Primenirea de toamnă a Institutului Cântarea României

Adrian Papahagi septembrie 24, 2012

Contributors.ro

În stilul binecunoscut, USL continuă revoluția culturală. Laboratorul predilect de creare a omului recent rămâne Institutul Cultural Român, proaspăt redenumit Institutul Cântarea României.

Întâi i s-au amputat fondurile și i s-a schimbat misiunea. Din exportator al culturii române, faimoasa ordonanță de urgență îl transforma în goarnă a românității pentru concetățenii noștri de peste hotare – aceiași pe care, o lună mai târziu, USL se străduia să-i elimine de pe listele electorale permanente.

Cu un drum, ICR a fost mutat din subordinea – simbolică – a Administrației Prezidențiale în cea – reală – a Senatului, pentru a fi depolitizat. Nimic mai logic. Doar „băsiștii” răuvoitori ar putea crede că numirea ca președinte ICR a unui membru al Biroului Politic Central al PNL poate echivala cu politizarea ICR. În aceeași logică, domnul Puiu Hașotti și colegii săi liberali, care se arătau indignați că Horia Patapievici nu s-a prezentat în poziție de drepți în fața comisiei de cultură a Senatului la prima strigare, au găsit firesc faptul că domnul Marga n-a catadicsit să-și întrerupă sejurul german pentru a fi audiat în aceeași comisie.

Numit președinte în lipsă, domnul Marga suplinește acum prin binecunoscutul său dinamism acea absență inaugurală. În doar câteva zile, ne-a informat că ICR va deveni o nouă uniune de creație, că va promova știința și „valorile consacrate”, renunțând la „experimente”. Sergiu Nicolaescu, Stela Popescu și Răzvan Theodorescu pot răsufla ușurați. S-a zis cu arta contemporană, cu jazz-ul, cu Ada Milea, cu muzica țigănească, cu Purcărete, Puiu sau Mungiu. Înapoi la clasici, cum mă îndemna într-un platou de televiziune, în spiritul cunoștințelor literare păstrate din liceu, ilustrul Florentin Gust. Marile minți se întâlnesc… în USL.

Această nouă, admirabilă misiune de românizare, de revenire la clasici și de promovare a realizărilor științifice în chimie polimerică nu poate reuși fără „primenirea structurilor”, cum ne anunță un comunicat ICR demn nu doar ideatic, ci și lingvistic, de vremurile în care trăim. Primenirea înseamnă înlocuirea grabnică a tuturor „ofiţerilor acoperiţi şi agenţilor de influență” ai tandemului satanic Băsescu-Patapievici (expresia îi aparține inegalabilului Nistorescu, care, când vorbește despre securiști, bănuiesc că e în temă).

Nu trebuie pierdut niciun moment, tovarăși, agenturili străine trebuie eliminate, sistemul primenit. Din fericire, unele elemente dușmănoase se lichidează și singure, prin demisie, cum e cazul Corinei Șuteu, fosta directoare a ICR New York. În locul ei este numită fără întârziere poetesa Doina Uricariu, remarcabilă în lunile referendumului prin sincronizarea mentală și lexicală cu Antena 3. Avem garanția că acum la New York va bate o inimă românească autentică, iar românii americani se vor putea în sfârșit alinia valorilor de civilizație promovate de Dan Voiculescu și pastorul Gâdea.

La fel de salutară este numirea istoricului literar ieșean, Alexandru Dobrescu, la ICR Paris. Gurile rele spun că l-ar recomanda legăturile cu Securitatea, dar nu trebuie să le dăm crezare. Am convingerea că domnul Dobrescu a fost numit, „spre surprinderea sa”, la Paris fiindcă este autorul unei cărți cu subiect la modă: Corsarii minții. Istoria ilustrată a plagiatului la români. Cum primul volum ajunge abia la 1900, trag nădejde că Alexandru Dobrescu va investiga acest fenomen – nu doar beletristic – până în zilele noastre, indiferent ce vor zice patronii săi politici.

Firește, unele elemente reacționare s-ar putea întreba de ce era urgentă schimbarea peste noapte și fără notificare a Katiei Dănilă, care obținuse pentru România statutul de invitată de onoare la Salonul de Carte de la Paris din 2013 și lucra asiduu la acest proiect? Păi cum, nu e logic? Tocmai pentru „a asigura participarea prestigioasă a României ca invitată de onoare la Salon du Livre de la Paris”, cum ne informează comunicatul ICR. Trebuie să fii idiot sau de rea credință ca să nu înțelegi această logică limpede, cristalină.

Primenirea de toamnă nu se oprește aici, și sper în numele celor 7,4 milioane de români batjocoriți de Băsescu și Curtea Constituțională că va continua la fel de perseverent până va fi nimicit definitiv cuibul de agenți de influență străini de neam și țară pripășit la ICR. Un bun exemplu ne vine de la Varșovia, unde a fost numită ca director ICR doamna Alexandra Nica-Zdaniuk, „personalitate culturală și diplomatică” cunoscută publicului informat ca secretară și translatoare a fostului ambasador în Polonia, domnul Gigi Predescu. Diplomat desăvârșit, acesta și-a părăsit pe neanunțate postul în seara investirii lui Victor Ponta, pentru a deveni consilier diplomatic al marelui om de stat. Pentru reușita comunicării diplomatice a Premierului cu Berlinul și Bruxelles-ul, numirea secretarei consilierului ca director ICR este o răsplată prea mică.

O altă personalitate „consacrată în sfera diplomației culturale” este noua directoare a ICR Budapesta, doamna Gabriela Matei. Din păcate, consacrarea culturală a acestui diplomat care lucrează în Direcția Politici de Securitate din MAE nu pare să fi fost apreciată și de colegii și superiorii săi. Acum câțiva ani doamna Matei a fost rechemată din misiune – tot la Budapesta – pe motive de incompetență și conflicte permanente cu colegii. Ceea ce nu înseamnă că nu va fi un director mult mai bun decât Brândușa Armanca, element dușmănos care scria supărător de des pe Contributors și în Revista 22.

Deși nu îndrăznesc să contest consacrarea culturală a doamnei Matei sau personalitatea culturală și diplomatică a doamnei Nica-Zdaniuk, îmi permit să exprim, în încheiere, o mică nedumerire. Cât vom mai aștepta până vor fi promovate adevăratele valori ale stângii intelectuale românești? Când îi vom vedea pe domnii Iaru, Lefter, Ernu sau Pieleanu în fruntea unor ICR-uri? Când va căpăta și doamna Mungiu-Pippidi recunoașterea pe care o cerșește în fiecare articol în care ne lovește în moalele capului cu larga sa respirație europeană? Vor ajunge să-și dea obștescul sfârșit academicienii Giurescu și Theodorescu înainte de a conduce institutele fondate de Iorga și Pârvan? Acum e nevoie de sânge proaspăt, de energii noi pentru „primenirea sistemului”. Acum. După 9 decembrie s-ar putea să fie prea târziu.

Anunțuri

Ponta: Legea educaţiei ar putea fi schimbată până la sfârşitul anului. Are prevederi aberante

http://www.mediafax.ro

Victor Ponta a afirmat, după ce a participat la discuţii cu reprezentanţii Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Târgu Mureş, unde a venit însoţit de ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, că aşteaptă „soluţia legală, corectă şi echitabilă” pentru această instituţie de învăţământ.

„Sunt aici alături de ministrul Educaţiei, sarcina principală evident îi aparţine ministrului Educaţiei, pentru a discuta cu conducerea şi cu cadrele didactice din cadrul UMF soluţia legală, corectă şi echitabilă pentru ca această universitate de mare prestigiu să-şi desfăşoare activitatea în interesul studenţilor, în interesul celor care ar beneficia de viitorii medici şi într-un final în interesul cadrelor didactice. Din punctul meu de vedere – şi am spus lucrul acesta şi când eram în opoziţie, o spun cu atât mai mult acum, când sunt la conducerea Guvernului – nu este o idee bună şi nu trebuie să avem facultăţi separate„, a afirmat premierul.

El a adăugat că, pe de altă parte, UMF Târgu Mureş este declarată, prin Legea educaţiei, universitate multiculturală, şi ca atare va trebui să asigure reprezentanţi maghiari în structurile de conducere ale Universităţii, în proporţie de o treime, în timp ce românii ar trebui să constituie celelalte două treimi.

„Astă-seară vreau şi aştept de la ministrul Educaţiei şi de la conducerea universităţii, de la cadrele didactice, să existe nişte progrese reale şi nişte soluţii corecte şi juste, pentru ca universitatea să continue să funcţioneze în interesul studenţilor şi al cadrelor didactice. Conform legii, şi universitatea de aici va funcţiona ca toate celelalte universităţi, conform prevederilor din Legea educaţiei”, a spus Ponta.

În opinia premierului, însă, Legea educaţiei are „prevederi aberante”, „care împiedică, de fapt, promovarea unor noi cadre didactice”, la toate universităţile din ţară.

„Universitatea de aici, ca şi toate universităţile din ţară, sunt afectate de acele prevederi aberante cuprinse în urmă cu un an şi jumătate, aproape doi ani, în Legea educaţiei, prevederi care împiedică, de fapt, promovarea unor noi cadre didactice. Astă-seară am auzit şi aici ceea ce de altfel se întâmplă în mai toate universităţile româneşti – din cauza unei legi negândite şi promovate de un ministru şi de nişte oameni care habar n-aveau cum funcţionează învăţământul universitar în toată ţara – nu doar la Târgu Mureş, şi la Bucureşti, şi la Cluj, şi la Iaşi – de un an şi jumătate nu mai promovează profesori tineri, pentru că au fost puse condiţii de aşa natură încât să nu le îndeplinească nimeni”, a spus Ponta.

Întrebat dacă Legea educaţiei ar urma să fie schimbată, Ponta a răspuns afirmativ, arătând că acest lucru ar putea să se producă până la sfârşitul anului.

„Posturile au fost blocate şi avansările în grade didactice şi în posturi didactice sunt imposibile în acest moment. Dacă mai putem anul acesta, foarte bine, dar orice schimbare va intra de anul viitor”, a arătat premierul.

La discuţii au participat şi liderii UDMR Frunda Gyorgy şi Borbely Laszlo, Ponta declarând că prezenţa celor doi a avut în vedere ideea „ca bătălia politică în România să nu ducă la derapaje de tip naţionalist din nicio parte”.

„Cu domnul Borbely şi cu domnul Frunda am discutat ceea ce reprezintă o prioritate pentru orice guvern al României: cum aplicăm legile ţării, cum aplicăm principiile europene, pentru ca bătălia politică în România să nu ducă la derapaje de tip naţionalist din nicio parte. Nu eu ca prim-ministru decid, am venit aici să dau un semnal că aştept din partea cadrelor didactice de aici, şi români, şi maghiari, să aplice legea şi să muncească împreună în interesul studenţilor. (…) Dânşii sunt în opoziţie, noi suntem la putere, dar asta nu înseamnă că nu dialogăm. Suntem într-o societate democratică, în care dacă nu avem dialog inevitabil ajungem la conflict. (…) Nu mi-au promis nimic pentru că nu le-am cerut nimic. Mă aştept de la politicienii de la UDMR şi de la politicienii de la USL la foarte multă responsabilitate. Şi repet, chiar dacă noi suntem la guvernare, ei sunt la opoziţie, până la urmă avem interesul de a trăi mai normal într-o ţară cât mai normală şi europeană„, a mai spus Ponta.

Aplicarea Hotărârii de Guvern privind înfiinţarea unei noi facultăţi în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) Târgu Mureş a fost suspendată, în 4 mai, în urma unei decizii a Curţii de Apel Târgu Mureş, care a admis o solicitare în acest sens formulată de conducerea UMF.

Vicepremierul de atunci Marko Bela (UDMR) declara că Executivul trebuie să atace sentinţa Curţii de Apel Târgu Mureş, el susţinând că instanţa a făcut „un abuz”.

Guvernul Ungureanu a atacat cu recurs sentinţa de suspendare. Guvernul Ponta a decis, însă, să retragă recursul formulat de fostul Executiv.

CNATDCU, încă o instituţie încălecată politic

Postat de 

09/09/2012

După Consiliul Naţional de Etică, „configurat” politic pentru a-l absolvi pe Victor Ponta de plagiat, lucru care a fost realizat deja, a venit rândul altei instituţii importante din domeniul educaţiei şi cercetării. Instituţie care în anii trecuţi a acordat titluri de doctor şi prof. univ. fără număr, fără număr, şi la cine trebuia, adică la oamenii puterii. Cum pe la putere s-au perindat cam toţi, sunt rare cazurile de politicieni de vârf care să nu fie doctori şi la fel de rare tezele pe bune, neplagiate.

Este vorba de CNATDCU, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, a cărui componenţă a fost decisă prin ordin de ministru de către Ecaterina Andronescu. Care se plângea că „CNATDCU a fost constituit pe criterii politice, un lucru teribil de nefericit”, astfel că s-a decis reconstituirea lui din propunerile universităţilor. Cât de nepolitic este noul CNATDCU vom vedea în cele ce urmează.

Vechiul Consiliu s-a făcut vinovat de  „lese-majeste”, cu ocazia deciziei de plagiat a doctoratului lui Victor Ponta. Desfiinţarea s-a şi produs în condiţii dramatice, cu ministrul Liviu Pop la uşă, fluturând Monitorul Oficial în care apăruse decizia de „reconfigurare” a CNATDCU, drept pedeapsă că nu face ce-i dictează Guvernul, care trebuia „să aibă şi puterea, nu doar guvernarea” (Victor Ponta).

În varianta iniţială a OM de constituire a CNATDCU se prevedea:

ART.5
„Membrii CNATDCU sunt personalităţi de prestigiu academic şi ştiinţific, cultural şi moral, recunoscute pe plan internaţional sau naţional în domenii cu specific naţional, numite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului pentru un mandat de 4 ani.”

Adică nu la fiecare schimbare de ministru, acesta să schimbe toate Consiliile academice după bunul său plac politic, cu oameni credincioşi partidului aflat la putere. De această prevedere europeană, menită să consolideze instituţiile statului, s-a ales praful. Ministrul Liviu Pop a schimbat această prevedere, a schimbat Consilii, dna Andronescu la fel, următorul ministru o ia de la capăt, şi uite aşa scapă de plagiat primii miniştri ai ţării şi alţi demnitari plagiatori.

Prin acest ordin nu mai este constituit politic, inclusiv prin creşterea de la 21 la 44 a numărului membrilor Consiliului de conducere al CNATDCU? Să vedem cât este de „apolitic” actualul Consiliu.

Faptul ca Marius Andruh, fostul preşedinte, a rămas în componenţa CNATDCU, nu spune nimic. În prima şedinţă acesta îşi va alege nouă conducere, formată din preşedinte şi vicepreşedinţi, în mod sigur alţi şefi. De altfel, din câte ştiu, dl Marius Andruh nici nu a fost consultat dacă doreşte să-şi continue, sau nu, activitatea în acest Consiliu. Sunt menţinuţi, aşa pentru vitrină, Mircea Dumitru – Universitatea Bucureşti, Ioan Aurel Pop – Academia Română, Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Ionel Haiduc, preşedintele  Academiei Române.

Când s-au cerut la universităţi propunerile, în adresă scria clar că nu pot fi propuşi decât conducători de doctorat sau persoane cu abilitare. O cerinţă minimală, având în vedere că aceste comisii trebuie să jurizeze şi acordarea titlurilor de profesor universitar şi conducător de doctorat (abilitare). Dacă nu îndeplineşte criteriile de abilitare, măcar să fie conducător de doctorat făcut pe criteriile anterioare! În lista finală sunt însă persoane care sunt lectori, CS II sau conferenţiari şi alţii care sunt profesori, dar nu sunt conducători de doctorat. Cum vor juriza ei dosarele celor ce aspiră la o poziţie mai înaltă decât a lor şi, culmea ridicolului, ce vor face ei dacă vor dori să promoveze pe funcţii de profesori sau vor dori abilitare? Îşi vor trimite dosarele spre jurizare comisiei din care fac şi ei parte? Nu e conflict de interese? Nu e incompatibilitate? Şi de ce au dat universităţile propuneri de acet gen din moment ce se cerea clar altceva în adresa de la MECTS?

În rest, pe cine găsim în acest Consiliu?

  • Eugen Simion – Academia Română, vechi PSD-ist al Academiei, acuzat de Carmen Muşat prin 2003-2004 că a plagiat un manual şcolar;
  • Daniel Barbu – Universitatea Bucureşti, consilierul preşedintelui interimar Crin Antonescu şi prezenţă zilnică la Antena 3;
  • Gheorghe Vlad Nistor – Universitatea Bucureşti, prezenţa permanentă la tv-uri anti Băsescu şi anti PDL;
  • Ioan Ianoş – Universitatea Bucureşti, fost director în minister în timpul guvernării Năstase;
  • Nu mai puţin de şapte membri (16%) din Universitatea Politehnica Bucureşti, unde dna Andronescu este preşedinte de Senat;
  • Răzvan Teodorescu – Academia Română, membru de vază PSD;
  • Florian Popa – Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti, senator PSD;
  • Radu Damian – Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, secretar de Stat în timpul lui Adrian Năstase;
  • Valer Daniel Breaz – Universitatea “1 Decembrie” Alba Iulia, membru marcant al PSD, candidat PSD la europarlamentare;
  • Alexandru Irimie – Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, membru de vază al PSD Cluj;
  • Grigore Baciut – Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, membru de vază al PSD Cluj;
  • Şef de comisie, Paul Şerban Agachi, omul de casă al lui Andrei Marga, care a ajuns prof. univ. în condiţii cel puţin dubioase, eludând legile şi regulamentele;
  • Alt şef de comisie, Gheorghiţă Mateuţ, avocatul familiei Năstase şi autorul raportului care l-a scos basma curată pe Victor Ponta, din pocinogul cu plagiatul. Şi-a primit răsplata, la fel cu Paul Dobrescu, uns şi el şef la Consiliul Naţional de Etică.
  • La Comisia de teologie, Irineu Popă, Mitropolitul Olteniei, acuzat de plagiat şi fără doctorat recunoscut în teologie;
  • La comisia de filologie, doamna profesor Cristiana Nicola Teodorescu, de la Universitatea din Craiova, acuzată de plagiat, fără operă ştiinţifică;
  • În comisia de ştiinţe economice Nicu Marcu, actualmente conferenţiar universitar (!!!), venit prin transfer de la o universitate particulară, fără absolut nicio legătură cu mediul academic şi cu conduita unui profesor. Nu a predat niciodată, este un binecunoscut om de afaceri, prieten apropiat al ministrului Daniel Chiţoiu.
  • În comisia de ştiinţe juridice îl regăsim pe celebrul profesor Ion Dogaru, unchiul colonelului Mircea Dogaru, care face câte o revoluţie în fiecare săptămână. Profesorul Ion Dogaru are 78 de ani. Desigur, nu are abilitare şi nici nu se mai pune problema să îşi facă acum teza de abilitare. Cum va valida teze de abilitare?

În acelaşi timp au fost eliminaţi Cristian Silveştri, membru corespondent al Academiei şi Conf. Costel Sârbu, de la comisia de chimie. Ambii au luat poziţie publică dezavuând plagiatul lui Victor Ponta, respectiv trecutul securistic al lui Andrei Marga. Şi-au primit „pedeapsa”.

Tot epurate politic au fost numeresoase alte cadre didactice care au o singură “vină”: aceea de a avea o operă ştiinţifică comptatibilă cu colegii lor din ţările UE. Exemplele pot continua, dar se lungeşte prea mult articolul.

Un lucru este clar. Actuala putere încearcă şi, iată, reuşeşte să încalece cât mai multe instituţii importante ale statului. În acest caz, instituţia care acordă titluri doctorale şi academice.

Să fie aceasta explicaţia faptului că aşa de puţine voci din lumea universitară s-au ridicat să incrimineze ruşinea naţională a plagiatului premierului ţării?

Aşa de puţini oameni verticali sunt în ţara noastră?                                                 FOTO: Mediafax / Răzvan Lupică

Renașterea Învățământului Tehnico-Profesional

Postat de 

08/09/2012

Transformarea industriei socialiste, dirijată şi comandată de stat, a influenţat şi soarta învățământului tehnico-profesional.

Trecerea de la „repartiții în producție” la o economie de piață, în care angajatorii privați caută competențe și experiență, nu diplome, a afectat întreg învățământul și formarea profesională.

Într-o societate normală, decidenții ar fi înțeles aceste schimbări, le-ar fi anticipat și ar fi decis schimbări pe măsura noilor realități economice.

Nu și în România, unde interesele unor grupări politice au prevalat asupra intereselor economiei naționale.

În anul 2003 a fost desființată școala profesională și înlocuită cu şcoala de arte şi meserii, o struțo-camilă care nu și-a dovedit viabilitatea, motiv pentru care a şi fost suspendată în 2009.

Piața muncii fără specialiști, fără muncitori de medie sau înaltă calificare, a afectat grav competitivitatea, productivitatea și atractivitatea economiei naționale în ochii investitorilor români și străini.

Este motivul pentru care renașterea învățământului tehnico-profesional reprezintă prioritatea esențială a transformării domeniului de educație și formare profesională.

Primii pași au fost făcuţi prin Legea Educației Naționale și legislația secundară corespunzătoare. Din păcate însă, după plecarea ministrului Funeriu toată activitatea privind școala profesională a intrat într-un con de umbră.

În loc să fie prezentată și valorificată legislația existentă în acest domeniu neglijat, oficialii educației și formării profesionale au ales s-o treacă sub tăcere, ignorând faptul că reprezintă principalul atu al revigorării economice și al atragerii de investiții românești și străine.

Înțelegând importanța și necesitatea asigurării unei piețe a muncii calificate, Noua Republică propune un proiect de Renaștere a Învățământului Tehnico-Profesional.