Criza oferă şi oportunităţi, nu-i aşa?

 

Postat de

| 15/11/2012

Faptul că în condiţii de stres economic mersul ideilor are o cu totul altă desfăşurare este bine documentat. Marea Criză din 1929-1933 a făcut posibilă în Statele Unite acceptarea propunerilor cu iz socialist concretizate în programul New Deal al preşedintelui Roosevelt. În lumea de după 11 septembrie 2001 oamenii au fost mult mai dispuşi să accepte limitarea libertăţilor individuale pentru evitarea unui probabil rău şi mai mare. Instabilitatea (fie ea economică sau politică) oferă terenul fertil pentru unele acţiuni care altfel ar fi fost nepopulare şi politic indezirabile. Avem sub ochii noştri în plină desfăşurare un nou conflict al ideologiilor pus în mişcare de criza economică globală.

Cine ar putea trage foloase de pe urma prăbuşirii activităţii economice?

Să vedem care au fost câştigătorii de până acum. Rahm Emanuel, şeful administraţiei prezidenţiale americane, a fost cel care a caracterizat criza economică drept “o mare oportunitate pentru noi.” El a făcut declaraţia: “Nu vrem ca o criză serioasă să se risipească. Şi această criză este o mare oportunitate pentru noi să facem lucruri pe care altfel nu le puteam face.” Şi oportunităţile s-au materializat. Acţiunile de aşa-numită stimulare a economiei au condus la naţionalizări în industria financiară, energetică şi a asigurării sănătăţii. Consecinţele pe termen lung asupra performanţei unui mediu economic în care statele intervin puternic sunt catastrofale. Agenţii economici privaţi iau în calcul toate informaţiile disponibile atunci când iau decizii. Dacă statul a intervenit acum, e probabil să o facă şi în viitor, îşi vor spune ei. Riscul global creşte. Ironia este că acţiunile guvernamentale orientate către reducerea riscului fac să crească riscul unor erori antreprenoriale în viitor.

Atunci când guvernele salvează firme private de la faliment nu au de suferit doar mediul economic şi bunăstarea noastră viitoare. Libertatea oamenilor de a-şi formula şi urma propriile planuri este înlocuită cu obligaţia ascultării unor decizii politice. Iar ca noi toţi, şi politicienii sunt interesaţi de propria lor bunăstare. Beneficiarii direcţi ai banilor de la stat sunt de cele mai multe ori cei care au la îndemână pârghii cu care îi pot ajuta pe politicienii să fie (re)aleşi. Doar cei optimişti sau nepricepuţi pot crede că intervenţia este făcută cu gândul la probabilitatea ca ea să genereze cele mai mari câştiguri de producţie în viitor. Concluzia este, dureros, aceeaşi: intervenţiile, deşi frumos împachetate, ne fac mai săraci pe termen lung.

În România am asistat la puţine dezbateri publice autentice de politică economică – dar tot e mai bine decât nimic. De exemplu, a fost pusă în discuţie eficienţa administraţiei publice în furnizarea unor servicii. Scăderea încasărilor la bugetul statului face necesară diminuarea personalului bugetar. Raţiunea de a fi a unor întregi agenţii ale statului a fost pusă la îndoială. Logica funcţionarii organizaţiilor statului duce la creşteri de personal oricând acest lucru este posibil, indiferent dacă noii angajaţi sunt necesari sau nu. Creşterea economică, cu creşterea veniturilor la buget şi cu optimism pe pieţe, sunt doar împrejurări favorabile dinamicii personalului bugetar. Criza face doar ca acest aspect să vină acut în atenţia publică şi înlesneşte corecţiile necesare. Responsabilitatea pentru că unii angajaţi ai statului se vor trezi în plină criză fără locuri de muncă revine însă acelor şefi de agenţii care şi-au crescut personalul chiar dacă nu era nevoie, precum şi politicienilor însărcinaţi cu supravegherea politică a funcţionării respectivelor agenţii.

Suportul ideologic al restrângerii activităţii şi personalului din administraţia publică nu ar trebui însă să fie unul conjunctural. Urmărirea eficienţei economice cere ca activitatea de reglementare a statului să fie permanent sub lupă, nu doar în condiţii de criză.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s