Plângere împotriva rezoluţiei în cazul Ponta (Hotnews.ro)

| 10/06/2013

Adrian Papahagi, Mihail Neamţu şi Augustin Ofiteru au depus vineri, 7 iunie, plângere împotriva rezoluţiei Parchetului General prin care s-a decis neînceperea urmăririi penale în cazul presupusului plagiat al lui Victor Ponta, potrivit avocatului celor trei, Florin Plopeanu. În plângerea formulată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cei trei solicită “infirmarea soluţiei dispuse de procurorul de caz şi începerea urmăririi penale, întrucât din cuprinsul sesizării şi a înscrisurilor anexate rezultă informaţii care conturează o suspiciune mai mult decât întemeiată care conduce la presupunerea că în cauză s-a comis o infracţiune de plagiat, astfel că se impune efectuarea unei urmăriri penale faţă de această faptă penală”.

Mihail Neamţu & Augustin Ofiţeru

“Ceea ce se observă, la nivel general, din cuprinsul rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, este că procurorul de caz s-a străduit, din răsputeri, să se sustragă de la asumarea oricărei responsabilităţi în ceea ce priveşte o analiză personală a stării de fapt în raport cu legea, ci a plasat această sarcină altor instituţii, care să îşi asume, astfel, povara concluziilor unei asemenea analize”, se arată în plângere.

Avocatul Florin Plopeanu susţine că “dispunerea efectuării unui raport de constatare tehnico-ştiinţifică mai înainte de începerea urmăririi penale, deci în faza actelor premergătoare, este nelegală”. “În cazul de faţă, procurorul de caz a dispus, prin ordonanţă, efectuarea unei constatări tehnico-stiintifice înainte de începerea urmăririi penale, cu încălcarea atât a dispoziţiilor art. 224 C. proc. pen., cât şi a art. 112 C. proc. pen”, precizează acesta.

Fragmente din plângere

  • Primul obiectiv al expertizării ORDA a fost “verificarea identităţii de structură între lucrarea în litigiu şi lucrările sursă”. “Un asemenea obiectiv este total inutil, întrucât existenţa plagiatului nu este condiţionată de existenţa unei identităţi între structura operei în litigiu şi structura operei sursă. În mod cu totul convenabil O.R.D.A. a constatat că nu există o identitate de structură între lucrarea în litigiu şi lucrările sursă, constatare total lipsită de relevanţă sub aspectul calificării unui text ca fiind sau nu plagiat. Ceea ce era şi este relevant priveşte identitatea dintre textele din lucrarea în litigiu şi lucrările sursă, iar nu identitatea de structură în mod particular.”
  • “Obiectivul nr. 2: stabilirea procentului de text identic preluat în lucrarea în litigiu din operele sursă. Obiectivul util pentru lămurirea stării de fapt trebuia să privească existenţa identităţii dintre textele din lucrarea în litigiu, indicate în denunţ, şi textele din lucrările sursă. În fine, în faţa unui asemenea obiectiv, temeinicul specialist de la O.R.D.A., utilizându-şi la capacitate maximă toate cunoştinţele şi pregătirea care îi dau greutatea calităţii de specialist, a răspuns că: ‘nu se poate proceda la calcularea procentului de text identic preluat deoarece formatul lucrărilor, tipul caracterelor utilizate şi paginaţiile sunt diferite’.”
  • “O asemenea concluzie ‘de specialitate’ este de un ridicol desăvârşit. Pentru a înfăţişa în toată splendoarea enormitatea enunţată de către specialistul O.R.D.A., dorim să o punem în aplicare prin utilizarea unui exemplu. Să luăm următorul catren: Descumpănire…/ Aşa e soarta boului,/ Viţel adult,/ Să stea la poarta noului,/ Niţel mai mult! (Descumpănire… – autor Marcel Breslaşu)”
  • “În cazul în care această operă ar fi prezentată în varianta originală în format A4, cu caractere de tip Times New Roman 12, iar ulterior un terţ şi-arogă paternitatea acestei creaţii pe care ar prezenta-o în format A3 utilizând caractere Arial 18, specialistului O.R.D.A. i-ar fi imposibil să constate existenţa identităţii de text din pricina formatului şi a caracterelor grafice diferite utilizate în cele două lucrări de comparat.”
  • “Obiectivul nr. 3: dacă citarea autorilor operelor sursă în lucrarea în litigiu a fost efectuată în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 8/1996. Uluitor! Procurorul de caz îi cere unui specialist O.R.D.A. să verifice dacă s-a respectat legea! Amintim că sarcina verificării respectării legii în raport de situaţia de fapt ce formează obiectul cercetării penale aparţine, exclusiv, procurorului. Specialiştii sau experţii sunt chemaţi să examineze numai situaţii de fapt, nu şi de drept”.
  • “Atitudinea autorilor Ion Diaconu, Vasile Creţu şi Dumitru Diaconu”: “În cuprinsul rezoluţiei, procurorul de caz a arătat că trei din cei patru autori ai lucrărilor sursă, respectiv domnii Ion Diaconu, Vasile Creţu şi Dumitru Diaconu, au arătat că nu se consideră prejudiciaţi de apariţia lucrării în litigiu şi nu doresc să formuleze plângere penală. (…) În atare condiţii concluzia procurorului de caz, pe cât de ireală, pe atât de firească, survine implacabil: ‘deoarece încălcarea dreptului de autor nu poate fi cercetată decât din perspectiva titularului acestui drept, este nevoie ca persoanele care deţin calitatea de autori ai operei originale să susţină existenţa încălcării, ceea ce, în speţă, nu se confirmă. În aceste condiţii nu se poate considera că drepturilor celor trei autori, de a fi recunoscuţi ca şi creatori ai propriilor opere, au fost nerespectate’.”
  • Despre decizia Consiliului Naţional de Etică potrivit căreia Ponta nu a plagiat: “Amintim că în cadrul unei cercetări penale procurorul este dator să constate el însuşi dacă anumite situaţii de fapte, care formează obiectul cercetării, sunt sau nu conforme cu rigorile legii, având, aşadar, o obligaţie legală în acest sens. Oricât de convenabil ar fi, procurorul nu se poate deroba de această sarcină a verificării legalităţii şi este inadmisibilă cedarea deliberată a acestei prerogative unui organism de cercetare administrativ-disciplinară.”
  • “Pe de altă parte, procurorul a refuzat, cu bună ştiinţă, să analizeze Raportul independent de expertiză din 5.09.2012, întocmit pentru Universitatea din Bucureşti de către o comisie independentă, formată din trei reputaţi profesori de drept astfel: dr. Vlad Constantinesco – profesor la Facultatea de drept din cadrul Universităţii Robert Schumann din Strasbourg şi decan al Facultăţii Internaţionale de drept comparat din Strasbourg; dr. Claudia Ghica-Lemarchand – profesor şi prodecan al Facultăţii de drept din cadrul Universităţii Paris XII Sorbona – Val de Marne; dr. Simina Tănăsescu – profesor la Facultatea de drept din cadrul Universităţii Bucureşti.
  • Raportul independent de expertiză este postat pe site-ul Comisiei de etică a Universităţii din Bucureşti, la adresa: http://www.unibuc.ro/n/organizare/Comisiile_subordonate_Consiliului_de_Administratie.php
  • Procurorul de caz ne-a asigurat că deţine acest Raport independent de expertiză, că nu e necesar să îl depunem noi, şi că îl va avea în vedere la soluţionarea cauzei, ceea ce, deloc surprinzător, nu s-a întâmplat.”

Articolul integral pe Hotnews.ro

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s