Criza si sistemul bancar: Cine a pierdut si cine a castigat? Cum a evoluat CDS-ul Romaniei fata de cel al altor state? A fost cursul mai volatil decat il dorea Guvernatorul?

de Dan Popa      HotNews.ro
Joi, 20 septembrie 2012
 Bancile cu capital olandez si portughez si-au marit cota de piata, celelalte si le-au vazut diminuate. La CDS-uri stam mai bine decat Ungaria dar mai rau decatCehia sau Polonia. Resursele atrase de la bancile mama au scazut, ceea ce nu era de mirare, in vreme ce volatilitatea cursului de schimb a crescut fata de acum un an si jumatate. Despre numarul de agentii la suta de mii de locuitori nu ne pronuntam din cauza Referendumului INS- datele nu sunt definitive si mai mult am incurca statisticile. In text o sa gasiti totusi un grafic orientativ despre acest subiect. Datele sunt obtinute de la BNR sau via Bloomberg si prelucrate la Banca Centrala (click pe grafice pentru a va aparea marite).

Mai intai despre resursele atrase (graficul de mai sus). Intre decembrie 2009 si decembrie 2010, suma atrasa a crescut. Apoi, cifra scade usor. Bancile austriece de pilda  si-au redus expunerea, in 2011, cu peste 500 milioane de euro in Romania. Expunerea lor era de 9,552 miliarde euro la 31 decembrie 2010, fata de 9,035 miliarde euro la finele lui 2011, ceea ce inseamna o retragere de capital de 517 milioane de euro.
In total, reducerea expunerilor bancilor-mama in Romania este de 4 milioane de euro, cauzata, cel mai probabil, de majorarile de capital cerute de BNR in trimestrul III din 2011. „Totalul surselor atrase de sistemul bancar romanesc de la bancile-mama la data de 31 decembrie 2011 a fost de 18,934 miliarde euro, fata de 18,938 miliarde euro la aceeasi data din 2010”, a explicat Nicolae Cinteza, seful Supravegherii din BNR.
Posibila retragere a finantarilor primite de bancile locale de la grupurile straine de care apartin a reprezentat una dintre temerile cele mai mari ale BNR. Au fost sesizate multiple cazuri in care banci-mama ale unor institutii de credit locale nu reinnoiesc linii de finantare ajunse la maturitate.

Marile banci europene au fost supuse unor presiuni mari de recapitalizare, iar piata romaneasca are o mare problema de atractivitate din cauza profilului de risc ridicat, cu o rata ridicata a creditelor neperformante si a cererii foarte slabe pentru credite noi. Pana la 30 iunie 2012, mai multe banci din Uniunea Europeana au fost obligate sa ajunga la o rata de adecvare a capitalului de 9%, masura impunand majorari de capital.

Prima jumatate a lui 2012, dar si ultimele luni, au aratat o tendinta de scadere a sumelor pastrate de straini in bancile locale, fenomen legat direct de asa-numitul proces de dezintermediere la care au recurs bancile europene pentru reducerea necesarului de capital.

Reducerea expunerii pe Romania nu inseamna doar ca bancile au iesit din tara cu banii ci si ca datoria Romaniei pe termen scurt s-a redus. „Ar trebui sa avem o discutie si o explicatie ca acest lucru sa nu fie inteles negativ: au plecat bancile cu banii. Nu, s-a redus expunerea fata de Romania, deci s-a redus si datoria pe termen scurt„, a precizat Guvernatorul Isarescu legat de acest subiect.

Legat de finantarile din afara si de capacitatea de a se reinventa pe piata, bancile si-au vazut schimbate si cotele de piata. Desi in titlu scrie ca afisam cota de piata pe scala din dreapta, pentru usurinta am trecut-o desupra barelor din grafic. Prea multe nu avem ce comenta, dar daca faceti un grafic care sa lege reducerea expunerilor pe Romania si a cotei de piata veti vedea elasticitatea ridicata a acestui indicator din urma.
Sa trecem la CDS-uri. Credit Default Swap-uri, cum se mai numesc ele. Le aveti mai josS

CDS (Credit Default Swap) este pretul asigurarii pe care o tara il plateste pentru cazul in care inceteaza platile externe. Fiecare 100 de puncte de baza inseamna 1 punct procentual care se adauga la dobanda. Vedeti si puteti face legatura dintre scandalurile politice si modul in care a evoluat CDS-ul Romaniei. Fara prea multe alte comentarii.

Mai sus aveti indicatorul de care va povesteam in primele randuri. Agentii la suta de mii de locuitori. E mai putin relevant din cauza datelor de la Recensamant, dar va puteti face o imagine cam pe unde ne situam fata de restul Uniunii Europene.Departe. Acest indicator reflecta si usurinta relatiei client-banca. Intrucat in perioada urmatoare  e de asteptat sa se inchida si alte agentii bancare, indicatorul s-ar putea diminua.
Urmeaza volatilitatea leului


Aici, lucrurile au fost cel mai bine tinute in frau de catre BNR prin interventii si alte asemenea operatiuni. Am avut un maxim in noiembrie si apoi un salt in iunie 2012. Daca am „trage”acest grafic pe 10 ani, ati vedea ca aceasta volatilitate urca. Isarescu spune de cate ori are ocazia ca BNR se uita cu mare atentie si la cursul de schimb real efectiv. „Nu numai la cel nominal, ci si la cel calculat cu rata inflatiei. Si de asemenea nu numai la euro ci si la dolar. 20-30% din comertul exterior se face totusi in dolari”, a mai adaugat Isarescu.

Volatilitate excesiva nu face bine, in conditiile in care variatiile se transpun cu precadere in cresterea preturilor, si mai putin in scaderea lor, explicxase anterior Isarescu. „Volatilitatea excesiva nu ne face bine. O volatilitate mai mica poate face bine economiei. O volatilitate rezonabila a cursului de schimb este benefica. Nu ne intereseaza modificarea cursului cu 2-3 procente”, a conchis Guvernatorul. In grafic se vede cat e peste acele 2-3 procente.
Ultimul grafic e legat de exporturile romanesti. Cum au evoluat ele din punct de vedere al valorii adaugate incorporate:


Grupa High-Tech este sustinuta de majorarea exporturilor de calculatoare si produse electronice si optice si a celor de produse farmaceutice de baza si preparate farmaceutice. Medium-high-tech-ul este sustinut in anul 2012, in principal, de subsectorul – autovehicule de transport rutier, remorci si semiremorci si de industria prelucratoare. Low tech-ul e reprezentat de exporturile de alimente si textle. Din pacate, exportam tot mai putine produse cu valoare adaugata ridicata.

Vineri vom publica o analiza legata de creditarea bancara, gradul de indatorare si de suportabilitate a populatiei si de cine si cu cat s-ar mai putea imprumuta  de la banci in tara noastra.

Anunțuri

Proiect de lege: Intreprinderile de insertie sociala, scutite de la plata impozitului pe profit

de R.M.     HotNews.ro
Vineri, 21 septembrie 2012
Intreprinderile de insertie sociala vor beneficia de scutire de plata a impozitului pe profit, cu conditia ca cel putin 75 la suta din fondul obtinut prin scutire sa fie reinvestit, dar si de facilitati din partea autoritatilor administratiei publice locale, potrivit unui proiect de lege al Ministerului Muncii, citat de Mediafax.

Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS) a pus vineri in dezbatere publica un proiect de Lege privind economia sociala, definita ca parte a sectorului economic, organizata independent de sectorul public, al carei scop este sa serveasca interesul general al comunitatii, cresterea gradului de ocupare a persoanelor apartinand grupurilor vulnerabile si producerea de bunuri si/sau prestarea de servicii.

Potrivit proiectului de act normativ, economia sociala are la baza initiativa privata, voluntara si solidara, cu un grad ridicat de autonomie si responsabilitate, precum si distribuirea limitata a profitului catre membrii asociati.

Obiectivele economiei sociale sunt: producerea de bunuri si/sau prestarea de servicii care contribuie la bunastarea comunitatii sau a membrilor acesteia, promovarea, cu prioritate, a unor activitati care pot genera sau asigura locuri de munca pentru incadrarea persoanelor apartinand grupurilor vulnerabile, dezvoltarea unor programe eficiente de formare dedicate persoanelor din grupurile vulnerabile, dezvoltarea serviciilor sociale pentru cresterea capacitatii de insertie pe piata muncii a persoanelor din grupurile vulnerabile, implicarea indivizilor in dezvoltarea durabila a comunitatilor locale si dezvoltarea unei societati incluzive si a responsabilitatii sociale.

Initiatorii proiectului de lege au stabilit ca pot face parte din grupul vulnerabil: persoane cu dizabilitati fizice sau mentale, cele provenind din familii numeroase sau monoparentale, fara educatie sau pregatire profesionala, persoane toxico-dependente, dupa efectuarea tratamentului de dezintoxicare, victime ale violentei in familie, persoane afectate de boli care le influenteaza viata profesionala si sociala, imigranti, refugiati, beneficiari de ajutor social, varstnici, persoane care au depasit 50 de ani si nu beneficiaza de venitul minim garantat, oameni care traiesc in comunitati izolate, romi, victime ale traficului de persoane sau cetateni care sunt afectati de boli ocupationale, tineri peste 18 ani care parasesc sistemul institutionalizat de protectie a copilului, fosti detinuti, persoane fara adapost si someri de lunga durata.

Proiectul de act normativ prevede ca activitatile de economie sociala sunt realizate de intreprinderile sociale si de cele de insertie sociala, iar autoritatile administratiei publice centrale si locale vor trebui sa sprijine activitatile de economie sociala prin: includerea in strategiile judetene si locale de dezvoltare a unor masuri de sustinere a acestora, recunoasterea rolului acestor intreprinderi prin acordarea atestatului in domeniul economiei sociale, dar si a marcii sociale, prin dezvoltarea mecanismelor de sprijinire a lor, dar si prin promovarea si sustinerea dezvoltarii resurselor umane din domeniul economiei sociale.

De asemenea, autoritatile administratiei publice centrale si locale vor putea participa la activitati de economie sociala in parteneriat, dar si la infiintarea de centre de informare si consiliere in domeniul economiei sociale.

Pot fi recunoscute ca intreprinderi sociale societatile cooperative de gradul I, cooperativele de credit, asociatiile si fundatiile, casele de ajutor reciproc ale salariatilor, casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, orice alte categorii de persoane juridice.

Initiatorii proiectului de lege au stabilit ca statutul de intreprindere sociala se certifica prin acordarea unui atestat in domeniul economiei sociale, prin care se recunoaste contributia acestora la dezvoltarea domeniului economiei sociale.

Intreprinderea de insertie sociala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii
: permanent, cel putin 30 la suta din personalul angajat sa apartina unor categorii de persoane din grupul vulnerabil; cel putin 50 la suta din valoarea profitului pentru dezvoltarea intreprinderii sociale sa fie reinvestita, iar activitatile desfasurate sa se incadreze in obiectivele planului judetean de dezvoltare.

Acest tip de intreprinderi vor avea obligatia sa asigure pentru persoanele angajate, care fac parte din grupurile vulnerabile, masuri de acompaniament social care sa asigure insertia profesionala.

„Masurile de acompaniament social pot fi: informarea, consilierea, accesul la formele de pregatire profesionala, adaptarea locului de munca la capacitatea persoanei, accesibilizarea locului de munca in functie de nevoile persoanelor si alte masuri care au scop sprijinirea insertiei sociale si profesionale a angajatilor”, se arata in proiect.

Documentul mai prevede ca statutul de intreprindere de insertie sociala se certifica prin acordarea marcii sociale, care cuprinde certificatul care atesta statutul de intreprindere de insertie sociala, cu o valabilitate de trei ani de la data emiterii, precum si un element specific de identitate vizuala care se aplica obligatoriu asupra produselor realizate sau a documentelor care demonstreaza prestarea unui serviciu.

Aceste structuri vor putea fi finantate din surse publice si/sau private, nationale sau internationale, potrivit normelor juridice aplicabile fiecareia dintre categoriile din care fac parte sursele de finantare si vor fi scutite de la plata taxelor de autorizare la infiintare/reautorizare.

De asemenea, ele vor beneficia de scutire de plata a impozitului pe profit
, cu conditia ca cel putin 75 la suta din fondul obtinut prin scutire sa fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achizitionarea de echipamente tehnologice, masini, utilaje, instalatii de lucru si/sau amenajarea locurilor de munca, in conditiile prevazute de Legea 571/2003 privind Codul fiscal.

Intreprinderile de insertie sociala vor putea beneficia de consiliere gratuita la constituire si/sau la dezvoltarea afacerii prin compartimentele de specialitate de la nivelul Agentiei Judetene de Ocuparea Fortei de Munca, dar si de masuri de sprijin, de natura ajutorului de stat, care vor fi aprobate prin acte specifice cu respectarea prevederilor comunitare si nationale in materie de ajutor de stat.

Printre facilitatile care vor putea fi acordate de autoritatile administratiei publice locale se numara: darea in folosinta gratuita a unor imobile aflate in domeniul public pentru desfasurarea activitatilor pentru care i-a fost acordata marca sociala, sprijin in promovarea produselor realizate si serviciilor prestate in comunitate, precum si in identificarea unor piete de desfacere a acestora, sprijin in promovarea turismului si activitatilor conexe acestuia prin valorificarea patrimoniului istoric si cultural local, acordarea de microcredite.

Fondurile necesare pentru acordarea facilitatilor se suporta din bugetul local, potrivit proiectului de lege.

Daca proiectul de act normativ va fi aprobat in forma actuala, luna mai a fiecarui an va fi „luna promovarii economiei sociale” si vor fi organizate diferite evenimente sau actiuni, iar in cadrul MMFPS se va infiinta un compartiment in cadrul Directiei de ocupare si salarizare, cu atributii in elaborarea politicilor si strategiilor in domeniu.

Totodata, in cadrul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) se va infiinta un compartiment pentru economie sociala care va coordona si monitoriza activitatea agentiilor judetene in domeniul de economie sociala, precum si indrumarea metodologica ale acestora.

Pentru asigurarea implementarii politicilor, dezvoltarii si monitorizarii, la nivel judetean se vor organiza compartimente pentru economie sociala.

De asemenea, pentru asigurarea informatiilor necesare, corecte si complete cu privire la situatia si evolutia domeniului la nivel national, se infiinteaza Registrul unic de evidenta al intreprinderilor sociale, care va fi administrat de catre ANOFM.

ANOFM va incheia un protocol de colaborare cu Oficiul National al Registrului Comertului pentru schimbul de date intre cele doua institutii privind intreprinderile sociale existente in Romania.

Proiectul de lege va fi in dezbatere publica pana in 30 septembrie.

România solicită CE extinderea de la 7 la 12 milioane ha a suprafeţei agricole pentru care primeşte bani

CONFERINŢA MEDIAFAX

„România are câteva solicitări pentru Politica Agricolă Comună. Ce cred că ar fi bine ca România să obţină? Un pachet mult mai mare, mult mai bun. România şi-a exprimat dorinţa de a se recalcula alocarea financiară prin luarea în calcul a unei suprafeţe agricole ceva mai mari. În momentul aderării, pentru România a fost luată în calcul o suprafaţă agricolă de 7 milioane de hectare, dar noi an de an am plătit între 8,6 şi 9,6 milioane de hectare”, a afirmat ministrul Agriculturii la conferinţa Mediafax Talks about Agriculture.

El a afirmat că având în vedere potenţialul României, Guvernul solicită ca în noua Politică Agricolă Comună, pentru perioada 2014-2021, să se calculeze o suprafaţă agricolă de 12 milioane de hectare.

„Pe de altă parte, există dorinţa ca plata care se va acorda pe suprafaţa din 2014 să crească. În momdntul de faţă, România se află la 75% ca sumă de referinţă din media Uniunii Europene vis-a-vis de plăţile pe suprafaţă”, a menţionat ministrul.

CONFERINŢA MEDIAFAX – Cioloş: România ar putea introduce din 2014 plăţi directe pe hectar diferenţiate regional

 Comisarul european Dacian Cioloş a declarat joi, la conferinţa Mediafax Talks about Agriculture, că România ar putea să introducă din 2014, în urma negocierii cu UE a Politicii Agricole Comune, plăţi directe la hectar diferenţiate pe regiuni, care să ofere o mai mare flexibilitate a finanţări

„Noi suntem obişnuiţi, pentru că aşa a început sistemul acesta de la aderare, cu plăţi directe la hectar. Cât hectare ai, se calculează suma la hectar, care e aceeaşi în toată România. Există state membre, şi România poate avea abordarea aceasta din 2014, care au plăţi directe calculate la nivel regional. Deci, în anumite regiuni ai anumite condiţii, poate mainefavorabile, şi dacă vrei să susţii agricultura poate că trebuie să dai mai mult în anumite regiuni decât în altele unde preţul de pe piaţă poate să compenseze eventuale plăţi directe mai scăzute şi să nu se simtă în veniturile agricultorului. Şi atunci direcţionezi cumva într-o anumită perioadă anumite regiuni, anumite structuri de producţie, anumite sectoare”, a declarat Cioloş, comisarul european pentru agricultură.

De asemenea, el a arătat că abordarea regională şi sectorială a agriculturii naţionale, în funcţie de realităţile din diferite regiuni sau sectoare de producţie, este prezentă în ţări membre mai vechi, cum ar fi Germania, Franţa, Italia şi Spania, şi poate fi valabilă şi în România pentru că sunt diferenţe între producţia de lactate în Câmpia Română şi cea din Apuseni sau Carpaţi, între sectoarele de legume-fructe sau cereale din diferite zone ale ţării.

„Abordările astea cred că e important să existe la nivel naţional, pornind de la o înţelegere a realităţii din România, atunci când vin autorităţile din România să negocieze viitorul PAC. Ca să ştii de fapt ce rezultat vrei să obţii şi cum poţi să foloseşti instrumentele PAC ca să corectezi anumite puncte slabe, să pui în valoare anumite puncte tari şi ca să creezi noi oportunităţi care nu există în momentul de faţă, dar pot fi create printr-un anumit tip de finanţare care poate să vină de la Bruxelles. Deci, când ai abordarea aceasta şi ştii acasă când vrei, poţi să vii la Bruxelles să negociezi anumite specificităţi care să se regăsească la PAC, dar să răspundă la nevoile tale”, a argumentat Cioloş.

Totodată, comisarul european a spus că această abordare este mai puţin prezentă în noile ţări membre, unde „lumea aşteaptă să spună comisarul ce să facă sau ce să nu facă”.

„E foarte greu, pentru că nu poate un om de la Bruxelles să îşi asume responsabilitatea asta. Dar au început deja să fie gândite şi în România, dar cred că nu trebuie lăsate doar la latitudinea ministrului Agriculturii sau Guvernului, ci trebuie o abordare gândită la nivelul întregului sector privind viitorul sectorului respectiv”, a declarat Cioloş.

Potrivit acestuia, România ar trebui să gândească şi o direcţie de dezvoltare a agriculturii cu ţinte pentru următorii 10-15 ani.

„Trebuie stabilite nişte ţinte în perspectivă, în toate statele membre cu sector agricol important, mă lovesc de fiecare dată de abordarea asta. Fiecare are o abordare a lor pe 10-15 ani şi reforma PAC vine şi schimbă anumite prevederi. (…) În unele noi state membre, printre care şi România, propunerile de la Comisie aproape că intră prin brânză, pentru că nu sunt fixate foarte clar nişte obiective”, a argumentat Cioloş, arătând că există şi o parte pozitivă a acestei realităţi pentru că există o mai mare flexibilitate şi nu inerţie faţă de reforma PAC propusă de Comisie.

Victor Ponta vrea să salveze Oltchim prin Dan Diaconescu!

Postat de 

21/09/2012

Auziți bine? În loc să caute o vară întreagă parteneri internaționali, Guvernul a actualizat listele pentru referendum, întorcând spatele problemelor reale și aruncând în derizoriu și acest ultim episod al tranziției dinspre comunism către populism: privatizarea Oltchim…

Gafe, bâlbe, incompetență? Puțin spus. Românii se trezesc, însă. Un sondaj profesionist realizat la 11 septembrie indică scăderea USL sub 50%.Dreapta trebuie să guverneze. În rest, vorba lui Țuțea: “Ca să constaţi că e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie să ai doctoratul în ştiinţe sociale. Orice bou vede că nu e bun. El vede că mă-sa rabdă, nevasta rabdă, copiii rabdă… vede tot şi totul pute.”

Cine subvenţionează pe cine?

ostat de 

19/09/2012

Înainte de marea răscoală din 1989, când a căzut comunismul “ăla urât” şi a venit “comunismul cu faţă umană”, circula un banc. Cică la Radio Erevan sună un ascultător care întreabă: “Este adevărat că lui Ivan i s-a dat o Volgă (un fel de Dacie rusească)? Radio Erevan răspunde, da este adevărat numai că nu era o maşină ci o bicicletă şi nu i s-a dat ci i s-a luat.” În această situaţie sunt agricultorii români când vine vorba de subvenţii. Îndeobşte subvenţiile se dau. În cazul agricultorilor români, fiscul întâi ia şi mai târziu, mult mai târziu sau deloc, dă.

Cum se procedează? Simplu. Întâi, prin lege, îţi dă un drept pe care tu agricultor serios trebuie să-l ceri. După ce-l ceri – vorbim de subvenţie (la suprafaţă, acciza la motorină sau bunăstarea animalelor) – fiscul te obligă să înregistrezi acest drept pe principiul contabilităţii de angajamente (angajamentul contribuabilului pentru că statul nu se angajează în nici un fel). După ce se înregistrează aceste drepturi conform propriilor calcule, agricultorii, cu conştiinţa împăcată că au respectat legea, se pun pe aşteptat. Şi aşteaptă ei ce aşteaptă, dar fiscul nu aşteaptă. Fiscul vrea ce i se cuvine. Păi nu mi-ai dat nimic, zici tu agricultor cinstit. Nu contează, zice fiscul, tu-mi dai ce mi se cuvine pentru hârtia pe care ai depus-o la APIA. Ok, zici tu, îţi dau şi ţie o hârtie. Nuuuu, zice fiscul, mie-mi dai bani adevăraţi, că sectorul public nu trăieşte pe hârtii, eu trebuie să plătesc 30 milioane de euro pentru un kilometru de autostradă, 100 euro pentru o mătură, 50 euro pentru o seringă, şi mai sunt şi seifurile reginelor, prinţişorilor şi baronetului care trebuie umplute, autostrada suspendată a lui Oprescu, aşa că scoate banii. Şi uite aşa eroul nostru dă 16 la sută bani adevăraţi din 100 la sută bani pe hârtie. Apoi îi vine şi de la APIA o confirmare că are drepturi mai mici decât a solicitat, că au fost prea mulţi care au cerut, că banii nu ajung etc. Bun, zici tu, îmi dai mai puţin, dar când mi-i dai? Ne pare rău, dar nici mama Omida nu ştie asta.

Pare hilar, dar nu este deloc aşa. Dacă luăm cazul unei ferme medii de 400 ha, o subvenţie pe suprafaţă de 130 euro, atunci ai avea dreptul la cca 234.000 lei (în funcţie de curs). Presupunând că din venituri proprii ai reuşit să-ţi acoperi cheltuielile, atunci cei 234.000 lei se vor impozita cu 16%, deci 37.440 lei. Acesta este un gol de surse, de lichidităţi, îndeplinit prin grija autorităţilor române.

Şi este doar un exemplu. Pot fi enunţate multe altele în care autorităţile române, cu vârful său de lance Fiscul, accentuează criza economică şi dificultăţile din sectorul privat, care oricum a dus şi duce greul. Oamenii de afaceri ştiu foarte bine ce înseamnă un control pentru rambursarea TVA în care organele de inspecţie fac tot posibilul să dea jos cât mai mult din suma solicitată. De mult inspecţia fiscală nu mai are rolul de a verifica respectarea legilor fiscale şi contabile ci, aşa cum a afirmat un fost ministru de finanţe (unul dintre cei mai buni de altfel, Mihai Tănăsescu), “să ia bani cu japca”. Dacă chiar nu se “găseşte nimic”, atunci încep negocierile: “hai domnule să spunem că nu a fost corect aici, sau aici, că nu pot să mă duc fără nici un ban, ce-o să zică şefu’”.

Sunt calculate abuziv impozite, ajungi în instanţă, câştigi, dar degeaba, pentru că munca ta de-o viaţă s-a dus naibii, nopţile tale nedormite, cu gândul la ploaia care nu mai vine, la motorina care se tot scumpeşte, nu au avut nici un rost şi începi să te întrebi dacă a meritat. Dacă nu era mai bine să tragi şi tu nişte sfori să te angajezi într-un loc călduţ, protejat de sindicat, cu un salariu rezonabil şi “mici compensaţii”, cu stimulente suplimentare pentru că ai amabilitatea să-ţi realizezi sarcinile de serviciu.

Nu! Tu, omule de afaceri român din agricultură, tu eşti ca şi noi, NERESEMNAT. Tu nu te laşi pentru că iubeşti pământul, pentru că eşti mândru de tot ce realizezi cu propria sudoare, nu cu “comisioane”, şi mai ales pentru că tu ştii că tu reprezinţi viitorul.

Noi cei de la Noua Republică cunoaştem problemele tale pentru că ne-am lovit la rândul nostru de ele. De aceea, prin propunerile noastre pentru programul de guvernare vizăm eliminarea din legislaţie a acelor prevederi prin care statul ne calculează impozit pe profit pentru câştiguri teoretice, nerealizate. Dorim ca Statul să fie partener cu aceleaşi obligaţii faţă de mine, simplu contribuabil, pe care le am şi eu faţă de el. Dacă statul îmi calculează dobânzi şi penalităţi pentru obligaţiile neonorate, în aceeaşi măsură statul trebuie să-mi plătească dobânzi şi penalităţi pentru obligaţiile lui faţă de mine. Şi pentru ca acest lucru să se întâmple, legislaţia va trebui modificată în sensul în care, pentru fiecare obligaţie a statului faţă de mine să existe un termen scadent rezonabil şi echivalent cu termenele scadente pe care noi, în calitate de contribuabili, le avem faţă de Măria sa Statul.

Statul nu trebuie să se mai comporte ca un haiduc care ia de la cei pe care îi crede bogaţi şi dă la cei pe care îi crede săraci. Statul trebuie să aibă un rol minimal, de arbitru. Statul nu trebuie să ajute pe nimeni. Noi, comunităţile, ar trebui să-i ajutăm pe cei aflaţi în suferinţă, pentru că noi, comunitatea, ştim cel mai bine cine este sărac şi cine mimează sărăcia, cine are nevoie de ajutor pentru că singur nu se poate descurca şi cine nu are chef să muncească. Dacă ajung bogat pe munca mea, statul trebuie să facă o plecăciune, pentru că munca mea îi aduce şi lui bogăţie.

Aceasta este concepţia de bază a Noii Republici. Noi sărbătorim munca, nu statul la coadă cu mâna întinsă, venerăm Stejarul străjuind drept peste secole, nu trestia ce se pleacă în bătaia vântului. Ştim că sunt mulţi ca noi, trebuie doar să ne găsim şi să ne unim forţele

Valsul Schengen IV: Punct și de la capăt…

Postat de 

20/09/2012

Anularea consiliului JAI de la sfârșitul acestei săptămâni scufundă șansele de a adera pe etape la Spațiul Schengen ale României și Bulgariei începând cu acest an. Se confirmă astfel costurile ridicate  pe plan extern ale crizei politice. Instabilitatea instituțională și regimul politic fracturat și polarizat al României au confirmat temerile opozanților extinderii Spațiului Schengen. Calendarul posibilei aderări este mutat în 2013, păstrându-se în linii mari aceeași formulă de aderare: integrarea într-o primă fază cu spațiul aerian și naval, urmată de aderarea cu granițele terestre. Aderarea rămâne în continuare condiționată de rapoartele MCV, cel din decembrie fiind crucial pentru perspectivele de aderare ale celor două state sud-est europene.

Cât de mare a fost eșecul?

Judecată la rece, aderarea la Spațiul Schengen nu poate fi considerată un eșec major de politică externă. În primul rând nu este per se un subiect de politică externă – are o serie întreagă de ramificații interne serioase. Este un eșec de politică europeană, dar nu unul extrem de grav. A devenit un subiect major de politică internă pentru că a fost asumat drept obiectiv de guvernare de către PDL și pus pe agenda de politică externă de Traian Băsescu. Tema aderării la Spațiul Schengen a căpătat și conotații electorale deoarece oferă „beneficii palpabile” ale politicii externe publicului. Poate fi considerat un eșec major din punct de vedere al prestigiului statului – au fost investite resurse mari în securizare frontierelor și rezultatul a fost negativ – și al modului în care se percep și sunt percepuți românii în raport cu ceilalți cetățeni europeni.

Cum a fost posibil?

În primul rând subestimarea contextului european dominat de fenomenul de enlargement fatigue și dorința statelor membre de a controla procesul de extindere a Uniunii. Criza economică și financiară din 2008 a crescut reticența statelor deja membre ale Spațiului Schengen de a-l lărgi pentru a nu spori numărul de imigranți și persoane asistate. Faptul că România a devenit în ultimii 20 de ani o sursă de migrație nu a ajutat deloc perspectivele de aderare la Spațiul Schengen. Aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen s-a suprapus și cu reformarea acestuia, ceea ce a complicat întregul demers.

România, în ciuda evaluărilor tehnice pozitive, nu a convins că poate securiza eficient și coerent granițele europene. Pe de o parte a existat teama că românii și bulgarii nu vor putea gestiona afluxul de imigranți care vin pe ruta Turcia-Grecia și pătrund în spațiul european, pe de altă parte lipsa de progres evident și ireversibil în domeniul combaterii corupției, a crimei organizate sau a reformării justiției. Raziile de la vămile din România de la începutul lui 2011 au dovedit că în ciuda sistemelor de supraveghere sofisticate, omul din spatele pupitrului este veriga slabă. Este drept era „taxat” doar transportul de marfă de contrabandă (țigări, alcool), iar traficul ilicit de persoane nu era permis – ceea ce dovedeșe existența un sistem de extragere de beneficii frauduloase cinic și sofisticat. Nici acum nu a fost stabilit cine era de fapt destinatarul final al fondurilor – Regina – dar o bună parte din acești bani alimentau cufere de partid.

Oportunismul unor partide sau lideri europeni a jucat de asemenea un rol important. Cazul Franței și al Olandei sunt cele mai cunoscute. Fostul președinte francez a exploatat cinic tema infracționalității romilor în scop electoral, iar partidul lui Geerd Wilders din Olanda și-a utilizat cu succes potențialul de șantaj la nivelul coaliției de guvernare de la Haga pentru a bloca aderarea României și Bulgariei.

Totuși responsabilitatea internă trebuie pusă într-un context extern mai larg – România alături de Bulgaria au avut de suferit din cauza Greciei, care a gestionat prost problema migrației.

Cine a fost responsabil?

Responsabilitatea politică la nivel intern pentru acest eșec se împarte în mod egal între PDL și USL. Guvernările Boc nu au reușit să convingă statele UE că România poate fi un membru responsabil al Spațiului Schengen. Este drept că tot sub guvernarea PDL a fost obținut compromisul aderării pe etape la Schengen – dar acest efort nu ar fi fost necesar dacă strategia de aderare ar fi fost adecvată în primul rând. În plus trenarea reformei justiției, lipsa unui angajament solid pentru combaterea corupției și lipsa unei reforme a administrației publice au afectat negativ șansele aderării. Bineînțele există circumstanțele atenuante ale unui context european nefericit și a opoziției neașteptate a Franței, Olandei și Finlandei. Merită remarcat efortul de relansare a aderării cu ajutorul Germaniei și compromisul aderării pe etape.

USL împarte cu PDL responsabilitatea eșecului aderării la Spațiul Schengen datorită modului cum a gestionat criza politică generată de suspendarea președintelui. Această criza politică a vulnerabilizat instituțiile statului și a pus sub semnul întrebării independența justiției. Bineînțeles că USL a contracarat aceste acuzații, susținând că PDL a dezinformat la Bruxelles – dar aceste lucruri deja numai contează.

Perspective:

În momentul de față doza de neîncredere în abilitățile instituționale ale României este foarte mare la nivel European. Criza politică din vară a arătat hibele sistemului politic și fragilitatea reformelor democratice realizate în România. Decisiv pentru cursul aderării la Schengen va fi raportul MCV din decembrie – iar șansele ca acesta să fie pozitiv sunt incerte. Modul în care vor fi numiți șeful DNA și Procuroru General va influența raportul – iar până acum Ministerul Justiție nu dă semne că respectă cerințele impuse de Comisia Europeană. Chiar dacă în Franța a avut loc o alternanță la guvernare, problema romilor nu a dispărut de pe agenda bilaterală,iar actualul guvern român condus de Victor Ponta pare să nu trateze problema serios. În Olanda Mark Rutte va conduce se pare un nou guvern, fără partidul lui Geert Wilders, dar neîncrederea Hagăi în capacitatea României și a Bulgariei de a gestiona granițele de est ale Uniunii se menține. Orizontul de aderare la Spațiul Schengen se mută spre perioada 2013-2015.

Articol preluat de pe CivitasPolitics.org