaţia, Formarea Profesională și Cercetarea (EFPC) reprezintă un izvor nesecat de bunăstare și trai decent pentru cetăţenii unei ţări.
Societăţile care au înţeles acest lucru (Japonia, Finlanda, Singapore, Coreea de Sud) au și cele m dezvoltare economică, iar cetăţenii lor se bucură de bunăstare și pace socială.
Pentru ţări cu slabe performanţe economice, aşa cum este România, există și o altă miză: productivitatea și atractiv economiei depind fundamental de calitatea sistemelor de educaţie și formare. Niciun investitor nu-şi riscă banii într-o ţară în care nu găseşte forţă de muncă calificată și înalt educată.
Există și o provocare, de astă dată comună ţărilor slab dezvoltate sau cu economii emergente. Evoluţia explozivă a tehnologiilor, în special informatizarea, apariţia economiilor cu pieţe globalizate, inclusiv piaţa muncii, impun o masificare și deci o educaţiei și formării profesionale. Nu-ţi poţi găsi un loc de muncă în noile condiţii fără ample competenţe de comunicare, inclusiv în limbi străine, competenţe informatice, în matematică și știinţe, de convieţuire socială, de autogestiune a propriei cariere, fără iniţiativă, creativitate, gândire logică, abilităţi de lucru în echipa și, mai ale fără competenţe de învăţare și formare continu -a lungul întregii vieţi. Toate aceste competenţe nu-şi găsesc încă locul în actualul nostru sistem de învăţământ.
Evaluările internaţionale credibile, din ultimii ani, realizate de organisme specializate, ne arată o realitatea tristă: învăţământul românesc ocupă locuri codaşe sau chiar ultimul loc în Europa și în lume. Nici o universitate românească nu se clasează în top 500
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Shanghai, în timp ce alte ţări, foste socialiste, au câte trei, două sau cel puţin o universitate în acest top.
Altfel stau lucrurile în ţări cu experienţă bogată în modernizarea sistemelor lor educaţionale. Finlanda, Japonia, Singapore, Coreea de Sud, Slovenia, Polonia şi-au modernizat la timp şcolile, universităţile, formarea iniţială şi continuă a profesorilor, curriculumurile lor, astfel încât la evaluări naţionale de genul PISA, TIMSS, PIRLS obţin scoruri înalte. În Polonia, școlile au primit dreptul, ca efect al descentralizării, să-și dezvolte propria identitate educaţională, începând cu propriul curriculum. În Finlanda, Germania, școlile pro noi au fost desfiinţate. Elevii şi părinţii din aceste ţări beneficiază de o orientare școlară şi calificaţi, la noi acest serviciu fiind cvasi inexistent.
Am ajuns în situaţia nefericită în care fiecare zi de întârziere în reconstrucţia din temelii a sistemului educaţional, costă societatea românească riscul decuplării de la mecanismele de integrare europeană, înseamnă condamnarea rămânerii economiei în stadiul de piaţă de desfacere a bunurilor și serviciil de alte economii, cu repercursiuni grave asupra nivelului de trai al cetăţenilor români.
1. Reforma Miclea-Funeriu
Preşedintele Traian Băsescu a constituit Comisia Prezidenţiala dedicată problemelor din educaţie, condusă de Mircea Miclea, avându-l ca vicepreşedinte pe Daniel Funeriu și având componenţă importante personalităţi din ţară și din di Concluziile Comisiei au constituit baza deciziilor care s-au luat în ultimii ani în domeniul EFPC, inclusiv salutara apariţie e Legii Educaţiei Naţionale (LEN). Comisia Miclea a pus degetul pe „rana” educaţiei:
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
„Menţinerea actualului sistem de învăţământ din România pune în pericol competitivitatea și prosperitatea ţării. Acest sistem are patru mari probleme: este ineficient, nerelevant, inechitabil și de slab calitate”.
„În învăţământul superior și în cercetare, câteva insule de excelenţă sunt scufundate într-o mare de mediocritate”. „Nepotismul, clonarea imposturii pe criterii de „gaşcă”, corupţia sunt fenomene comune în universităţile româneşti”.
Un prim succes spectaculos al reformei Miclea-Funeriu îl reprezintă Bacalaureatul 2011, care a reuşit să devoaleze minciuna, ipocrizia și mistificarea ce umbresc de ani buni acest examen. Prăbuşirea la jumătate a procentului de absolvenţi ai examenului ne dă adevărata amploare a unui sistem ticăloşit, care păcălea tinerii cu diplome universitare cumpărate cu bani grei, spre fericirea și îndestu universitarilor din fabricile de diplome. Important este că ministrul Daniel Funeriu a reuşit să convingă 40.000 de cadre didactice, inspectori și director prima oară după zeci de ani, premisa ieşirii din paradigma furatului căciulii.
Trebuie remarcat totuși că reforma Miclea-Funeriu rămâne fundamental ancorată în concepţia social-democrată asupra școlii, prin menţinerea influenţei și contro segmentele de organizare și funcţionare a unităţilor și instituţiilor școlare. Iar după rezultatele de la examenul de bacalaureat de anul acesta, nimeni nu a plătit pentru procentele de promovare zero sau apropiate de zero. Nici cu funcţia, nici cu salariul. Acest lucru demonstrează că actuala reformă nu merge până la rădăcina răului.
2. Identificarea nevoilor societăţii în materie de educaţie și formare profesională
Schimbările masive, profunde și dinam impredictibile, ce caracterizează ultima perioadă de timp, generează
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
noi abordări în educaţie, impuse de crizele adiacente schimbărilor cărora trebuie să le facem faţă. Este vorba de Criza factorului uman, Criza socială cu componentele economice și cultura tehnologică, Criza ecologică.
Toate aceste provocări create de crize determină o reconfigurare a modelelor de educaţie către managementul, controlul și rezolva crizelor, ceea ce se poate realiza printr-o educaţie corespunzătoare și printr-o nouă abordare a filozofiei proiectării curriculumului și predării.
Pentru a face faţă la provocările impuse de crizele curente este necesară atât extinderea educaţiei la vârstele mici prin educaţie timpurie, cât și introducerea educaţiei de-a lungul întregii vieţi.
Societatea informatizată și globaliza ţe speciale tinerilor absolvenţi, neîntâlnite acum 15-20 de ani, cum sunt:
• Competenţe de comunicare, inclusiv în două-trei limbi de circulaţie internaţională, pentru dezvoltarea turismului, pentru inserţia în piaţa muncii globalizată, în cazul în care piaţa muncii româneşti nu oferă joburi pe măsura aspiraţiilor.
• Competenţe informatice – fără aportul logisticii informatice și multi-media este greu de imaginat viaţa de astăzi și, mai al aceea de mâine.
• Învăţământul tehnico-profesional, aproape dispărut din piaţa educaţională, trebuie readus urgent în școli, într-un parteneriat public-privat, pentru a răspunde direct și eficace nevoilor de forţă de muncă bine pregătită, resimţite de antreprenorii români și străini.
• Tinerii absolvenţi au nevoie de un sistem integrat și coerent de competenţe, pe care nu-l pot obţine în actuala organizare
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
secvenţială, pe discipline autonome, independente, fără conţinuturi aplicative, interdisciplinare și de pre învăţarea continuă.
• Se resimte cu acuitate necesitatea pregătirii elevilor în domenii aproape absente din curriculumul actual: educaţie pentru sănătate și pentru viaţa de familie, educaţie pentru comportament social responsabil și adecv democratice, pentru managementul vieţii și cariere pentru antreprenoriat economic și social, p ţia propriului spaţiu ideatic și a prop autocunoașterii și obiective se pot realiza prin discipline agregate, de tipul: știinţele mediului, știinţele vieţii, educaţie pentru societate, societatea europeană etc.
• Lipsește educaţia tehnologică, teoretică șipractică. La terminarea învăţământului obligatoriu elevii ar trebui să fi acumulat cultură generală, redefinită pentru actualul context și să aibă cel puţin cunoștintele tehnolo ţiului casnic.
• Este necesară redefinirea educaţiei timpurii, ca bază a evoluţiei rapide a elevilor de școală primară și gimnazia.
• Este necesară translatarea în școală a cunoașterea civilizaţiei europene, a obiceiurilor și perform economice, sociale, de educare și formare obţinute în diferite societăţi europene, posibile destinaţii pentru forţa de muncă din România.
În concluzie, este de aşteptat ca la sfârşitul perioadei de școlaritate absolvenţii să-și poată oferi răspunsuri la întrebări de genul: cum este lumea în care trăiesc, cum mă raportez eu la această lume, ce responsabilităţi personale și colectiv
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
profesional mi se potrivește, cât a străbătut pe drumul cunoașterii.
3. Soluţiile Noii Republici
Educaţia, formarea profesională şi cercetarea reprezintă şansa de mai bine a unei naţiuni, o resursă de bogăţie inepuizabilă. Modernizarea şi reformarea lor nu se realizează doar cu bani, ci şi cu o nouă viziune asupra structurii, evaluării, răsplătirii performanţei, descentralizării șiracordării la sistemele similare din Uniunea Europeană.
În esenţă, soluţiile Noii Republici pentru continuarea, dar şi amplificarea reformei pe coordonate de dreapta sunt:
• Descentralizare reală, prin asumarea de către universităţi și unităţi școlare a propriilor identităţi educaţionale, dublată de responsabilitatea publică.
• Finanţarea „per capita”, de la bugetul de stat, urmează elevul în unităţi de stat sau private, pentru tot învăţământul preuniversitar.
• Standardele minimale de acordare a titlurilor, diplomelor şi certificatelor universitare, precum şi autorizarea provizorie şi acreditarea le decide statul, prin ministerul de resort. Evaluările periodice sunt efectuate de către experţi sau agenţii independente, românești sau internaţionale, pe o piaţă liberă a serviciilor de evaluare.
• Furnizorii şi beneficiarii de servicii educaţionale trebuie plasaţi în contract direct, fără intermedierea financiară a statului.
• Salarizarea personalului trebuie realizată strict după performanţă şi rezultatele muncii, unităţile şi instituţiile având dreptul să utilizeze în acest scop toate resursele financiare de
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
care dispun, inclusiv resursele comunităţii locale, peste actualele grile de salarizare bugetară.
• Curriculumul Naţional (core-curriculum), pe discipline, trebuie scos la concurs naţional, pe baza caietului de sarcini elaborat de Ministerul Educaţiei.
• Şcoala profesională se realizează în parteneriat public privat, cu avantaje fiscale şi de altă natură acordate agenţilor economici care se implică în formarea profesională a tinerilor.
• Evaluarea periodică sau la cerere a unităţilor/instituţiilor de învăţământ, a profesorilor, managerilor, se face de către experţi sau agenţii de evaluare de terţă parte, independente. Referenţialele de evaluare, atât în învăţământul superior cât şi în cel preuniversitar, vor cuprinde criterii şi standarde privind integritatea şi moralitatea persoanelor şi acţiunilor.
• Concesionarea sau chiar privatizarea învăţământului superior de stat.
• Stimularea învăţământului preuniversitar privat, pentru a deveni alternativă viabilă la cel de stat, prin concesionări de spaţii, avantaje fiscale etc.
• Cifrele de şcolarizare acordate de stat din bani publici, trebuie să fie în strânsă corelare cu structura pieţei muncii.
• Instruirea diferenţiată, stabilită de Consiliile de Administraţie, să fie decisă strict în interesul elevilor, nu al cadrelor didactice.
• Evaluarea proiectelor de cercetare, în vederea finanţării din fonduri publice, precum şi rezultatele finale ale derulării lor, să fie realizată doar de experţi străini.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
3.1 Subsidiaritate vs. controlul Statului
Acceptăm cu toţii că decizia este eficace atunci când este luată de aceia pe care îi afectează. Dar statul este ţinut răspunzător de către cetăţeni pentru legalitatea proceselor de producere și calitatea bunurilor și servicii public. Și atunci: unde începe și unde s unde începe și und (descentralizarea)? Răspunde LEN la această dilemă în mod concret și corect?
Răspunsul ar fi: nu în totalitate. Câteva exemple.
• În învăţământul preuniversitar sunt multe articole care prevăd avizul „conform” dat de Inspectoratul Școlar pentru acţiuni privind gestionarea reţelei şcolare, atribut mai degrabă Consiliului Local și element important al descentralizării. Ori, Inspectorul Şcolar General este numit de ministru, deci de factorul politic, și iată cum depolitizarea, dată afară din școli, se reîntoarce pe ușa din dos.
Soluţia Noii Republici: se elimină din lege calificarea „conform” și rămâne doar avizul, care nu are caracter obligatoriu.
• Profesorii suplinitori sunt selectaţi și distribuiţi în școli tot către Inspectorate, în ciuda faptului că profesorii titulari, prin efectul LEN, sunt selectaţi la nivelul şcolii.
Soluţia Noii Republici: profesorii suplinitori să fie selectaţi la nivelul unităţilor școlare.
• Membrilor Consiliilor de Administraţie (CA) din unităţi şcolare, nu li se asigură, prin lege, o indemnizaţie de ședinţă, ceea ce face problematică participarea acestora la activităţile CA și posibila blocare a funcţionării acestuia.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Soluţia Noii Republici: se instituie prin legislaţie secundară o indemnizaţie de şedinţă pentru membri CA din unităţi și instituţi şcolare. Fără participarea beneficiarilor la deciziile CA, acestea nu devin operaţionale.
• În învăţământul superior, nu este încă limpede cine decide standardele minimale de accedere pe un post de lector sau asistent: Statul (ministerul), sau decidenţii locali, din facultăţi și departamente.
Soluţia Noii Republici: Standardele minimale de conferire a gradelor didactice și ocupă ministerul, garanţie a eliminării nepotismului și aranjam tip reţea de interese.
• Statul este un intermediar/gestionar financiar, între beneficiari și furnizorii serviciilor educaţionale, de foarte slabă calitate. Bunăoară, nu asigură salarizarea personalului din educaţie, ca și a personalului bugetar în general, după performanțe și rezultatele muncii, ceea ce face din educaţie locul unde nimeni nu dă socoteală de nimic.
Soluţia Noii Republici: Statul îşi exercita rolul de asigurare a unei minime solidarităţi sociale, în vederea accesului echitabil la educaţie, prin vouchere educaţionale, valabile atât în sistemul privat cât și în cel de stat, bu e de studii garantate de stat. În rest, beneficiarii trebuie să intre în contract direct cu furnizorii de servicii educaţionale, dacă au posibilităţi să plătească în plus pentru o educaţie de calitate, poziţie din care să reclame și să condiționeze plata taxelor și aduce voucherelor de calitatea serviciilor oferite de furnizori. De asemenea, este posibilă privatizarea întregului învăţământ superior, astfel încât să dispară distorsionarea competiţiei cauzată de modalităţile diferite de finanţare.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
3.2 Salarizarea după performanţă și rezultatele m
Lipsa salarizării după performanţa și rezultat marile erori ale salarizării unitare a bugetarilor. Chiar sintagma „unitare” trădează o gândire comunistoidă, pentru că bugetarii sunt și ei oameni, prin excelenţă neunitari în performanțe și calitate prestaţiei. A-i salariza pe toţi la fel înseamnă a-i demotiva pe cei valoroşi și performanţi, împingându-i să aplice principiul „obţinerii de foloase maxime cu eforturi minime”. Nu există legiferate și nici prevăzute standarde de performanţă pentru prestaţia cadrelor didactice, iar a salariza la fel un profesor care antrenează olimpici și altul care are zero procent de promovare la Bacalaureat este eroare de maximă gravitate.
Soluţia Noii Republici: Performanţa profesorilor, bază a salarizării diferenţiate, poate fi evaluată prin progresul şcolar al elevilor. Iar acesta se măsoară cu ajutorul aplicaţiilor informatice, la începutul și sfârşitul anului şcolar, cu teste grilă, personalizate, similare dar nu identice, din bazine de itemi unici la nivelul ţării. Corectarea se face, de asemenea informatic. Diferenţa între media statistică a notelor de sfârşit și începu şcolar. Plus situaţia la examenele naţionale de absolvire, în măsura în care sunt corecte și cinstite, și succesele remarcabile în pregătirea de excelență. Gradaţiile de merit și primele salariul de bază sunt insuficiente și dezavanatajează profesorii tineri care nu îndeplinesc punctajele croite special pentru aceia care au vechime în învăţământ, dar nu dovedesc performanţă. Angajabilitatea, recent introdusă în evaluarea din învăţământul superior, poate fi introdusă și în refe preuniversitar. Plus criterii de integritate, care să măsoare calitatea morală și dimensiu r. Consiliile de Administraţie şi directorii unităţilor şcolare primesc dreptul de a utiliza toate sursele financiare de care dispun inclusiv pentru salarizarea diferenţiată a personalului angajat, funcţie de
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
performanţă și rezultatele muncii, peste actuele grile de salarizare unitară a personalului bugetar. Comisiliile de Administraţie primesc dreptul de a suspenda din funcţie orice salariat, inclusiv directorii, până la soluţionarea unei plângeri din partea beneficiarilor, pe care o consideră de natură a aduce prejudicii imaginii și prestig unităţii școlare.
3.3 Curriculumul naţional
Este cea mai întârziată construcţie a sistemelor noastre de educație și formare. Deşi contextul este altul, curriculumul şcolar a rămas încremenit în tiparele anterioare anului 1990.
Este de aşteptat ca la sfârşitul perioadei de şcolaritate, elevii să-şi poată oferi răspunsuri la întrebări de genul: cum este lumea în care trăiesc, cum mă raportez eu la această lume, ce responsabilităţi personale și colective trebuie să asum, ce traseu profesional mi se potriveşte, cât am străbătut și cât ma cunoaşterii.
Soluţia Noii Republici: Principiile construcţiei Noului Curriculum.
• Noul curriculum (NC) şcolar trebuie să se sprijine pe patru piloni: a învăţa să ştii, să faci, să fii, să trăim împreună.
• NC trebuie să conţină patru arii de organizare: Aria teoretică-conceptuală, Aria aplicativă, Aria interdisciplinară, Aria generatoare de competenţe de învăţare continuă.
• NC trebuie construit pe trei niveluri de curriculum la fiecare disciplină: Nivelul minimal; Nivelul mediu; Nivelul de aprofundare.
• NC trebuie să fie adecvat la particularităţile de vârstă ale elevilor și la piaţa muncii.
• Flexibilizare; Atractivitate.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
• Sistem coerent de cunoştinţe, dialog al disciplinelor, transdisciplinaritate.
• Discipline agregat: ştiinţele mediului, ştiinţele vieţii, educație pentru sănătate etc.
• Accesibilitatea.
• Digitalizarea curriculei.
O componentă importantă trebuie să vizeze competenţe axiologice sau de valorizare (necesare pentru participarea activă şi responsabilă la viaţa socială). O disciplină agregată, „educaţia pentru societate”, ar conţine module precum: de la regimuri autocrate la regimuri democratice; diversitatea civilizaţiilor, societăţilor, religiilor; drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului; simbolurile naţiunii şi semnificaţiile lor; responsabilităţi individuale şi colective; reguli de convieţuire socială; reguli fundamentale ale vieţii democratice etc. Aceste cursuri trebuie împletite cu activităţi practice de voluntariat şi ajutorare a unor comunităţi vulnerabile.
Soluţia Noii Republici: O astfel de construcţie vastă poate fi realizată într-un singur mod: scoaterea la concurs naţional a curriculelor pe discipline, pe baza unui caiet de sarcini realizat de minister. Orice alt mod de realizare, de către persoane care zac de zeci de ani prin birouri ministeriale, este sortită eşecului.
3.4 Școala profesională în parteneriat public-privat
Se ştie cât rău produce economiei lipsa personalului calificat în meserii de bază: sudori, mecanici, lăcătuşi, constructori, etc. Desfiinţarea şcolilor profesionale și de uce graţie atractivităţii pieţei muncii româneşti în ochii investitorilor străini. Reintroduse prin LEN, clasele de școala pro
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
formare pe termen mediu și scurt, p câţiva ani.
Soluţia Noii Republici: Trebuie reglementat un parteneriat public-privat pentru formarea profesională, pe baza cadrului legislativ deja existent, dat de Legea PPP (parteriatul public privat). Agenţii economici pot participa cu expertiza tehnică, atât la cursurile teoretice cât, mai ales, la instruirea practica. Totul pe baza unor contracte de şcolarizare, intre companii și școala agenţii economici și cursan obligaţiile reciproce.
3.5 Evaluarea calităţii în sistemele de educaţie și formar profesională
Eroarea fundamentală a modului în care este construită în prezent evaluarea calităţii în educaţie este că se produce la sursă, la furnizori. Iar agenţiile de evaluare, nou create, ARACIS şi ARACIP, pentru învăţământul superior, respectiv preuniversitar, sunt tot agenţii de stat, deci la sursă. În teoria modernă a evaluării calităţii proceselor şi sistemelor este obligatorie evaluarea de terţă parte, nici la furnizori, nici la beneficiari.
Soluţia Noii Republici: ARACIS şi ARACIP să rămână doar cu emiterea autorizației provizorie de funcţionare, respectiv acreditării, iar evaluarea periodică și/sau la cererea unor persoane/instituţii interesate, să fie realizată pe cheltuiala solicitanţilor, de către agenţii străine de evaluare, înscrise în registrul european, EQAR, pentru învăţământul superior, respectiv de către evaluatori sau asociaţii de evaluatori, neutri și independenţi, adică fără să fie simultan angajaţi și în unităţi școlare, după modelul experţilor contabili. Statul nu trebuie să mai valideze/garanteze prin antetul, semnătura și ștampila ministrului Educaţiei, titlurile, diplomele și certific universitare. Fiecare document emis de către o universitate trebuie să aibă atâta credibilitate câtă are și instituţia emitentă. Ministerul
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Educaţiei organizează concursuri anuale, dotate cu granturi şi premii substanţiale, pentru a premia cele mai performante școli, cei mai performanţi directori şi profesori. În același timp, școlare care au avut procente de promovare la bacalaureat zero sau până în 10%, să fie transformate în şcoli profesionale. Nu s-au produs, cel puţin până în prezent, sancţionări drastice ale profesorilor şi inspectorilor care au permis fraudele de la ultimul examen de bacalaureat. Sancţionaţi au fost doar elevii.
3.6 Privatizarea învăţământului superior de stat
Competiţia este distorsionată acum, din cauza finanţării diferite a învăţământului superior de stat, comparativ cu cel privat. Fără justificarea unei calităţi superioare în cel de stat. Și unul și s-au transformat în fabrici de diplome, dar universităţile de stat sunt finanţate și de la bugetul de stat și din le plătite de studenţi. Este necesară instaurarea competiţiei nedistorsionate de finanţarea diferenţiată. Învăţământul superior a beneficiat de implementarea legislaţiei secundare, subsecvente LEN. Rămâne să evaluăm efectele, în privinţa schimbării managementului în coordonatele prevăzute de LEN, eliminării nepotismului, sancţionării plagiatului, spargerii clanurilor şi găştilor care au transformat universităţile în fabrici de diplome. Evaluarea realizată cu agenţii de evaluare străine şi-a pus deja amprenta pozitivă pe clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii.
Soluţia Noii Republici: Este posibilă concesionarea și/sau privatizarea învăţământului superior de stat. Studenţii merituoși, dar fără resurse materiale, pot primi burse de studii şi credite de studii garantate de stat. În prezent sunt prea mulţi studenţi și profeso care își bat joc taxele și impozitele colectate de la toţi cetăţenii.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
3.7 Stimularea învăţământului preuniversitar privat
Pentru a deveni o alternativă viabilă și concurenţială la învăţământul de stat, învăţământul preuniversitar privat trebuie sprijinit, pentru că degrevează statul de o parte dintre cheltuielile din educaţie, așa cum ne-o arată grădiniţele private, foarte căutate de părinţi.
Soluţia Noii Republici: Finanţarea de la stat urmează elevul indiferent de forma de proprietate, pentru întreg învăţământul de stat și privat. Statul concesi i dezafectate, având drept scop utilizarea lor în educaţie, și acordă facilităţi fiscale și subvenţii entităţilor private cu activitate în domeniul educaţional.
3.8 Legarea educaţiei și formării profes ţa muncii interne şi europene.
Prăpastia dintre educaţie şi formarea profesională şi piaţa muncii globalizată trebuie să înceteze. Statul are pârghii şi politici publice prin care poate realiza această racordare a sistemelor la cerinţele pieţei muncii.
Soluţia Noii Republici: Cifrele de şcolarizare pe baza cărora se finanțează şcolile şi universităţile să fie repartizate în funcţie de structura pieţei muncii, nu în funcţie de interesele de conjunctură ale profesorilor, legate de păstrarea unor norme. Dacă în piaţa muncii 80% din joburi se adresează absolvenţilor de filiere tehnologice şi vocaţionale, exact acelaşi procent trebuie să se regăsească în cifra de școlarizare aprobată prin H Guvern. Criteriul angajabilității trebuie să se regăsească în referenţialele de evaluare, atât pentru învăţământul superior, cât şi pentru cel universitar.
3.9 Instruire diferenţiată
Este de mare importanţă înţelegerea faptului că fiecare elev/student ar avea nevoie de propriul traseu educaţional. Chiar dacă o astfel
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
de soluţie nu este posibilă, avem obligaţia să tindem spre ea, acordând beneficiarilor direcţi ai proceselor şansa de a-şi dezvolta personalitatea, inclinaţiile, potenţialele, diferite de la individ la individ. Alte sisteme educaţionale au înţeles acest lucru, lăsând la dispoziţia beneficiarilor şansa de a opta între felurite programe şi discipline, cursuri opţionale, activităţi curriculare şi extracurriculare. Este bine că actuala Lege a Educaţiei Naţionale atribuie şcolilor 20-30% din curriculum, sub denumirea CDS, curriculum la decizia şcolii, şi 25% curriculum la decizia profesorilor, cu condiţia ca aceste atribute ale descentralizării să nu fie pervertite în interesele furnizorilor, neglijând interesele beneficiarilor.
Soluţia Noii Republici: Decizia în privinţa CDS trebuie luată în Consiliile de Administraţie, în care părinţii şi reprezentanţii Consiliului Local au majoritatea. Sunt posibile modernizarea proceselor de predare/instruire, folosind tehnici moderne precum: Modelul „proiectului” (învăţare prin realizare de proiecte), Modelul „rezolvării de probleme” (învăţare prin rezolvare de probleme, problembased learning), Modelul observaţiei sistematice (învăţarea prin observaţie sistematică, jurnalul de observaţii), Modelul experimentului (învăţare bazată pe experiment), Modelul investigaţiei (învăţare bazată pe investigaţie), Modelul „proiectului de diplomă” (învăţare prin „lucrări practice”), Modelul studiului de caz (case-study method, incidence method), Modelul dezbaterii (unei moţiuni), Modelul jocului de rol (role playing) şi altele.
3.10 Sisteme alternative de educaţie: Homeschoolling
Educaţia la domiciliu (homeschoolling) reprezintă o alternativă la sistemul educaţional formal public sau privat, fiind centrată pe dezvoltarea personală a copilului/adolescentului, privit ca individ și nu ca simplu membru al unui grup social (clasă, grupă sau serie). Educaţia la domiciliu nu presupune exclusiv organizarea unor cursuri la domiciliul elevului, mijloacele prin intermediul cărora copiii sunt educaţi în sistem homeschoolling fiind extrem de variate –
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
cărţi, resurse internet, cursuri prin corespondenţă, librării, muzee, parcuri, expoziţii, cluburi sportive etc.
Printre motivaţiile retragerii copiilor din sistemul formal educaţional și ale alegerii acestei variante pot fi enumerate: violenţa asociată, în special, școlilor publice, insuficienta pregătire sau, nu rareori, pregătirea greșită, pe b extrem de deficitare din punct de vedere știinţific, asigurată de sistemul educaţional formal, sau dorinţa de a transmite mai puternic copiilor precepte de ordin etic sau religios. Indiferent care este motivul alegerii acestei alternative, considerăm că părinţii sunt cei care au dreptul să decidă care este cea mai bună formă de educaţie de care să beneficieze copiii lor, în conformitate cu art. 26, alineat 3 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite: „Părinţii au, cu prioritate, dreptul să aleagă felul educaţiei care urmează să fie dată copiilor lor.”
Soluţia Noii Republici. Statul va asigura legalizarea educaţiei la domiciliu (homeschoolling), și accesul părinţilor, în mod liber și neîngrădit, la informaţii privind acest tip de educaţie. Concurenţa liberă între diversele sistemele educaţionale și libertate a părinţilor sunt ingredientele necesare unei mai bune funcţionări a pieţei educaţiei și, astfel, generaţii.
3.11 Cercetarea
În cercetare, problema principală rezidă în alocarea fondurilor disponibile, oricum insuficiente, unor proiecte evaluate de experţi oneşti şi obiectivi, nu pe bază de apartenenţă la clanuri şi grupuri de interese ilegitime. De asemenea, evaluarea rezultatelor cheltuirii unor fonduri, prin rapoarte post finanţare, trebuie realizată de experţi neutri. Principala hibă a alocării banilor unor proiecte stă în faptul că directorii unor granturi sunt evaluatori în altele, stabilindu-se astfel conivențe vinovate. Pentru prima dată anul acesta,
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Autoritatea Naţională competentă a folosit evaluatori străini, efectul fiind acela că tineri cercetători de valoare, nemaiîntâlniţi în anii anteriori pe listele de câştigători, au primit finanţări pentru granturi de cercetare, indiferent de vârstă şi apartenenţa politică. La clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii, o altă reuşită a ministeriatului Funeriu, cercetarea evaluată după criterii europene a avut o pondere decisivă.
Soluţia Noii Republici. Evaluarea proiectelor în vederea acordării fondurilor alocate cercetării din bugetul de stat să fie realizată în continuare exclusiv de către specialişti străini, ca şi evaluarea rezultatelor la finalizarea proiectelor. Statul poate sprijini prin deduceri fiscale cheltuielile cu cercetarea realizate de companii private. Este necesară şi importantă o politică activă de atragere a specialiştilor din diaspora, prin recunoaşterea lesnicioasă a diplomelor şi acordându-le acces la concursurile pentru posturi guvernamentale sau din învăţământ şi cercetare.
Concluzii
Procentul din PIB alocat educaţiei, fără eficientizarea şi modernizarea sistemelor, nu este de natură să ridice aportul lor la productivitatea şi atractivitatea economiei naţionale. După pierderea a 20 de ani, în care educaţia şi formarea profesională au rămas încremenite în tipare comuniste, este esenţial să le transformăm în cel mai scurt timp posibil în ceea ce ar trebui să fie, după modelul ţărilor performante economic şi educaţional.
Reforma Miclea-Funeriu trebuie dusă mai departe, prin implementarea legislaţiei secundare şi modificarea Legii Educaţiei Naţionale în direcţii de genul celor menţionate în document. Fără o cheltuire eficientă şi raţională a banilor alocaţi educaţiei şi formării profesionale, România nu are nicio şansă să progreseze pe drumul competitivităţii şi performanţei.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
O altă direcţie de evoluţie o reprezintă descentralizarea şi subsidiaritatea, astfel încât fiecare comunitate să-şi poată proiecta şi construi şcoala pe care şi-o doreşte, pe care o merită şi în care investeşte. Rolul statului se reduce la supravegherea legalităţii şi eficienţei sistemelor, iar calitatea lor trebuie asigurată de organisme de terţă parte.
Dezvoltarea învăţământului tehnico-profesional în parteneriat public-privat este esenţială, în contextul în care statul nu mai dirijează dezvoltarea şi nevoile agenţilor economici. Fără pregătirea forţei de muncă în funcţie de cerinţele pieţei interne şi europene, nu există perspective de creştere a productivităţii şi atractivităţii economiei româneşti.
Învăţământul superior trebuie să redevină locul unde se manifestă elitele ţării, inclusiv specialiştii din diaspora. Pasul decisiv se va produce atunci când oameni de calitate, cu o importantă vizibilitate ştiinţifică şi acţionând pentru promovarea intereselor generale ale societăţii, vor cuceri poziţiile de conducere din universităţi şi facultăţi şi vor elimina nepotismul, clanurile universitare, plagiatul, angajarea clientelelor de tot felul.
Cercetarea românească trebuie să fie racordată la referenţiale internaţionale de evaluare şi clasificare. Din ce în ce mai multe proiecte de cercetare trebuie realizate în parteneriate cu institute de cercetare din ţări cu tradiţie importantă în domeniu, iar finanţarea trebuie să vină, preponderent, de la entităţi economice care utilizează şi pun în operă rezultatele cercetării.
O discuţie amplă trebuie continuată în societatea românească pentru definirea exactă a rolului statului, mecanismele descentralizării, referenţialele de evaluare a calităţii, responsabilităţile ce revin unor segmente profesionale şi instituţii ale statului, legătura dintre finanţare şi calitatea sistemelor.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Nicicând n-a fost mai actuală evaluarea: educaţia de azi prefigurează societatea de mâine.
Reforma Sănătăţii
I. Starea actuală a Sănătăţii
Sectorul sănătate este, poate, sectorul public care creează cele mai multe nemulţumiri populaţiei, dar şi profesioniştilor din sistem şi, cu toate acestea, nici populaţia şi nici membrii sistemului nu par să dorească reformarea profundă a acestuia. Fiecare membru al sistemului doreşte o reformă punctuală în ceea ce îl priveşte pe el nemijlocit, iar beneficiarii doresc cu toţii o îmbunătăţire a serviciilor, dar nu sunt dispuşi să plătească nimic în plus şi nici măcar să participe cu sumele ce reprezintă plăţile informale la creşterea fondurilor pentru serviciile medicale de bază.
Principalele deficienţe ale sistemului
1. Subfinanţarea, atât relativă, faţă de alte ţări europene, cât şi absolută, faţă de cerinţele unei calităţi minimale a serviciilor medicale.
2. Nivelul risipei din fondurile alocate domeniului Sănătăţii, prin corupţie, furt și deturnare de fonduri, unde din cei aproximativ 5 mlrd EUR cheltuiţi anual în Sănătate, peste 3 mld EUR nu ajung la pacient. Aproximativ o treime din aceste fonduri sunt risipite de MS şi CNAS în condiţiile neaplicării standardelor naţionale de cost, a standardelor europene ISO de calitate și a stand europene de procedură privind redistribuirea fondurilor nerambursabile, iar altă treime este deturnată de Guvern prin impunerea plăţii taxelor și impozitelor, respec ţii celor 9% și 24% TVA pentru produsele cumpărate (medicamente, material sanitare, etc.) și a impozitelo ţilor,
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
chiar dacă la colectare asiguratului i se declară că banii colectaţi vor fi folosiţi doar pentru nevoile medicale ale asiguraţilor.
Actualul mod de gestionare a fondurilor Sănătăţii de către MS și CNAS nu prevede mecanisme care să stopeze dotările inutile, licitaţiile trucate, obstrucţionarea competiţiei care duce la creșterea artificială a preţurilor, eliminarea specificaţiilor abuzive, angajarea personalului necalificat, prescrierile inutile și consumul nejustificat de medicamente. MS și CNAS garanta atât asiguraţilor cât şi operatorilor economici principii corecte de cheltuire a fondurilor și condiţii nediscriminatorii de accesare a acestora, prin redistribuirea fondurilor numai către acei furnizori care au dovedit în anul anterior de finanţare costuri și calitate optime, indiferent de tipul de proprietate. Contracul cadru anual şi normele metodologice de aplicare, aprobate la fiecare 2 ani de MS și CNAS, continuă să cheltuie prost banii asiguraţilor, unde atât redistribuirea anuală a fondurilor cât și cheltuirea acestora prin achiziţiile publice, sunt lipsite de o elementară supervizare preventivă, neutră și obiectivă, înntea aprobării normelor sau înaintea atribuirii de contracte de achiziţii publice, în care să se regăsească eficienţă, performanţă și utilitate reală. MS și CNAS, în dispreţ faţă de banii asiguraţilor, aplică metodologii de decontare discriminatorii și mascate, în funcţie de tipul de proprietate, blochează accesul în sistem a performanţei furnizorilor privaţi, a eficienţei lor economice, a calităţii dovedite prin standardele ISO și a ingenţii antreprenoriale.
3. Risipa continuă să facă victime anual, la propriu şi la figurat. Conform Raportului prezidenţial din 2008 pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniul sănătăţii publice, postat pe pagina http://www.presidency.ro: “Datorită disfuncţiilor sistemului sanitar în România mor anual peste 60.000 de oameni, în fiecare an “dispărând” populaţia echivalentă a unui oraș de tal
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Sloboziei sau Giurgiului”. MS și CNAS eficienţă în administrarea banilor asiguraţilor, perpetuând starea actuală. Dacă s-ar măsura obiectiv cât cheltuie pe propria existenţă MS, CNAS, Programele Naţionale, Autorităţile Judeţene de Sănătate Publică, Reţeaua Naţională de Transfuzie Sanguină și Școala Naţională de Sănătate Publică, Management și Perfecţionare în Domeniul Sanitar, în raport cu beneficiile pe care le aduc asiguratului, s-ar observa că utilitatea acestor instituţii este în special pentru ele însăși și doar măsură pentru asiguraţi. Cităm din raportul din 2008 al Comisiei prezidenţiale: “Autorităţile Judeţene de Sănătate Publică sunt practic o replică a aceloraşi disfuncţii de la nivel central; în plus legătura lor cu comunităţile pe care ar trebui să le servească este minimă, iar responsabilitatea organizaţională pentru modul în care răspund nevoilor de sănătate locale este de asemenea extrem de redusă.”
4. Discriminarea între pacienţi pe baza veniturilor lor, pe baza apropierii domiciliului sau locului de muncă de un oraş sau un centru universitar.
5. Calitatea necorespunzătoare a serviciilor derivată din deficienţele listate anterior, dar şi din cauza pregătirii necorespunzătoare (în medie) a personalului medical de toate categoriile.
6. Insatisfacţia beneficiarului care derivă din calitatea necorespunzătoare a servicilor, dar şi din cauza atitudinii necorespunzătoare a personalului medical, a relaţiei viciate personal medical-pacient din cauza plăţilor informale şi recompensării necorespunzătoare a muncii personalului medical şi intervenţiei necorespunzătoare a mass-media în relaţia medic-pacient.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
7. Insatisfacţia furnizorului de servicii (medici şi personal mediu) din cauza condiţiilor precare de lucru, retribuţiei necorespunzătoare volumului de muncă şi tipului de solicitare profesională deosebite, cutumei plăţilor informale aleatorii, alterării relaţiei medic-pacient de către deficienţele reale amplificate de interpretarea tendenţioasă a presei.
8. Plafonarea calificării medii a personalului medical, în special superior, prin plecarea medicilor, în special bine pregătiţi, în ţări în care munca lor este mai just remunerată şi unde demnitatea profesiei este respectată, şi prin neîncadrarea în posturi corespunzătoare pregătirii lor a celor care se întroc cu competenţe sporite, după ce au activat o perioadă în străinătate.
9. Rezistenţa formidabilă la orice reformă substanţială a tuturor categoriilor de medici şi excluderea din sistem sau marginalizarea medicilor reformatori de către colegii lor care se opun reformelor.
10.Incapacitatea sistemului privat de sănătate de a reprezenta o alternativă superioară faţă de sistemul de stat şi căpuşarea sistemului public de către sistemul privat.
11.Rezistenţa necorespunzătoare a sistemului de sănătate la presiunea, uneori negativă, exercitată de unele companii producătoare sau importatoare de medicamente asupra organizării şi deciziilor sale.
12.Incapacitatea învăţământului medical de a furniza numai personal medical superior cu calificare corespunzătoare. Prea mulţi absolvenţi nu au pregătirea standard necesară.
13.Inexistenţa unui for profesional de management care să elaboreze şi să implementeze standardele naţionale de cost şi standardele europene ISO de calitate, acolo unde exista, ghiduri medicale şi proceduri conform „medicinii bazate pe dovezi”.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
14.Lipsa unor colegii ale medicilor pe diverse specialităţi care să ateste, să evalueze periodic şi să garanteze competenţa corpului medical. Colegiul Medicilor din România este perceput ca un organism sindical care apară interesele medicilor împotriva intereselor Statului şi ale pacienţilor.
15.Inexistenţa unor adevărate companii de asigurări medicale care să se concureze între ele şi care să garanteze serviciile medicale pentru fiecare asigurat pe baza asigurării obligatorii şi facultative a fiecăruia.
16.Inexistenţa unei adevărate liste a serviciilor medicale de bază garantate de plata asigurării medicale obligatorii.
II. Viziunea pentru domeniul Sănătate
Scopul reformelor graduale, dar profunde, în Sănătate este construirea unui sistem stabil, în care furnizorii şi beneficiarii să ajungă la un nivel bun de satisfacţie bazată pe o calitate europeană a serviciilor medicale, un sistem care să se autoîntreţină în principal din fondurile de asigurări obligatorii şi facultative de sănătate şi în mai mică măsură de la bugetul de stat sau prin plată directă, un sistem în care banii asiguraţilor nu vor fi risipiţi sau deturnaţi şi în care beneficiarii şi furnizorii vor respecta contractul social care îi leagă şi în care se respectă reciproc în intersul relaţiei bune medic-pacient, bazată pe încredere reciprocă, fundament indispensabil al unui act medical de calitate. Creșterea finanţării în Sănătate trebuie anticipată prin măsuri de management financiar de sistem, privind prevenirea corupţiei și a risipei:
• prin măsuri de macro management: prin crearea unei Direcţii Naţionale de Management în Sănătate (DNMS) din cadrul ANRMAP, având funcţii de reglementare şi control finaciar în Sănătate, așa cum r NICE (Anglia), respectiv: “se recomandă înfiinţarea unei HTA – Health Technology Assessment (Autoritate de Management
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
privind evaluarea tehnologică), care necesită acordarea către HTA a funcţiilor explicite şi transparente în procesul de luare a deciziilor privind alocarea resurselor”. O astfel de autoritate de management ca model a fost deja validată de realitate atât prin experienţa din Uniunea Europeană în cheltuirea fondurilor comunitare cât și prin experienţa curentă a Ministerului Dezvoltării și a Minis implementarea principiilor UE privind managementul fondurilor nerambursabile să atragă cele mai multe fonduri europene. Și fondurile din Sănătate sunt fonduri nerambursabile. Și asiguraţii din România doresc garanţii de cheltuire corectă a taxelor plătite pentru Sănătate, așa cum contrib ţii de cheltuire corectă a fondurilor europene. Prin înfiinţarea DNMS se vor putea pune bazele unei soluţii temeinice și pe term împotriva risipei și corupţiei din Sănătate. Da, înfiinţarea DNMS presupune limitarea unor atribuţii ale MS, CNAS, Programe Naţionale, Reţeaua Naţională de Transfuzie Sanguină și Școala Naţională de Sănătate Publică, Management și Perfecţionare în Domeniul Sanitar. Însă, dacă recunoaștem one Sănătăţii a fost cauzat de lipsa regulilor europene aplicate de instituţii care să răspundă opţiunii ferme pro-europeană a cetăţenilor și contribuabililor români, atunci ne vom da seama că toate instituţiile de mai sus trebuie reformate radical, pentru că în forma actuală de funcţionare nu au fost capabile să ofere soluţii, ci doar risipă, care astăzi se ridică la nivelul a 2/3 (peste 3 mlrd EURO) din cei 5 mlrd EURO alocaţi anual Sănătăţii.
• prin măsuri de competitivitate reală a pieţei libere, și nu doa mimată, este necesară: i) supervizarea obligatorie de către DNMS a Contractului Cadru anual din Sănătate și a Norm Metodologice de aplicare prin prisma standardelor naţionale de cost în Sănătate (elaborate de DNMS), a standardelor europene ISO de calitate (acolo unde există și în rest
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
eligibilitate a selecţiei furnizorilor prin prisma calităţii, elaborate de DNMS) și a standardelor europene de procedură privind redistribuţia și cheltuirea fondurilor nerambursabile; ii) garantarea accesului unitar și nediscriminatoriu ţarea din fondurile Sănătăţii doar a furnizorilor de servicii medicale care la momentul contractării deţin dovezi neutre și obiectiv cele mai mici costuri și cea mai bună calitate.
• prin măsuri fiscale: i) diminuarea impozitelor actuale pe salarii, ii) diminuarea cotei actuale standard de 24% TVA, iii) aplicarea cotei reduse de TVA la produsele destinate Prevenţiei, Diagnosticului și Pofilacticii (P -15% fonduri suplimentare pentru Sănătate, fără nici o alocare suplimentară de la bugetul de stat.
• prin pârghii financiare: stoparea finanţării pentru anul următor în relaţia cu furnizorii publici de servicii medicale care nu s-au încadrat în standardele de cost la ultima contractare, așa cum se întâmplă cu furnizorii privaţi, cu restructurarea imediată a furnizorilor publici risipitori.
• prin măsuri de micromanagement: exemplu – analiza economică obiectivă și neutră serviciilor de laborator, stoparea contractelor păguboase de externalizare a laboratoarelor din spitale și declan procedurii de subcontractare temporară pe o durată maximă de un an a analizelor ineficiente economic și neurge externalizării laboratoarelor de analize medicale se schimbă modul de decontare al CNAS către laboratoare, respectiv metoda “per caz rezolvat” în regie proprie se schimbă cu metoda “per analiză” care se decontează la tarife mult mai mari pentru multe analize curente. Astfel se explică și misteru externalizării, laboratoarele publice devin în mod miraculos o “oază a eficienţei economice”. Externalizarea laboratoarelor din
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
spitale le face să pară rentabile la privat doar prin decontarea suplimentară de bani pentru aceleași analiz asiguraţilor și sub d Această situaţie poate fi corectată prin continuarea efectuării în spitale a analizelor eficiente economic și urgente, iar restul trebuie subcontractate temporar de la terţi, prin urmărirea evoluţiei costurilor după o perioadă de subcontractare de cel mult un an.
Accesul la asistenţă medicală este un drept constituţional, dar, din păcate, în România de astăzi nu toţi cetăţenii pot beneficia de servicii medicale de calitate din cauza subfinanţării, risipei, furtului şi a calităţii insuficiente a serviciilor medicale, în general, cauzate de proasta organizare şi de competenţa deficitară a managerilor şi a personalului medical, raportat la alte ţări europene. Deşi există, pe alocuri, servicii medicale de vârf, majoritatea pacienţilor consideră, pe bună dreptate, că serviciile medicale la care au acces sunt necorespunzătoare. Sistemul este alcătuit, astăzi, mai degrabă pentru a se servi pe sine însuşi decât pentru a satisface nevoile pacienţilor. Pentru remedierea acestei situaţii, care dăinuie din perioada comunistă, sunt necesare responsabilitate politică, curaj, inteligenţă, efort susţinut, alocarea unor fonduri pentru elaborarea strategiilor de reformare şi timp îndelungat pentru ca reformele să poată fi implementate. Principiile care trebuie să stea la baza unei organizări corespunzătoare a Sănătăţii sunt:
1. Accesul nediscriminatoriu la serviciile medicale, după cum urmează:
a. Pentru urgenţele ameninţătoare de viaţă, în mod gratuit pentru toţi cetăţenii români şi străini aflaţi pe teritoriul ţării.
b. Pentru serviciile profilactice, curative şi de recuperare de bază, prin rambursare a costurilor de către CNAS pe baza contribuţiei obligatorii a fiecăruia la fondul de sănătate sau,
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
pentru cei scutiţi de contribuţie, pe baza contribuţiei instituţiei care acordă scutirea.
c. Pentru serviciile necuprinse în pachetul de bază, prin plată directă sau pe baza asigurărilor medicale suplimentare faţă de cea obligatorie.
2. Principiul solidarităţii: contribuţia pentru fiecare cetăţean asigurat este proporţională cu venitul, fără a fi mai mică decât cea corespunzătoare salariului minim pe economie şi fără a fi mai mare decât cea corespunătoare pentru un venit de 50 de ori mai mare decât salariul minim pe economie. Sumele datorate vor fi plătite în părţi egale de angajat şi angajator, iar procentul din venit se va stabili pe baza calculării necesarului pentru acoperirea pachetului de bază de servicii de sănătate pentru toţi asiguraţii. Acest procent va fi actualizat anual prin recalculare pe baza costurilor estimate pentru fiecare an. Pentru cei care nu ating venitul minim garantat, completarea sumelor datorate se va realiza din Bugetul de stat.
3. Activităţi susţinute din Bugetul de stat: pe baza programelor de sănătate stabilite de grupul de experţi ai MS, Statul susţine, din Bugetul naţional, serviciile de sănătate necesare pentru prevenirea şi/sau tratarea unor afecţiuni cu răspândire în masă, servicii care nu sunt acoperite de pachetul de bază al serviciilor de sănătate, dar care sunt considerate vitale pentru sănătatea publică. Programele de sănătate trebuie regândite, actualizate şi aprobate de Parlament în fiecare an, odată cu aprobarea bugetelor.
4. Colectarea şi gestionarea fondurilor: fondurile datorate sănătăţii se colectează de către ANAF şi se virează în contul CNAS care va avea numai rolul unei bănci ce va gestiona banii asiguraţilor şi îi va distribui, pe criterii precise, celor care asigură plata serviciilor medicale (asiguratorii de stat sau privaţi).
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
5. Controlul gestionării fondurilor din asigurările obligatorii de sănătate: fiind vorba de fonduri private ale asiguraţilor, controlul gestionării acestor fonduri se va realiza de către CNAS ca organism independent de Guvern, reprezentând interesele asiguraţilor, condus de Consiliul de Administraţie numit după un algoritm care să respecte aceste cerinţe.
6. Asigurătorii de sănătate: aceştia pot fi publici sau privaţi, în mod obligatoriu acreditaţi de organismele Statului şi controlaţi de acestea, capabili să gestioneze fondurile asiguraţilor rezultate din asigurarea obligatorie de sănătate precum şi fondurile cu care asiguraţii lor au contribuit pentru asigurarea suplimentară. Asigurătorii privaţi nu pot realiza beneficii de pe urma fondurilor repartizate de CNAS şi această instituţie are drept de control asupra chelturii totale a acestor fonduri în anul fiscal respectiv.
7. Controlul Ministerului Sănătăţii asupra fondurilor din programele de sănătate: Ministerul Sănătăţii formulează, pe baza datelor furnizate de Direcţia Naţională de Management în Sănătate (DNMS), politicile naţionale de sănătate şi controlează numai fondurile de la Bugetul de stat destinate Programelor naţionale de sănătate. Pentru activitatea de reglementare şi control se bazează, de asemenea, pe datele furnizate de DNMS. Instituţiile medicale publice sau private vor fi independente de Ministerul Sănătăţii şi Bugetul de stat şi egale în drepturi. Direcţiile de Sănătate Publică vor fi desfiinţate fiind nefuncţionale şi inutile.
8. Direcţia Naţională de Management în Sănătate (DNMS): necesarul de fonduri şi de unităţi furnizatoare de servicii medicale, aplicarea standardelor europene de calitate ISO şi definirea standardelor naţionale de cost în domeniul sănătăţii, controlul cheltuirii fondurilor pe baza acestor standarde, acredirarea asiguratorilor şi a furnizorilor din Sănătate, evaluarea calităţii actului medical şi a măsurilor necesare pentru creşterea
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
acesteia se vor realiza de DNMS instituţie autonomă faţă de Guvern, independentă politic, reprezentantă a beneficiarilor serviciilor de Sănătate (atribuţiile acestei instituţii sunt detaliate mai jos). Această autoritate va fi nepolitică şi condusă de un Consiliu de administraţie numit pe mai mulţi ani, după un algoritm care să asigure reprezentarea preponderentă a beneficiarilor faţă de reprezentanţii Statului.
9. Managementul ştiinţific al Sănătăţii: serviciile de sănătate din pachetul de bază se vor fundamenta pe respectarea eficacităţii, siguranţei pentru pacient, echităţii şi cost-eficienţei stabilite pe baza studiilor ştiinţifice ale „medicinii bazate pe dovezi” şi vor fi acordate pe baza unor ghiduri şi protocoale medicale elaborate şi reînnoite periodic de către DNMS care va controla continuu implementarea şi respectarea acestora. Nu vor face parte din pachetul de bază al asigurărilor medicale serviciile şi procedeele nefundamentate ştiinţific.
10.Medicina primară: la baza asistenţei medicale profilactice şi curative se află medicul de familie, cu cabinet privat sau salariat al unor instituţii de furnizare integrată a serviciilor de sănătate. Este necesară creşterea ponderii serviciilor de sănătate acordate la nivelul medicinii primare o dată cu creşterea competenţei medicilor de familie şi creşterea veniturilor acestora corespunzător serviciilor furnizate.
11.Plăţile informale: plăţile informale reprezintă o ruşine a sistemului sanitar românesc şi pe lângă o discriminare a pacienţilor după venitul lor este cauza multor nemulţumiri din partea pacienţilor şi a unor greşeli medicale de multe ori grave. Acestea trebuie să fie curmate prin măsuri ferme de control şi sancţiune concomitent cu asigurarea unor venituri corecte medicilor şi personalului medical prin corelarea veniturilor acestora cu calitatea şi cantitatea muncii depuse de fiecare,
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
independent de sectorul public sau privat în care personalul medical îşi desfăşoară activitatea. Un mijloc de luptă împotriva acestor plăţi informale şi a risipei şi furtului în sistemul de sănătate, pe lângă informatizarea şi transaprentizarea serviciilor, o reprezintă coplata care se poate institui imediat, fără a reprezenta o povară semnificativă pentru contribuabil, dacă sumele destinate coplăţii vor fi modice şi nu proporţionale cu valoarea serviciului.
12.Controlul calităţii actului medical şi satisfacţia pacientului: un act medical de calitate este obiectivul final al oricărui serviciu de sănătate. Calitatea serviciilor medicale şi satisfacţia pacienţilor va fi supravegheată permanent de DNMS care va putea propune sancţionarea şi chiar retragerea licenţei de funcţionare a instituţiilor care nu respectă standardele de calitate supervizate de aceasta. Trebuie asigurată o liberă concurenţă între asiguratorii din Sănătate dar şi între furnizorii de servicii ca pârghie de creştere continuă a calităţii, dar este necesară şi o instituţie independentă de Stat şi reprezentantă a interesului pacienţilor care să asigure depăşirea unui anumit standard naţional de calitate de către fiecare instituţie. Elaborarea unei legislaţii simplificate pentru accederea facilă a prejudiciaţilor la despăgubirile de malpraxis va contribui suplimentar la creşterea calităţii actului medical.
III. Ţintele specifice pentru domeniul Sănătate
Ţintele imediate trebuie să fie îndepărtarea frânelor către îmbunătăţirea organizării sistemului.
Conform raportului din 2012 emis de NICE (Anglia) cu recomandări privind Sănătatea din România:
• “referitor la corupţie: o preocupare semnificativă o reprezintă dimensiunea corupţiei în sectorul sanitar şi utilizarea intensă a “plăţilor neoficiale” la toate nivelurile îngrijirii sanitare – pornind de
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
la plăţi modeste şi ajungând la pretinsele cazuri majore de dare de mită către angajaţii din domeniul medical, datorită incapacităţii Sănătăţii de a prioritiza şi distribui echitabil serviciile de asistenţă medicală şi de a menţine standarde adecvate. Elaborarea unei strategii pentru abordarea problemei plăţilor neoficiale, precum şi asumarea unui angajament clar pentru implementarea acesteia sunt absolut esenţiale … însoţite de mecanisme eficiente de audit, ale căror rezultate ar putea determina publicarea datelor privind analizele comparative şi performanţa. În prezent, nu există nicio măsură de descurajare a solicitării sau acceptării plăţilor neoficiale; prin urmare, este necesară aplicarea unui proces corespunzător de monitorizare şi reglementare adresat furnizorilor de asistenţă medicală în cazul în care aceştia continuă practici de acest fel”;
• “referitor la costuri: nu există nicio analiză a preţului, a eficienţei costurilor, a impactului bugetar total sau a costului de oportunitate pentru sistemul de sănătate de care să se ţină seamă sau care să influenţeze într-adevăr recomandarea, utilizarea oricăror resurse financiare trebuie analizată cu atenţie, pentru a determina eficienţă şi asistenţă de înaltă calitate, se recomandă înfiinţarea unei HTA – Health Technology Assessment (Autoritate de Management privind evaluarea tehnologică), care necesită definirea funcţiilor HTA … asupra introducerii explicite şi transparente a HTA în procesul de luare a deciziilor privind alocarea resurselor”;
• “referitor la prevenţie: sistemul de sănătate actual acordă o importanţă neadecvată prevenirii îmbolnăvirii şi detectării la timp a bolilor”;
• “referitor la utilizarea medicamentelor: nu s-a putut determina gradul în care CNAS este capabilă să monitorizeze utilizarea lor corespunzătoare, există dovezi că acordurile actuale din
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
România referitoare la stabilirea preţurilor creează stimulente pentru exporturile paralele şi că acestea pot justifica deturnarea a 20% din volumele produselor, preţurile multor medicamente sunt mai mari decât în Regatul Unit, 12 distribuitori de medicamente aprovizionează 80% din piaţă, există o integrare pe verticală semnificativă, cu 8 distribuitori majori care deţin 25% din farmacii la nivel naţional, economii posibile de 11,4m € prin substituirea epoetin beta cu epoetin alfa la preţurile şi volumele actuale”.
Măsurile necesare pentru atingerea acestor ţinte nu sunt foarte costisitoare dar necesită o bună comunicare pentru ca Guvernul să câştige cooperarea populaţiei, dar şi a majorităţii medicilor fără de care nimic nu se poate întreprinde în mod eficient. Acestea sunt:
1. Reducerea marcată a corupţiei, risipei şi furtului din Sănătate, pentru a aduce fondurile mai aproape de necesităţi, prin înfiinţarea în cadrul actualei ANRMAP a Direcţiei Naţionale de Management în Sănătate (DNMS), independentă de Ministerul Sănătăţii și CNAS, care în procesul redistribuirii fondurilor din Sănătate, atât la nivelul superior al MS cât și al che fondurilor Sănătăţii la nivelul inferior, prin achiziţiile publice va superviza neutru, obiectiv, unitar și nediscr următoarelor trei grupe de standarde: i) a standardelor naţionale de cost în Sănătate, elaborate de DNMS, ii) a standardelor europene ISO de calitate, acolo unde există, iar unde nu există va defini criterii minime de eligibilitate a selecţiei furnizorilor prin prisma calităţii, și iii) a sta ră privind redistribuţia și cheltu DNMS va furniza către MS datele necesare privind sustenabilitatea financiară a oricăror politici publice în domeniul Sănătăţii prin prisma resurselor financiare disponibile în sistem.
2. Reducerea impozitării și taxării domeniul Sanitar, încât cota parte de peste 1/3 din fondurile
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Sănătăţii colectate să nu mai fie utilizată în proporţie atât de mare pentru plata către alte destinaţii decât cele pentru Sănătate. Sunt necesare diminuarea impozitelor pe salarii, a nivelului cotei standard de 24% TVA ce se include în facturile de aprovizionare a furnizorilor de servicii medicale, dar și aplicare cotei reduse de TVA la produsele destinate prevenţiei, diagnosticului și profilacticii (PDP). Diferenţa dintre cota actuală a TVA-ului de 24% la PDP și cota d medicamente a transformat PDP într-un produs scump și greu accesibil spitalelor, medicilor și pacienţilor. Prin măsuri fiscale este diminuat accesul la un diagnostic complet, fapt care generează cheltuirea ineficientă a banilor cu medicamente și tratamente prescrise eronat. În cazul unor infecţii respiratorii, pe durata tratamentului se prescriu, de multe ori, antibiotice care sunt scumpe şi produc modificări profunde ale florei bacteriene folositoare organismului. Printr-un test diagnostic simplu, se poate exclude prezenţa unei infecţii bacteriene şi care evită astfel un tratament antibiotic inutil, scump și cu posibi ţii adverse (deci și costuri colaterale). Altfel spus: atunci când mergi cu mașina la se diagnostic se poate decide schimbarea motorului, însă, în urma unui diagnostic complet, s-ar putea decide schimbarea unei singure piese din motor, la un preţ mult mai mic decât preţul motorului. Astfel, pacienţii vor fi mulţumiţi de creșterea eficienţei tratamentelor, medicii vor putea identifica mai ușor tratam corect bazându-se pe un diagnostic complet, se va reduce atât timpul consumat pentru tratarea efectelor adverse, cât şi riscul de malpraxis, spitalele vor putea extinde activitatea de diagnostic utilizând cei 14% disponibilizaţi din banii alocaţi acum pentru plata TVA-ului de 24% la diagnostice, vor diminua cheltuielile cu medicamentele și vor scurta perioadă de spitalizare a pacienţilor. MS și CNAS banilor cu decontarea unui număr mai mic de zile spitalizate și
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
pentru medicamentele sau tratamentele prescrise eronat. Un diagnostic corect şi mai ieftin va reduce mult costurile în Sănătate.
3. Reducerea rapidă până la dispariţie a plăţilor informale.
4. Asigurarea unor venituri corespunzătoare cadrelor medicale pentru a opri exodul lor şi pentru eliminarea plăţilor informale.
5. Reducerea discriminării populaţiei în privinţa serviciilor medicale, în primul rând prin creşterea retribuţiei medicilor care lucrează în zone defavorizate şi crearea unor centre de îngrijire medicală primară de urgenţă cu asigurarea permanenţei şi transportului de la domiciliu în aceste zone.
6. Creşterea calităţii actului medical prin stimularea concurenţei la nivelul medicinii primare şi a îmbunătăţirii pregătirii profesionale, prin retribuţie diferenţiată după calitatea şi cantitatea serviciilor, prin control al calităţii şi sancţiuni, prin creşterea exigenţei beneficiarului prin intermediul coplăţii, facilitarea obţinerii despăgubirilor de malpraxis. De peste 10 ani standardele ISO sunt impuse de MS și CNAS furnizorilor privaţi drept criterii de eligibilitate pentru accesarea fondurilor publice, dar nu şi sectorului public. A venit rândul ca și sectoru condiţionat să acceadă la finanţare numai dacă dovedește calitate reală, fără a putea negocia calitatea cu funcţionarii de la MS și CNAS.
7. Creşterea exigenţei filtrelor profesionale asupra absolvenţilor şcolilor medicale şi la obţinerea unor poziţii în medicina secundară şi terţiară.
8. Desfiinţarea hegemoniei cadrelor universitare în sistemul de sănătate şi instituirea unei conduceri a sistemului în favoarea beneficiarului şi nu a furnizorului.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
9. Punerea pe picior de egalitate a sistemului public şi privat de furnizare de servicii medicale prin prisma alocării fondurilor din Sănătate cu reorganizarea managementului spitalelor publice şi impunerea aceloraşi standarde pentru spitalele publice şi private.
10.Introducerea relaţiei directe, nediscriminatorie, între furnizorul de servicii şi compania asigurătoare pentru instituirea unei concurenţe adevărate şi eliminarea rezistenţei la reforme.
11.Formularea unei Legi care să permită apariţia şi dezvoltarea societăţilor de asigurare private şi publice, cu drepturi egale şi atribuţii clare pentru a reprezenta garanţia pentru asigurat a respectării contractelor privind furnizarea serviciilor şi calitatea lor.
12.Control mai bun asupra utilizării medicamentelor prin creşterea participării la cost a pacienţilor şi implementarea reţetei electronice.
13. Reorganizarea Colegiului Medicilor prin înlocuirea sa cu Colegii ale medicilor pe specialităţi, cu atribuţii clare în definirea standardelor de calitate profesională şi urmărirea perfecţionării continue a membrilor săi. Aceste colegii ale medicilor pe specialităţi ar trebui să fie partenere ale Direcţiei Naţionale de Management în Sănătate (DNMS) pentru a participa la elaborarea ghidurilor şi protocoalelor clinice naţionale şi a reprezenta intresele medicilor de diverse specialităţi în relaţia cu Statul.
14. Colegiul medicilor pe specialităţi trebuie să răspundă material solidar cu medicul care plăteşte daune de malpraxis pentru a fi interesat ca aceste situaţii să fie prevenite prin acţiuni continue de creştere a competenţei profesionale şi de control al respectării standardelor profesionale.
15. Formularea unei liste care să cuprindă pachetul de bază de servicii medicale care pot fi asigurate prin plata asigurării
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
medicale obligatorii. Restul serviciilor vor necesita plată directă sau asigurare suplimentară.
Ţinte pe termen mediu şi lung
1. Dezvoltarea Direcţiei Naţionale de Management în Sănătate (DNMS) în cadrul actualei Autorităţii care să preia atribuţiile de management financiar aflate acum la Ministerul Sănătăţii, CNAS, Direcţii de Sănătate publică, Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi alte instituţii ineficiente care au atribuţii suprapuse.
2. Introducerea.
3. Dezvoltarea reţelei de asigurători de sănătate care să preia treptat întreaga populaţie a asiguraţilor şi toţi furnizorii de servicii medicale.
4. Înlocuirea caselor de asigurări judeţene, OPSNAJ şi Casa Ministerului Transporturilor cu case de asigurări publice şi private, egale în drepturi şi obligaţii.
5. Restrângerea atribuţiilor CNAS la distribuţia echitabilă a banilor colectaţi de ANAF reprezentând asigurarea medicală obligatorie către casele de asigurări private sau publice şi monitorizarea cheltuirii acestor bani.
6. Reorganizarea învăţământului medical prin impunerea unor standarde de pregătire a absolvenţilor în concordanţă cu cerinţele pieţei interne. Eliminarea interferenţei dintre învăţământul medical şi organizarea sistemului de sănătate.
IV. Măsurile de politică publică pentru Sănătate
1. Pentru diminuarea risipei, corupţiei și a creșt ţii serviciilor în Sănătate, se va înfiinţa Direcţia Naţională de Management în Sănătate (DNMS) care va fi responsabilă de administrarea financiară a fondurilor Sănătăţii, care va implementa standardele europene de calitate, standardele
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
naţionale de cost şi standradele europene de procedură privind redistribuirea fondurilor nerambursabile, care să ducă la desfiinţarea treptată, prin absorbţie a personalului calificat, a tuturor celorlalte instituţii din sănătate pe măsură ce acestea se dovedesc inutile.
2. Introducerea rapidă a coplăţii pentru a restrânge furtul şi risipa din sistem şi a reduce plăţile informale.
3. Introducerea rapidă a Cardului de Sănătate pentru facilitarea controlului şi reducerea risipei şi furtului.
4. Aplicarea cotei reduse de TVA pentru produsele medicale necesare prevenţiei, diagnosticului și profilacticii (PDP), ceea ce va contribui la dezvoltarea abordării măsurilor profilactice, mai ieftine pe termen lung decât măsurile terapeutice.
5. Autonomizarea managementului spitalelor publice, formularea unei legi unice a spitalelor publice şi private şi eliminarea spitalelor publice din sistemul bugetar.
6. Reorganizarea spitalelor clinice pentru a exclude influenţa învăţământului asupra managementului acestora.
7. Creşterea veniturilor medicilor specialişti din medicina secundară şi terţiară pe baza eficacităţii muncii lor şi cost-eficienţei şi prin scoaterea acestora de sub incidenţa grilei de salarizare din sistemul bugetar.
8. Stabilirea pachetului serviciilor medicale de bază şi formularea unui termen (de un an) de la care asigurarea obligatorie va acoperi numai aceste servicii.
9. Formularea unei legi a societăţilor de asigurare medicală care să asigure libera concurenţă a lor şi drepturile persoanelor asigurate şi ale furnizorilor de servicii medicale în contract cu acestea.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
10. Reorganizarea sau desfiinţarea actualelor case de asigurare judeţene şi OPSNAJ, MT, cu preluarea personalului calificat de către noile case de asigurare.
11. Înfiinţarea Colegiilor medicilor pe specialităţi pe baza unei legi care să definească atribuţiile de reglementare şi control profesional ale lor şi desfiinţarea Colegiului Medicilor din România şi a celor judeţene.
12. Regândirea organizării medicinei primare după sistemul Îngrijirii Centrate pe Pacient (Patient Centered Care) şi creşterea veniturilor medicilor de familie prin adăugarea coplăţii şi prin diferenţierea veniturilor după cantitatea şi calitatea servicilor (pe baza unor indicatori de cost-eficienţă).
13. Organizarea unor sesiuni de pregătire profesională obligatorii, periodice, pentru medicii de familie, pentru creşterea competenţei lor în domenii insuficient stăpânite, organizate de către Colegiul Medicilor de Familie, în scopul creşterii ponderii serviciilor medicale acordate în medicina primară şi a reducerii ponderii servicilor medicale furnizate de medicii specialişti în cabinete de specialitate şi în spitale.
14. Introducerea informatizării prin SIUI la nivelul tuturor furnizorilor de servicii medicale şi implementarea unor instrumente de evidenţă şi control pentru a furniza date despre calitatea serviciilor, pregătirea profesională a medicilor, cost-eficienţă şi eficacitate. Se poate gândi ulterior un sistem de stimulare a comportamentelor raţionale şi utile şi sancţionare a celor iraţionale şi păguboase.
15. Regândirea listei medicamentelor gratuite şi compensate şi a preţului acestora la parametri raţionali de către DNMS, conform recomandărilor NICE. În acest domeniu se pot realiza economii
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
foarte importante furnizând fonduri pentru cheltuielile necesare pentru creşterea veniturilor personalului medical.
16. Modificarea Legii Ordinului biologilor în scopul eliminării abuzurilor privind modul abuziv de calcul și al plăţii retroactive a taxelor de membru, a controlului de către membri a utilizării transparente a taxelor colectate, a creșterii utilităţii pentru societate și pentru membrii acestei orgaţii.
17. Creşterea ponderii participării pacienţilor la preţul medicamentelor pentru evitarea risipei şi stimularea consumului medicamentelor ieftine, în detrimentul celor scumpe cu acelaşi efect terapeutic, cu efect similar de economisire a fondurilor cheltuite pentru medicamentele compensate.
18. Intrezicerea sponsorizărilor personale a medicilor pentru participarea la congrese de către firmele de medicamente şi colectarea unor sume de la aceştia pentru sponsorizarea centralizată a medicilor din diverse specialităţi, pe baza recomadării Colegiilor pe specialităţi conform cu activitatea în folosul public a medicilor respectivi. Prin această măsură se evită comportamentul iraţional, părtinitor al medicilor, cu efect de risipire a fondurilor din Sănătate, determinat de activitatea de sponsorizare de către firmele de medicamente.
19. Creşterea sumelor colectate din asigurarea medicală obligatorie prin reducerea numărului de scutiri şi prin plata asigurărilor celor scutiţi de către instituţia care i-a scutit de plata asigurărilor medicale. Probabil că nu va fi posibilă în prima etapă creşterea contribuţiei tuturor asiguraţilor, dar trebuie lărgită baza de colectare a sumelor de asigurare la întreaga masă de asiguraţi, inclusiv a celor scutiţi de contribuţie personală pentru care contribuţia va fi plătită din bugetul de stat.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
20. Regândirea şi redimensionarea programelor naţionale de sănătate care înghit fonduri enorme şi reprezintă o sursă importantă de risipă în Sănătate. Afecţiunile existente ar trebui tratate ca orice altă afecţiune aflată pe lista de bază a serviciilor medicale şi programele naţionale de sănătate ar trebui să se adreseze numai profilaxiei bolilor care reprezintă pericol social prin contagiozitate sau implicaţii economice severe.
21. Subcontractarea temporară a activităţilor care nu au regim de urgenţă și nu sun mare atunci când sunt realizate în regie proprie în comparaţie cu preţul decontat de MS/CNAS către furnizorul care a preluat serviciul externalizat. Subcontractarea temporară va fi limitată pentru o durată de timp de maxim 12 luni, după care se vor efectua evaluări economice noi ale costului estimat în regie proprie, care să justifice sau nu continuarea subcontractării temporare în comparaţie cu costul plătit după externalizare.
Atribuţiile Direcţiei Naţionale de Management în Sănătate (DNMS)
1. Reglementare:
a) Asigură definirea reglementărilor şi implementarea politicilor UE referitoare la redistribuirea fondurilor publice în condiţii de concurenţă şi cu respectarea normelor achiziţiilor publice, egalităţii de şanse şi în condiţii de nediscriminare, în baza standardelor naţionale de cost, a standardelor de procedură similare cu cele aplicate în UE fondurilor nerambursabile şi a standardelor UE de calitate.
b) Elaborează şi actualizează permanent registrul naţional online al furnizorilor ce au contracte în derulare care utilizează fondurile din sistemul sanitar.
2. Eficienţa economică:
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
c) Elaborează sau contractează de la terţi studii de piaţă elaborate în vederea identificării soluţiilor de optimizare a modului de cheltuire a fondurilor din sistemul sanitar, în vederea soluţionării optime a cererii de servicii de sănătate bazale.
d) Elaborează standarde de cost şi manuale de eficientizare a costurilor pentru furnizorii contractanţi.
e) Evaluează orice propuneri de optimizare a modului de funcţionare a sistemului sanitar, prin aplicarea criteriilor de utilitate efectivă, calitate conformă, cost minim, eficienţă maximă.
f) Elaborează şi monitorizează indicatorii eficienţei economice şi ai costurilor pe pacient realizate de fiecare furnizor contractant, întocmind astfel istoricul eficienţei economice din ultimii 2 ani, conform cu obligaţiile asumate prin contractele anterioare de finanţare.
g) Asigură acordarea finanţării din fondurile de sănătate în condiţii de egalitate de şanse şi nediscriminare, indiferent de tipul de proprietate al contractantului.
3. Răspunderea:
h) Examinează şi aprobă criteriile de selecţie a companiilor private de asigurări de sănătate şi a furnizorilor contractanţi ai fondurilor sistemului sanitar.
i) Răspunde de utilizarea eficientă, efectivă şi transparentă a redistribuirii şi utilizării fondurilor sistemului sanitar.
j) Răspunde de furnizarea şi publicarea online a informaţiilor legate de redistribuirea fondurilor din sănătate către fiecare din furnizorii contractanţi şi cu privire la eficienţa cheltuirii banilor
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
din sănătate către fiecare contractant per unitate de serviciu medical contractat.
k) Asigură şi răspunde pentru corectitudinea operaţiunilor finanţate pentru implementarea măsurilor de control intern financiar.
l) Definește proce independentă, privind modul de alocare al fondurilor din sistemul sanitar, care va servi ca bază pentru măsurile ce vor fi aplicate în anii următori.
4. Conflictul de interese:
m)Examinează şi aprobă politici similare celor din UE privind conflictele de interese, ocuparea funcţilor şi responsabilităţilor din sistemul sanitar sau mandatarea unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia pe care o îndeplinesc.
5. Soluţionarea contestaţiilor:
n) Soluţionează contestaţiile de la orice nivel al sistemului sanitar central, regional/sectorial şi local, privind conflictul de interese, concurenţa, achiziţiile publice, standardele de calitate, egalitatea de şanse şi nediscriminarea.
6. Controlul:
o) Constituie Comitetele de Monitorizare a eficienţei şi conformităţii cheltuirii fondurilor din sănătate, alocate conform contractelor semnate.
p) Elaborează măsuri de control şi le aplică în cele 3 faze de redistribuire a fondurilor din sănătate: la contractare, în perioada de derulare şi după finalizarea contractării.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
q) Efectuează controale la faţa locului privind calitatea serviciilor furnizate şi satisfacţia pacienţilor.
7. Transparenţa:
r) Asigură transparenţa modului de alocare a fondurilor, publicând lista completă a furnizorilor contractanţi, sumele alocate, criteriile îndeplinite, istoricul fondurilor alocate în ultimii 5 ani (începând cu primul an al aplicării legii), istoricul indicatorilor economici ai costurilor per pacient realizaţi de furnizorul contractant la finanţările din ultimii 5 ani şi conformitatea acestora cu obligaţiile asumate prin contract (începând cu primul an al aplicării legii).
s) Elaborează sisteme informaţionale rapide de colectare şi monitorizare a indicatorilor realizaţi de contractanţi, conform contractelor asumate.
8. Raportarea:
t) Elaborează raportul anual de activitate şi de cheltuire a fondurilor din sănătate, pe care îl publică online.
Reforma fondurilor europene
I. Starea actuală
Având în vedere contextul actual, atât cel intern cât şi cel internaţional, şi criza mondială care se extinde şi afectează tot mai multe ţări, Partidul Noua Republică tratează cu cea mai mare seriozitate subiectul fondurilor europene. Considerăm că, în momentul de faţă, atragerea fondurilor europene poate reprezenta unul dintre punctele forte ale României pentru a traversa mai uşor această perioadă. Pentru a sublinia importanţa acestora putem face o comparaţie între fondurile de pre-aderare ISPA şi cele structurale.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Prin programul ISPA (Instrumentele Structurale de Pre-Aderare) au fost finanţate un număr de 64 de Măsuri, dintre care cele pentru lucrări, respectiv 48 de Măsuri cu câte 3 până la 6 contracte mari fiecare, ale căror sume variau între 8 şi 28 de mil. euro fiecare, pentru investiţii majore în infrastructura de apă, apă uzată şi deşeuri, precum şi proiecte de investiţii majore în infrastructura de transport. De asemenea, au existat măsuri de Asistenţă Tehnică pentru sectorul de mediu în cadrul cărora au fost pregătite Aplicaţiile pentru accesarea finanţării prin POS Mediu, aferente exerciţiului financiar 2007-2015 şi 8 măsuri de Asistenţă Tehnică pentru sectorul transporturi, precum şi măsuri de Asistenţă Tehnică orizontală.
La 31 decembrie 2011 au fost închise 61 de Măsuri din totalul de 64 de Măsuri ex-ISPA, rămânând în sectorul transporturi un număr de 3 măsuri pentru care Comisia Europeană a extins perioada de eligibilitate până la 31 decembrie 2012.
Ca o concluzie la cele de mai sus, situaţia privind nivelul de absorbţie, aferent plăţilor efectuate prin Programul ISPA, a fost:
• Buget total eligibil alocat: 2.729.364.197,45 euro
• din care ISPA: 1.992.922.038 euro
• Contractat: 100%
• Plătit eligibil: 2.416.996.659,81 euro
• din care ISPA: 1.778.169.958,21 euro
În acest caz, rata de absorbţie ISPA (luând în considerare totalul plăţilor eligibile efectuate) este de 89,22%. Pentru exerciţiul financiar 2007-2013 care este în desfăşurare, dacă ne uităm peste cifrele din acest moment (emise de MAEur la data de 31 Iulie 2012), cu un an înainte de închiderea acestuia avem:
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
• POS Transporturi: alocată suma de 20.323 mil lei din care Declaraţii de cheltuieli trimise către Comisie 7.37%, plăţi intermediare primite 6.46%.
• POS Mediu: 20.085 mil lei din care Declaraţii de cheltuieli trimise către Comisie 6.14%, plăţi intermediare primite 6.14%.
• POS CCE : 11.369 mil lei din care Declaraţii de cheltuieli trimise către Comisie 6.77%, plăţi intermediare primite 6.77%.
• Cel mai bine stă POR, unde avem alocaţi 16.584 mil lei din care Declaraţii de cheltuieli trimise către Comisie 21.1%, plăţi intermediare primite 21.1%.
• Deci dintr-un total de 85.517 mil lei avem trimise spre decontare prin Declaraţii de cheltuieli către Comisie 9.92%, iar plăţi intermediare primite au fost de 9.67%.
Se poate vedea foarte clar diferenţa dintre cele două programe, respectiv ISPA de pre-aderare şi majoritatea celor structurale care mai au un singur an până la finalizare.
II. Viziunea pentru domeniu
Slaba absorbţie a fondurilor europene este generată în ultimul timp, mai ales pe perioada desfăşurării exerciţiului bugetar prezent, de mai mulţi factori, printre aceştia numărându-se:
• Organizarea diferenţiată a instituţiilor statului care se ocupă de absorbţia fondurilor europene.
• Fluctuaţia mare de personal cu experienţă din administraţie, care se îndreaptă tot mai mult spre firmele private în detrimentul statului.
• Slaba pregătire a personalului nou angajat, care se explică prin lipsa cursurilor de specialitate.
• Abordarea diferită de către instituţiile statului a problemelor pe aceeaşi speţă.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
• Modificarea tot mai frecventă a legislaţiei în vigoare privind accesarea fondurilor europene, care duce pe de o parte la prelungirea perioadelor de licitare şi semnare a contractelor, şi pe de altă parte la îngreunarea înţelegerii documentaţiei de către posibilii ofertanţi;
• Procedurile diferite de lucru şi departamentele diferite de la instituţie la instituţie care se ocupă de accesarea fondurilor europene.
III. Ţintele specifice
Creşterea absorbţiei fondurilor europene, implementarea în cele mai bune condiţii a proiectelor ce decurg din acestea şi diminuarea posibilităţii de a fi declarate ulterior parte din ele ca fiind neeligibile de către instituţiile de audit, atât de cele interne cât şi de cele internaţionale, în special cele ale Comisiei Europene.
IV. Măsurile de politică publică
1. Trecerea tuturor Autorităţilor de Management, care în momentul de faţă se află în subordinea ministerelor ce derulează aceste programe, în subordinea Ministerului Afacerilor Europene, lucru care trebuia realizat încă de la început, acesta fiind şi unul din scopurile principale care a stat la baza înfiinţării acestuia.
2. Prin acesta măsură se eficientizează în primul rând perioada de timp, atât pentru raportări cât şi pentru verificări şi implementare şi totodată se evită dublarea atribuţiilor, posibilitatea blocajelor inter-instituţionale, aplicarea eficientă a soluţiilor în cazuri speciale care necesită intervenţia promptă a AM-urilor sau chiar a forurilor superioare care au putere de decizie.
3. Realizarea şi armonizarea procedurilor în mod unitar, valabile şi aplicabile pentru toate părţile implicate în accesarea fondurilor, atât cele din administraţia publică cât şi din societatea privată. Proceduri care să acopere atât procesul organizatoric, procesul de achiziţii cât şi modele unitare necesare ulterior finalizării procesului de achiziţii,
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
respectiv pentru contracte, condiţii generale/particulare de contract, anexe etc.
4. Posibilitatea simplificării legislaţiei actuale în vederea facilitării accesării fondurilor de cât mai mulţi doritori, verificarea posibilităţii traducerii procedurilor existente deja în cadrul Comisiei Europene şi folosite în procesele ex-ante.
5. Achiziţionarea şi folosirea unui sistem informatizat valabil pentru toate instituţiile cu scopul de a putea verifica şi evidenţia în orice moment progresele sau problemele apărute pe orice program.
6. Studierea modelului polonez în ceea ce priveşte accesarea şi realizarea proiectelor pe fonduri europene; verificarea posibilităţii de adaptare la legislaţia românească a modelului polonez.
7. Folosirea la maxim a experienţei acumulate de către funcţionarii existenţi în administraţie, care lucrează de ani buni în accesarea de fonduri europene, diseminarea cunoştinţelor acestora la toate nivelurile;
8. Realizarea de training-uri „on the job” susţinute de angajaţii cu experienţă şi, în acelaşi timp, îmbunătăţirea pregătirii profesionale a noilor angajaţi din cadrul instituţiilor statului prin cursuri de specialitate în vederea creşterii performanţelor acestora în procesele de achiziţionare, implementare şi verificare a proiectelor.
9. Evaluarea corectă a schemelor de personal în funcţie de sumele ce urmează a fi absorbite şi de volumul de muncă pentru a evita blocajele în procesarea documentelor sau supra-evaluarea schemelor pentru a evita pierderile bugetare.
10.Creşterea eficienţei şi interesului personalului prin stimulente financiare în vederea creşterii absorbţiei de fonduri şi a numărului de proiecte verificate, achiziţionate, implementate şi finalizate.
11.Armonizarea salariilor între instituţiile care se ocupă de absorbţia de fonduri europene, pentru a elimina discrepanţele mari din prezent între personalul angajat pe aceleaşi funcţii dar la instituţii diferite.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
12.Deblocarea de posturi în vederea completării definitive a organigramei.
13.Plata contribuţiilor salariale aferente ONG-urilor şi partenerilor sociali să se facă trimestrial – în momentul de faţă se face lunar, iar acest lucru pune presiune pe beneficiari prin prisma faptului că cei mai mulţi dintre aceştia au probleme de cash flow. Accesul la credite, în special pentru ONG-uri, prin includerea acestora ca solicitanţi eligibili în Fondul de Garantare realizat în baza ordonanţei 9. Au fost depuse amendamente la această ordonanţă însă nu au fost aprobate (la vremea respectivă de primul ministru Emil Boc).
14.Explicitarea indicatorilor pentru fiecare axă prioritară şi, respectiv pentru fiecare domeniu major de intervenţie în parte.
15.Crearea unor structuri de asistenţă a beneficiarilor – se pot utiliza pactele regionale care au deja finanţare şi funcţionează în momentul de faţă. Asistenţa se poate concretiza prin sprijinirea proiectelor cu probleme – prin realizarea de grupuri ţintă etc.
16.Crearea unor comunităţi de practică pentru fiecare domeniu major de intervenţie în parte – această măsură poate fi realizată de pacte, de partenerii sociali sau de ONG-uri.
17.Dinamizarea fluxului de verificare a cererii de rambursare, ne referim aici la respectarea termenelor. Acest lucru este imperativ. Pentru a se realiza este necesară integrarea asistenţei tehnice în acest flux.
Reforma Dezvoltării Regionale
I. Starea actuală
Cu o absorbţie efectivă de 21,1 % la sfârşitul lunii august 2012, Programul Operaţional Regional pare a fi cel mai performant dintre toate programele operaţionale (care au grade de absorbţie pe o scară ce variază între 6,14 % – POS MEDIU şi 17,23 % PO DCA). În
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
ciuda acestui succes relativ în privinţa utilizării finanţărilor nerambursabile, nu se poate afirma însă că politica de dezvoltare regională din România este un caz de succes în cadrul Uniunii Europene şi că ţintele strategice ale dezvoltării regionale pentru perioada 2007-2013 privind reducerea disparităţilor, creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri, sprijinirea infrastructurilor locale/regionale şi creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane au şanse să fie realizate în întregime.
Diagnoza de mai jos se referă exclusiv la funcţionarea dezvoltării regionale în cadrul actualului design instituţional, discuţia despre oportunitatea unei reforme administrativ teritoriale cu implicaţii pentru dezvoltarea regională fiind suspendată deocamdată în acest context.
„Locuri înguste”/disfuncţionalităţi ale actualului sistem:
1. Programare
• Obiectivele naţionale din cadrul POR nu au reflectat rezultatele exerciţiilor de programare la nivel regional (aşa cum s-au reflectat în cadrul Planurilor de Dezvoltare Regională). Abordarea prevalentă este una top-down, în plus PDR în forma actuală are un caracter general – nu există plan de acţiuni.
• Modificările frecvente ale domeniilor de intervenţie realizate au afectat capacitatea beneficiarilor de a pregăti proiecte eligibile care să fie depuse imediat după lansarea programului.
• Programarea pentru perioada 2014-2020 este mult întârziată în momentul de faţă, probabil şi din cauza
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
amânării/(ne) asumării la nivel politic a problemei reformei admnistrativ-teritoriale. Riscul este o pregătire superficială a programării pentru perioada 2014-2020, cu toate consecinţele negative de rigoare în ceea ce priveşte calitatea politicii de dezvoltare regionale din România în această perioadă. Dincolo de problema schimbării designului instituţional, ar trebui făcute eforturi în vederea corelării şi adaptării pro-active a exerciţiilor de programare din România cu noile abordări din cadrul Agendei 2020
• Nu există mecanisme de prioritizare şi de selectare a proiectelor strategice. Principiul „primul venit, primul servit” este contraproductiv pentru capacitatea finanţărilor prin POR de a avea un impact semnificativ asupra mediului economico-social la nivel regional. După desfiinţarea Comitetelor Regionale de Evaluare Strategică şi Corelare nu a mai existat nicio posibilitate de a prioritiza proiectele în funcţie de nevoile regionale.
• Nivelul de pregătire scăzut al beneficiarilor pentru accesarea finanţărilor (strategii de dezvoltare locală puţine, dintre aceste multe cu caracter pur formal, lipsa de interes pentru procesul de consultare regională).
2. Implementare, evaluare, monitorizare
• Neasumarea Planurilor de Dezvoltare Regională de către autorităţi.
• Un anume grad de incoerenţă şi impredicibilitate administrativă la nivelul AM-POR (modificările frecvente ale ghidurilor, necorelări între prevederile ghidurilor şi ordinele de cheltuieli eligibile).
• Centralizarea excesivă şi dublarea unor procese, fapt care a dus, împreună cu alţi factori, la întârzierile înregistrate în
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
evaluarea, selecţia şi contractarea proiectelor (astfel că pentru o perioadă medie de aprox. 270 zile pentru circuitul documentaţiei unui proiect, jumătate din această perioadă documentaţia a fost la Autoritatea de Management).
• Fluxul financiar greoi dinspre MDRT / Ministerul de Finanţe către ADR-uri, întârzierea alocărilor financiare prin contractele de Asistenţă Tehnică.
• Lipsa unei evaluări strategice regionale a proiectelor depuse.
II. Viziunea pentru domeniu
Sistemul dezvoltării regionale din România va avea un design instituţional funcţional care-i va permite să contribuie la reducerea disparităţilor din ţară şi la micşorarea decalajelor faţă de celelelate State Membre ale UE prin realizarea de intervenţii la nivel regional şi local care vor contribui la creşterea competitivităţii per ansamblu a economiei româneşti şi la consolidarea unui mediu social.
În acest sens, dezvoltarea regională va contribui la coagularea mai multor „motoare” ale dezvoltării pe teritoriul României, în jurul principalelor aglomerării urbane şi prin identificarea şi potenţarea într-un mod inteligent a avantajelor comparative şi competitive din fiecare dintre regiunile ţării. Sistemul dezvoltării regionale trebuie să reuşească nu numai să atragă toate fondurile nerambursabile relevante, dar să şi conducă la o capacitatea crescândă de a identifica şi mobiliza într-un mod inteligent resursele existente la nivel local şi regional în România, inclusiv prin dezvoltarea capacităţilor de „policy-making” la nivel regional şi local.
Dezvoltarea regională va fi unul din pilonii principali pentru tranziţia structurală în România către structuri de generare a dezvoltării economice inteligente, integrate şi sustenabile, în sinergie cu paradigma propusă de Agenda Europa 2020.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Problema fundamentală care însă va trebui tranşată la nivel politic, dincolo de cadrul strict al politicii de dezvoltare regională, dar cu implicaţii fundamentale pentru aceasta, este dacă sistemul actual de împărţire administrativ-teritorială a ţării şi mecanismele instituţionale existente în domeniul dezvoltării regionale trebuie schimbate radical sau, dimpotrivă, trebuie efectuate schimbări graduale şi optimizări ale actualului sistem. Ca abordare principială trebuie remarcat că, până la un punct, dezvoltarea regională şi reforma administrativ teritorială pot fi decuplate şi că consolidarea unor capabilităţi de susţinere a dezvoltării la nivel regional plecând de la instituţiile existente, fără a necesita nici schimbarea configuraţiei regiunilor existente şi nici renunţarea la nivelul judeţean (NUTS III), prin redistribuţia unor competenţe şi atribuţii strict economice către nivelul regional.
III. Ţintele specifice
Creşterea competitivităţii la nivel regional prin realizarea şi implementarea unor strategii de specializare inteligentă, capabile să pună în valoare resursele existente şi să mobilizeze potenţialul de cercetare-dezvoltare-inovare existente pe teritoriul României
Realizarea unei dezvoltări urbane integrate şi inteligente, plecând de la polii de dezvoltare urbană şi de la polii emergenţi de competitivitate economică din România.
Generarea unor modele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţilor, prin crearea unor mecanisme de policy making „de jos în sus”, consolidarea capacităţilor de guvernanţă la nivel regional/local regional (inclusiv în ceea ce priveşte stimularea inovării).
Realizarea unor investiţii teritoriale integrate, bazate pe coordonare inter-sectorială la nivel regional şi sub-regional.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
IV. Măsurile de politică publică
• Realizarea unei programări reale şi comprehensive, care să fie condusă de o logică de „sus în jos” şi să fie coordonate cu celelalte exerciţii de planificare strategică din cadrul programului de guvernare. Programarea trebuie să rezulte în opt Programe Operaţionale care să reflecte nevoile şi priorităţile fiecărei regiuni de dezvoltare.
• Optimizarea actualului design instituţional, cu înlăturarea problemelor care au afectat performanţa acestuia (de exemplu, eliminarea suprapunerilor de atribuţii, flexibilizare, crearea din timp a unui portofoliu de proiecte mature etc).
• Realizarea unor structuri regionale responsabile pentru elaborarea de strategii de cercetare şi inovare pentru specializare inteligentă la nivel regional, conectarea potenţialilor beneficiari la platforma S3 (smart specialisation strategy).
• Realizarea unor structuri de consultare (eventual şi coordonare) la nivel regional, care să dea un plus de coerenţă intervenţiilor realizate prin diferite politici publice (învăţământ, investiţii, etc) care au impact asupra dezvoltării regionale.
• Înfiinţarea unor grupuri de acţiune locală structurate după logica triple-helix (întreprinderi-universităţi-autorităţi/societate civilă).
• Identificarea timpurie a centrelor urbane din România care pot fi incluse în rândul celor 300 de oraşe din Platforma de Dezvoltare Urbană realizată de Comisia Europeană.
• Pregătirea unor strategii integrate de investiţii, centrate pe polii de dezvoltare urbană din România.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
• Crearea de instrumente financiare capabile să susţină dezvoltarea regională. Activarea şi operaţionalizarea deplină a Fondului de Dezvoltare Regională în acest context.
În funcţie de domeniu, nu toate ţintele generale vor putea avea alocate măsuri de politică publică; la fel, nu fiecare clasă de măsuri va putea avea reprezentanţi; elaboratele trebuie adaptate la fiecare domeniu în parte.
Protecţia mediului natural
Principii și viziune Vadineanu, Managementul dezvoltării – o abordare ecosistemică, 2004.
I. Starea actuală
În calitatate de stat membru al UE, România trebuie să-şi asume un rol în funcţionarea şi dinamica UE. Acest rol este dependent în mare măsură de nivelul şi calitatea formelor de capital de care dispunem, de compatibilitatea strategiei naţionale de dezvoltare cu cea a UE şi de capacitatea de a o aplica riguros, la timp şi eficient. Rolul asumat de România şi eficienţa îndeplinirii acestuia vor condiţiona pe termen lung costurile şi beneficiile asociate procesului în fazele sale de europenizare şi globalizare. Europenizarea este faza în care ne aflăm în acest moment, ulterior procesului de aderare, şi care constă în fapt în adaptarea şi consolidarea continuă a poziţiei şi rolului îndeplinit de România în cadrul unei “structuri europene dinamice”, în continuă transformare şi adaptare pentru a-şi consolida, la rândul său, poziţia şi rolul în complexul socio-ecologic global. Pentru România, europenizarea trebuie să reprezinte, deci, primii paşi făcuţi în procesul de globalizare sau în procesul de tranziţie globală pentru asigurarea sustenabilităţii şi dezvoltării. Eficienţa procesului de europenizare, respectiv minimizarea
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
costurilor, maximizarea beneficiilor şi optimizarea capacităţii de adaptare şi răspuns faţă de evenimentele supriză de orice natură, depind în cea mai mare măsură de o serie de noi coordonate şi obiective, care trebuie să fie incluse în strategia naţională de dezvoltare pe termen lung.
II. Viziunea pentru domeniu
O strategie integratoare şi coerentă de dezvoltare durabilă a României care să garanteze pe de o parte dezvoltarea economică, “securitatea socială şi securitatea ecologică”, iar pe de altă parte să servească promovării intereselor naţionale în procesul complex de europenizare şi globalizare, trebuie să fie structurată în jurul unui pachet de coordonate, obiective şi activităţi specifice. Conservarea infrastructurii şi potenţialului productiv şi de suport al CN existent prin blocarea formelor de eroziune şi prin conservarea activă asociată cu reabilitarea şi reconstrucţia CN. Cu alte cuvinte, conservarea CN (privit ca principal avantaj al României) alături de capitalul uman potenţial.
III. Ţintele specifice
Obiective strategice:
1. Dezvoltarea socio-ecologică a României va fi durabilă atunci când, folosind ca fundaţie preponderent 80% capitalul natural autohton, se va restuctura şi se va construi sistemul economic naţional, ale cărui infrastructură şi metabolism vor fi dimensionate şi menţinute în limitele capacităţii de suport şi producţie ale infrastructurii biofizice ale CN.
a. Utilizarea sustenabilă a resurselor şi reciclarea deşeurilor.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
b. Asigurarea independenţei totale sau reducerea dependenţei metabolismului sistemului SSE naţional faţă de resursele materiale şi energetice importate, sub nivelul de 20%.
2. Tranziţia de la managementul convenţional (sectorial pe term scurt rigid) la managementul ecosistemic (integrat) şi adaptativ.
Obiective specifice:
1. Punerea în practică a conceptului de sustenabilitate sau co-dezvoltare Capital Natural – Sistem Socio Economic.
2. Crearea infrastructurii operaţionale.
IV. Măsurile de politică publică
• Tranziţia de la managementul de mediu convenţional (sectorial, pe termen scurt, rigid) la managementul ecosistemic (integrat) și adapta termen lung în derulare în România în cadrul unităţilor de învăţământ şi cercetare. Regândirea interfeţei cercetare-industrie prin planuri trans-sectoriale agricultură-mediu-energie în acord cu Agenda Lisabona.
• Ţinta de susţinere de 80 % din capitalul natural autohton al dezvoltării socio-economice a României pe termen lung (proiecţie 2025), prin politici integrate de stimulare a sectoarelor strategice.
• Infrastructura instituţională – flexibilă, adaptabilă şi performantă, care să garanteze participarea tuturor membrilor societăţii sau grupurilor de interese la actul de decizie, accesul echitabil la beneficiile activităţilor de dezvoltare, negocierea conflictelor de interese şi o soluţionare echitabilă a acestora.
• Promovarea programelor de cercetare pe termen lung, cu scopul generării de cunoaștere a inter-relaţiilor dintre
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
compartimentele sistemului soocio-economic și interacţiunea cu capitalul natural.
• Regândirea în ansamblu și esenţă a modului de concesionare/vânzare a zăcămintelor de Substanţe Minerale Utile. Revizuirea contractelor existente și negoc periodică a fiecărei structuri în parte, funcţie de preţul pe piaţa mondială. Sprijinirea dezvoltării exploatărilor locale de tip privat. Analiza situaţiei proprietăţii terenurilor din zonele de rezerve de SMU, corectarea deficienţelor legate de statutul proprietăţilor, politici de identificare de noi resurse minerale utile.
• Regândirea modului de exploatare a SMU, îndeosebi cărbune şi uraniu, în vederea exploatării eficiente și a menţinerii și sporirii locurilor de muncă în zonele tradiţionale de minerit, în special prin încurajarea investiţiilor private în domeniu. Relansarea exploatărilor din Valea Jiului prin retehnologizare, pentru sporirea siguranţei energetice a României.
• Regândirea sistemului silvic din România, singurul sistem comunist rămas integral în funcţiune. Introducerea despăgubirilor pentru interzicerea exploatărilor, stoparea exploatărilor ilegale, descurajarea exportului de lemn ca materie primă și încuraja valoare adăugată mare.
• Inventarierea în vederea lichidării a tuturor zonelor cu deșeuri/ruine terenurilor de sub acestea, subscrisă planurilor de dezvoltare locale și regionale.
• Crearea cadrului legislativ şi interactivităţii instituţionale privind deșeurile m de deșeuri menajere dispersate.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
• Interzicerea pescuitului industrial în toate lacurile riverane dunărene și în Delta Dunării 2 ani, începând cu 2013, și la fiecare 5 ani 1 an. Pescuitul sportiv permis sub toate aspectele, pescuitul de subzistenţă permis.
• Introducerea instituţiei “ranger-ului” în toate parcurile naţionale, introducerea conceptului de “agent voluntar de mediu”.
• Introducerea unei legi a turismului montan și regândira sistemului de cabane, trasee și rute de aprovizionare, exclusiv pe baze concurenţiale (concesiune în condiţii definite).
• Implicarea ONG-urilor cu activitate de mediu în monitorizarea fenomenelor de mediu, precum și a agenţilor economici puternic poluanţi.
• Educarea şi informarea populaţiei prin proiecte specifice.
• Formarea resursei umane capabile să creeze şi să utilizeze cunoaşterea transdisciplinară.
Agricultură şi dezvoltare rurală
Starea actuală
Agricultura României are două probleme fundamentale: structura/infrastructura unităților de producție și politica de finanțare. Ro agricole din Europa și, în același timp, un nivel de dotare cu tehnică agricolă pe de o parte insuficient, pe de alta inadecvat unei
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
exploatări optimale. Crearea cadrului legal care să impulsioneze coagularea spațială a unităților agricole și găsirea mecanismelor de finanțare vor rezolva în mare parte piedicile acestui sector esențial pentru echilibrul economic al României.
Viziunea pentru domeniu
Agricultura este în mod cert unul dintre domeniile care pot asigura o creștere suste ia eliminării problemelor structurale și funcționale descrise.
Într-o viziune integrată, domeniul agriculturii trebuie să genereze nu numai produse agricole (viziunea clasică) ci o sumă de produse și servicii conexe ce pot decurge în mod firesc dintr-o politică în domeniu coerentă.
Astfel, domeniul agriculturii trebuie să includă politici care să ducă în mod sinergic spre asigurarea nevoilor alimentare ale țării și asigurarea unui export substanțial, generarea de energie provenită din surse alternative, în special din biomasă și construirea unui mediu rural durabil, bazat pe conceptul de auto-generare a nevoilor materiale și energetice.
Ț
intele specifice
Principalele probleme ce trebuie rezolvate sunt:
• Optimizarea structurii celulelor de producție agrico acest moment sunt mult sub-dimensionate (prin măsuri stimulatoare și nu de natură intervenționistă). procesului stau realizarea cadastrului agricol național și legea comasării terenurilor agricole.
• Rezolvarea blocajelor în circuitul finanțării prin simplificare și asigurare a rez ecesare subventionării, dar și prin mecanisme de stimulare a investițiilor în agricultură.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Măsurile de politici publice
• Definitivarea cadastrului agricol și finaliza restante legate de proprietatea terenurilor. Caracterizarea organizării spaţiale a infrastructurii capitalului natural, cu precizarea zonelor degradate sau vulnerabile.
• Elaborarea legii comasării terenurilor agricole şi aplicarea acesteia astfel încât gradul de fragmentare a capacitaților de producție agrico hectare ca suprafață produc anului 2020.
• Proiectarea şi aplicarea planurilor de reorganizare spaţială din zonele rurale, astfel încât să se asigure:
 organizarea fermelor agricole multifuncţionale care se bazează pe stimularea şi favorizarea proceselor naturale ale productivităţii, pe garantarea calităţii producţiei şi utilizării durabile a resurselor;
 reducerea poluării difuze din zonele agricole şi controlul integrat;
 restabilirea conectivităţii dintre sistemele ecologice naturale şi seminaturale prin intermediul unor coridoare sau interfeţe naturale (perdele forestiere, etc).
• Proiectarea şi promovarea treptată a planurilor de reabilitare şi reconstrucţie a unor terenuri arabile degradate, ca urmare a eroziunii şi poluării severe. Pe termen lung se estimează că aprox. 2,5 mil hectare de terenuri degradate trebuie să beneficieze de aceste planuri, iar dintre acestea până la 2 mil. de hectare ar trebui să fie destiate sectorului silvic pentru a asigura într-o perspectivă îndelungată, o importantă resursă de energie regenerabilă şi materiale de construcţii şi aprox. 0,5 mil hectare pentru reconstrucţia unor ecosisteme de stepă.
• Analiza interacțiunii dint zonă. Prevenirea deșertificării încurajarea investițiilor în revitalizarea sistemului hidrotehnic și de irigaț – Băilești, investiție s -privat pentru dezvoltarea canalului de irigație Siret-Bărăgan). Politici
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
coerente de preţuri pentru apa destinată irigațiilor (management privat).
• Crearea unui program de național de care să se asigure o productivitatea ridicată pe suprafețele actuale deținute și eficientizarea cât mai bună a resurselor. Regândirea modului de interacțiune între institutele de cercetare pe profil și industriile conexe.
• Susținerea d prime rezultate din agricultură.
• Piețe agric producători, cu concursul administrațiilor locale.
• Susținerea investițiilor în a oprind exodul din mediul rural și oferind plecați să revină.
• Susținerea ut pentru a-și asigura independența energetică. Direa pe baze economice a conceptelor de auto-suficiență energe în mediul rural și a celui de ferme integrate.
• Dezvoltarea sistemului alimentar prin măsuri sustenabile care să eficientizeze întreg lanțul alimen producției, organizării și fiscalității.
• Susținerea determinată de specificul explorațiilor agric calitatea solului.
• Susținere de reorganizarea autorităților locale, sporindu-le autonomia și responsabilitatea față de cetățean.
• Încurajarea prin măsuri economice a dezvoltării segmentelor de nișă în ag servicii cu valoare adăugată mare.
Energie și securitate energetică
I. Starea actuală
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Probleme identificate:
1. Problema „băieţilor deştepţi”, care are ca sursa acţionariatul de stat în unităţile de producţie de energie. Managementul privat nu va rezolva această problemă. Managementul politic al alegerii managementului privat al unităţilor de producţie energetică va înlocui cel mult intervenţia directă a grupurilor de interese, dar problema pe fond nu poate fi rezolvată decât prin privatizare completă.
2. Problema arieratelor în companiile de stat, ex. compania naţională a huilei.
3. Menţinerea capacităţilor de producţie vechi şi ineficiente în lipsa unor investitori pentru aceste unităţi (aici mai exact este vorba de vechile unităţi CET, care pot fi înlocuite cu unităţile pe cogenerare care au o eficienţă energetică înaltă).
4. Problema preţului la gaze pentru consumatorii industriali. Problema resurselor de gaze pe viitor (se estimează resurse pe încă 15-20 de ani), cu soluţie pe termen lung încurajarea puternică a sectorului biogazului. Potenţialul accesibil din punct de vedere tehnic (nu teoretic) pentru producţie de biogaz al României este de peste 12 TWh/an, un procent important din energia electrică şi termică a României putând fi obţinută din această resursă regenerabilă.
5. E nevoie să se acorde prioritatea cuvenită unor proiecte, precum construcţia reactoarelor nucleare Cernavoda 3 şi 4 şi o utilizare mai eficientă a bazinului hidrologic de care dispune România.
6. Unităţile de producţie energetică trebuie să păstreze acţionariatul majoritar din partea statului şi în acest fel se păstrează şi independenţa energetică.
7. Impozitarea hidrocarburilor.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
8. Liberalizarea pieţei.
9. Neaccesarea fondurilor structurale pentru domeniul energiei.
II. Viziunea pentru domeniu
România are potenţialul necesar pentru a-şi creşte gradul de independenţă energetică, pornind de la următoarele premise:
• Un sistem hidro de producţie de energie peste media capacitaţilor europene.
• Rezerve de petrol, gaze şi cărbune.
• Potenţial mare pentru energie alternativă eoliană, fotovoltaică şi energie din biomasă (biodiesel, bioetanol, biogaz).
Strategia de bază trebuie să fie creşterea accelerată a capacităţilor de producţie bazate pe energie alternativă, cu accent pe biogaz ca resursă foarte importantă şi foarte puţin exploatată. Dezvoltarea acestei ramuri asigură beneficii şi în conjuncţie cu planurile sectoriale pe mediu şi agricultură.
Securitatea energetică va fi asigurată prin metode de întărire a sectoarelor deja existente prin retehnologizare. Exploatările de cărbune trebuie pregătite din timp pentru a susţine balanţa energetică a României în condiţii de acutizare a crizei energetice şi ca metodă de compensare pe perioadele în care preţul energiei derivate din resurse fosile creşte.
În contextul creat după evenimentele din Japonia, se propune analiza atentă a oportunităţii extinderii capacităţilor de la Cernavodă, care presupun investiţii foarte mari în condiţiile în care tendinţa globală de utilizare a energiei nucleare cunoaşte o perioadă de recul. Menţinerea şi securizarea reactoarelor funcţionale trebuie privită ca o prioritate.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Cel mai important aspect al dezvoltării sistemului energetic naţional îl reprezintă tratarea acestui subiect în inter-relaţie cu domeniile mediu şi agricultură. La interfaţa acestora se vor elabora planuri trans-sectoriale axate pe sinergie şi maximizare a potenţialului, în paralel cu armonizarea conform teoriilor ecologiei sistemice.
Modalitatea prin care se poate genera creşterea investiţiilor private în energie este liberalizarea totală şi privatizarea completă a capacităţilor de producţie şi transport, în condiţiile elaborării unei legislaţii care să asigure securitatea energetică fără a aduce atingere dreptului la proprietate şi fără a reglementa profitul. Concurenţa din piaţă va echilibra preţul energiei în punctul de optim, în condiţiile în care se implementează măsuri anti-monopol şi anti-concurenţă neloială. Sistemul energetic naţional va fi definit ca sector strategic, dar numai pentru a putea reglementa setul de măsuri în caz de calamitate, stare de necesitate, stare de urgenţă sau război, singurele care justifică menţinerea sau instituirea unui control al statului în domeniu.
III. Ţintele specifice
• Politici care să asigure securitatea energetică în paralel cu liberalizarea reală şi completă a sistemului energetic naţional.
• Diminuarea dependenţei energetice pentru combustibilii fosili şi creşterea procentului de energie din surse regenerabile la o ţintă peste media UE (pe baza potenţialului excepţional eolian, deja exploatat în bună măsură şi în special pentru energie din biomasă).
• Descentralizarea producţiei şi transportului de energie electrică şi termică; desfiinţarea monopolului va avea ca efect creşterea spectaculoasă a investiţiilor în capacităţi mici şi medii de producţie de energie ca şi dezvoltarea zonală şi
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
locală a reţelelor de transport (inclusiv cele de alimentare locală cu energie termică).
IV. Măsurile de politică publică
• Desfiinţarea monopolului de producţie și vânzare electrică și termică.
• Desfiinţarea monopolului de transport al energiei electrice.
• Privatizarea în totalitate a capacităţilor de producţie de energie electrică și termică cu acţionariat de stat în condiţiile definirii unui cadru legislativ care să asigure securitatea exploatării acestora.
• Definirea noţiunilor de producător mic/mediu de energie și structurarea unui management al distribuţiei energiei electrice care să permită introducerea conceptului de “insule energetice” și să permită negoc ţului între actorii pieţei (mici și mari).
• Politici coerente de încurajare a producţiei de energie alternativă, cu accent pe potenţialul de energie din biomasă. Corelarea cu politici fiscale adecvate.
• Trecerea de la sistemul de “certificate verzi” la cel de “incentive”, cu preţuri garantate pe minimum 7 ani pentru energia produsă din surse alternative și livrată în reţeaua naţională.
Reforma socială și a natalităţii
• Redefinirea statului social în sensul recuperării drepturilor naturale.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
• Lansarea unui program naţional pentru natalitate responsabilă, educaţie pro-vita în școli, construcţie de creșe în part public-privat etc, care să includă și acorda valorice în cuantum de trei ori mai mare faţă de indemnizaţiile actuale pentru creșterea copi ţii precise, care să stimuleze educaţia copiilor prin învăţământ, sport și cultură.
• Indemnizaţii de creştere a copilului proporţionale cu contribuţiile plătite.
• Dezvoltarea unui sistem funcţional, accesibil şi de calitate pentru îngrijirea de zi a copilului.
• Iniţiativă legislativă pentru Legea Bonelor, cu un sistem naţional uniform de pregătire, de evaluare şi de monitorizare a activităţii bonelor.
• Asigurarea cadrului legislativ şi financiar pentru activitatea creşelor şi grădiniţelor comunitate (grădiniţe de familie, bonă zonală), de companie (încurajarea companiilor prin facilităţi fiscale), oraşe Baby-Friendly (rampe pentru căruţ, parcuri, protecţia mamelor care alăptează).
• Susţinerea dezvoltării unui sistem teritorial de îngrijire a Mamei şi Copilului, pentru ca naşterea să redevină un eveniment al familiei şi pentru a face îngrijirile de maternitate mai accesibile comunităţii.
• Susţinerea dezvoltării practicii individuale a Moaşelor licenţiate cu experienţă de minim 2 ani (posibilitatea să îşi facă Cabinete Medicale Individuale).
• Susţinerea dezvoltarea Centrelor de Naştere pentru naşterea fiziologică.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
• Încurajarea viitorilor părinţi să participe la cursuri de educaţie prenatală şi parentală.
• Formalizarea profesiei de Consilier Prenatal, introducerea în COR, standard profesional, curricula de formare pentru competenţe de educaţie prenatală, consultanţă de alăptare.
Patrimoniul cultural, material şi imaterial
Analiză realizată în principal prin consultarea Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale realizat în septembrie 2009, Politica pentru Arhitectură în România 2010 – 2015, elaborat de OAR în anul 2010 precum şi prin discuţii cu actori implicaţi (OAR, ONG – uri active în domeniu).
I. Starea actuală
Deşi există o dorinţă declarată de protejare a patrimoniului cultural din partea tuturor instituţiilor implicate, prin acţiunea concomitentă a acestora rezultatul este opus intenţiilor, după cum urmează:
1. Intervenţia de urgenţă asupra unor obiective de patrimoniu aflate într-un grad avansat de deteriorare este percepută de autorităţi ca măsură facultativă şi este lăsată în sarcina unor ONG-uri de profil ale căror resurse sunt insuficiente pentru rezolvarea în totalitate a problemei. Mai mult decât atât, dacă unele soluţii au fost identificate la nivel central, ele n-au putut fi implementate din cauza lipsei de cooperare a autorităţilor locale (ex. Consiliul judeţean Gorj a refuzat să organizeze o licitaţie pe o finanţare a Ministerului Turismului care avea ca obiect intervenţia de urgenţă la bisericile de lemn din judeţ).
2. Legislaţie parţial inexistentă, incoerentă, lipsită de sancţiuni, neaplicată, fie din rea credinţă, fie din lipsa / insuficienţa personalului corect instruit.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Managementul administraţiilor publice este dominat de corupţie, lipsă de transparenţă şi conflicte de interese. Interesul public este rar promovat de către decidenţi, iar membrii societăţii civile, în încercarea lor de a echilibra balanţa, sunt trataţi discreţionar de angajaţii plătiţi din bani publici.
Nu există o legilslaţie a zonelor construite protejate, fapt care duce la aprobări abuzive de demolări ale unor clădiri de patrimoniu.
Nu există un program naţional de cartare a zonelor construite protejate. Deşi era prevăzută încă din anul 2000, cartarea tuturor imobilelor din zonele protejate şi clasificatea lor în categorii valorice s-a făcut în proporţii infime, cu consecinţe şi asupra marcării în teren a zonelor/imobilelor respective.
Există monumente istorice al căror statul juridic este incert, fapt care conduce la imposibilitatea introducerii acestora în proiecte de restaurare.
Inexistenţa sau insuficienţa meşterilor (tâmplari, zidari, fierari, etc) care să lucreze competent în cadrul proiectelor de conservare şi restaurare, precum şi a inspectorilor responsabili de certificarea calităţii lucrărilor efectuate şi de monitorizare a acestora.
3. Lipsa de educaţie a principalilor actori în domeniu, atât cei publici, instituţionali, cât şi cei privaţi, în sensul conştientizării importanţei protejării şi valorificării patrimoniului naţional, în special după 50 de ani de dictatură comunistă, conduce la practici inacceptabile în raport cu patrimoniul, de exemplu: incendieri, abandonări, demolări abuzive pentru construirea unor clădiri rentabile, agresiune prin restaurare sau intervenţii inadecvate, falsificarea prin restaurare sau prin efectuarea de lucrări de infrastructură adiacentă, absenţa evaluării specifice a
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
stării de degradare, precum şi persistenţa metodelor revolute şi a erorilor în activitatea de restaurare-consevare.
4. Discrepanţa dintre nivelul de educaţie în ceea ce priveşte patrimoniul cultural în mediul urban, faţă de mediul rural.
5. Abordările inadecvate, atât în teorie cât mai ales în practică, a unor elemente de patrimoniu naţional precum unele situri arheologice, situri istorice importante, de exemplu Complexul Sarmisegetusa, Roşia Montană, patrimoniu industrial precum şi opere de artă, de exemplu ansamblul lui Brâncuşi de la Târgu Jiu (Poarta sărutului, Masa Tăcerii) conduc la deteriorări masive a identităţilor locale specifice.
6. Lipsa finanţării atrase pentru conservare şi restaurare în raport cu nevoile existente. Prin POR, Axa 5 Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, domeniul 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurii conexe s-au finanţat în perioada 2007 – 2012, un număr de doar 65 de proiecte (44 depuse de administraţii publice locale, 18 de unităţi de cult, 2 de ONG-uri în domeniu şi unul de o administraţie publică centrală), în valoare totală eligibilă de 1.085.850.193,90 lei, total insufient raportat la nevoile de restaurare ale miilor de monumente istorice din categoriile A şi B clasate până în acest moment în toată ţara.
II. Viziunea pentru domeniu
Patrimoniul cultural, material şi imaterial al României să fie vizibil, prezent pe piaţa de profil din lume, să fie apreciat, vizitat, integrat în reţelele culturale europene şi internaţionale, să ofere identitate specifică contemporanilor şi să poată fi transmis intact, generaţiilor viitoare.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Niciun obiect de patrimoniu distrus şi nerestaurat, niciun obicei tradiţional pierdut, denaturat, oameni purtători şi transmiţători de meşteşuguri tradiţionale româneşti!
Patrimoniul – nu o povară care ne costă, ci o resursă economică şi socială capabilă să genereze dezvoltare durabilă!
III. Ţintele specifice
Obiectivele generale, pe termen mediu şi lung:
• Creşterea capacităţii de intervenţie a statului în protejarea patrimoniului;
• Îmbunătăţirea colaborării interinstituţionale în aplicarea măsurilor de protejare a patrimoniului cultural;
• Creşterea nivelului de conştientizare şi de sensibilizare a populaţiei cu privire la conservarea patrimoniului.
IV. Măsurile de politică publică
1. Măsuri constituţionale, în sensul introducerii în viitoarea Constituţie a unui articol referitor la dreptul cetăţeanului şi la obligaţia statului de a proteja patrimoniul cultural.
2. Măsuri legislative:
• Armonizarea legislaţiei în domeniu prin definitivarea Codului patrimoniului pentru România, făcând-o astfel mai accesibilă atât specialiştilor cât şi publicului larg.
• Reglementări clare şi corecte privind exproprierile de utilitate publică.
• Introducerea de sancţiuni în Codul Penal cu privire la fapte grave care încalcă normele legale în domeniu.
• Armonizarea cu legislaţia europeană în materie.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
• Amendarea Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
3. Măsuri fiscale în scopul formării unei pieţe funcţionale a clădirilor de patrimoniu – reglementări de natură să impulsioneze piaţa de profil să acţioneze în direcţia atingerii obiectivelor propuse (o lege a mecenatului atractivă pentru investirea în astfel de obiective de patrimoniu, facilităţi fiscale adecvate şi calculate astfel încât proprietarul să fie încurajat să se preocupe de imobile şi nu să le deterioreze sau să le abandoneze).
4. Măsuri bugetare
Pe termen scurt:
• Instituirea unui fond pentru intervenţie/asistenţă, în cazul clădirilor de patrimoniu care necesită intervenţii urgente, fond aflat la dispoziţia MCPN.
• Instituirea unui fond necesar pentru acoperirea cheltuielilor legate de exercitarea dreptului de preemţiune al statului la cumpărarea de clădiri de patrimoniu sau pentru realizarea de exproprieri de utilitate publică.
• Eficientizarea colectării timbrului arhitecturii.
• Acordarea de credite avantajoase pentru lucrările de restaurare.
• Introducerea finanţării pe baza bugetelor multianuale, măsură care ar debloca fluxul aprobării proiectelor, al realizării cheltuielilor şi al decontărilor, mai ales pe proiectele cu finanţare europeană, în acord cu ciclul de finanţare european.
• Asigurarea cofinanţării pentru proiectele europene de conservare, restaurare, depuse şi câştigate de ONG-urile din domeniu.
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
• Păstrarea nivelului finanţărilor acordate de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) proiectelor legate de patrimoniul mobil şi imobil, în contextul recentelor propuneri de modificări legislative cu consecinţe asupra veniturilor acestei instituţii.
Pe termen mediu şi lung:
• Negocierea bugetului pentru acţiuni de conservare, restaurare pe noul exerciţiu bugetar european 2013 – 2020, în corelaţie cu nevoile existente, dar şi cu capacitatea de absorbţie a acestuia.
• Stimularea participării cu proiecte legate de patrimoniul cultural pe fondurile de dezvoltare rurală, FEADR, măsura 322, Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale.
• Cofinanţarea constituirii şi dezvoltării reţelelor culturale regionale în care sunt cuprinse clădiri de patrimoniu, pe baza unor proiecte propuse de ONG-urile în domeniu.
• Creşterea graduală a bugetului MCPN de la 0,2% din PIB în 2012, la 0,7% în 2013, 1% în 2014, 2% în 2015.
5. Măsuri instituţionale
Pe termen scurt:
• Instituirea unor reglementări clare cu privire la delimitarea atribuţiilor instituţiilor centrale şi locale implicate (MCPN prin comisiile – Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI) şi Comisia de Arheologie, Institutul Naţional al Patrimoniului, Direcţiile Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional (DJCPN), Inspectoratul de Stat în Construcţii, Poliţie, Prefectură).
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
• Asigurarea transparenţei decizionale la nivel local, prin luarea hotărârilor legate de aprobarea PUZ-urilor pe bază de consultare publică, cu societatea civilă, ONG-urile implicate.
Pe termen mediu şi lung:
• Descentralizarea atribuţiilor şi responsabilizarea direcţiilor judeţene să ia decizii fără consultarea CNMI, după instruirea adecvată şi atestarea personalului din subordine.
• Reglementarea şi constituirea unui corp civil de experţi, inspectori de patrimoniu, cu rol exclusiv de monitorizare şi control a calităţii lucrărilor efectuate pe baza proiectelor de conservare, restaurare aprobate.
• Încurajarea elaborării de strategii culturale la nivelul administraţiilor publice locale, concepute cu participarea actorilor culturali din comunitate, în care aceştia îşi pot stabili atât listele cu obiectivele de patrimoniu identificate, cât şi metodele de promovare, atragerea de turişti etc, pe modelul Strategiei Culturale Oradea 2009 – 2013. Promovarea acestei strategii ca model de bună practică.
• Instituirea şi întărirea poliţiei patrimoniului.
• Reglementări specifice domeniilor conexe: patrimoniul arheologic, mediul istoric şi schimbările climatice, patrimoniul natural.
• Încurajarea proiectelor implemetate la nivelul comunităţilor rurale, eventual sprijinite din fonduri ale OAR, ştiindu-se faptul că orice lucrare de conservare, restaurare este un factor de creştere economică, activare, regenerare a vieţii rurale.
6. Măsuri educaţionale
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
• Schimbarea paradigmei de abordare a relaţiei cu patrimoniul. Se protejează prin acţiune şi nu prin interdicţie. Impunerea în conştiinţa publică a exemplului statului, ca model de bună practică în comportamentul corect faţă de clădirile de patrimoniu pe care le are în proprietate, în administrare şi pe care le foloseşte efectiv.
• Abordarea holistă a domeniului, cercetare – proiectare – conservare – restaurare, creşterea conlucrării între administraţia locală şi proprietarii clădirilor de patrimoniu.
• Creşterea nivelului de educaţie al publicului larg cu privire la importanţa protejării, conservării şi restaurării patrimoniului. Un public interesat, bine informat şi exigent va aprecia resursa economică şi socială pe care patrimoniul o deţine şi o poate valorifica la maximum. Organizarea de campanii de conştientizare pentru publicul larg şi/sau susţinerea unor astfel de acţiuni ale unor ONG-uri de profil.
• Înfiinţarea şcolilor/specializărilor vocaţionale, adaptate la piaţa muncii în domeniu pentru formarea de specialişti în conservarea patrimoniului, pe modelul specializării Conservare, Restaurare bunuri culturale (ceramică, sticlă, pictură murală, textile), înfiinţată la nivel preuniversitar, filiera vocaţională, în cadrul Colegiului de Artă Ciprian Porumbescu din Suceava, în parteneriat cu Centrul Zonal de Conservare Restaurare Muzeul Bucovinei şi cu Facultatea de Istorie Geografie din cadrul Universităţii Ştefan cel Mare. Specializarea este autorizată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi în curs de evaluare pentru obţinerea acreditării în vederea formării de restauratori de bunuri culturale, meserie extrem de cerută pe piaţă. Conform unei evaluări a specialiştilor din cadrul Muzeului Bucovinei,
e-mail: contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
România posedă bunuri culturale a căror restaurare, pentru a fi finalizată, necesită 80 de ani de muncă!
• Completarea nomenclatorului de meserii pe măsura existenţei pe piaţă a formatorilor şi a ofertei de cursuri de formare acreditate conform legii.
• Formarea arhitecţilor de patrimoniu prin cursuri postuniversitare, organizate în parteneriat cu universităţile de profil, ca bază pentru recrutarea arhitecţilor care vor ocupa funcţii de decizie în administraţiile publice locale (arhitecţii şefi din primării) precum şi organizarea de stagii de practică pe şantierele de restaurare şi arheologice pentru aceştia.
• Formarea constructorilor care doresc o carieră în domeniul conservării, restaurării prin cursuri postuniversitare. Obţinerea acreditării pentru executarea lucrărilor specifice, evaluarea cu prioritate a calităţii lucrărilor executate de aceştia, cu validarea periodică a statutului de atestare/autorizare în funcţie de criteriul calităţii lucrărilor executate şi în raport de activitatea de formare continuă la care aceştia participă.
• Formarea arheologilor de patrimoniu prin cursuri postuniversitare şi practică pe şantierele arheologice, organizate în colaborare cu Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române.
• Formarea personalului din cadrul DJCPN, specializat în inspectarea lucrărilor de conservare, restaurare şi motivarea acestora în vederea fidelizării în instituţiile angajatoare.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s