Hemoragia banului public

 

Mişcarea prinde rădăcini
contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Hemoragia banului public în Sănătate
De ce finanţarea e mereu insuficientă?
Bucureşti, 18 noiembrie, 2011
Cuprins
Cetăţean, pacient, contribuabil ………………………………………………………………………… 4
Diagnostic 2008 …………………………………………………………………………………………………. 5
Unde dispar banii? ……………………………………………………………………………………………… 6
Exemple de abuz ………………………………………………………………………………………………… 7
Principiile dreptei ………………………………………………………………………………………………. 9
Cum trebuie cheltuiţi banii cetăţenilor în sistemul de Sănătătate? ……………… 12
Măsuri legislative ……………………………………………………………………………………….. 13
Măsuri administrative centrale ………………………………………………………………….. 13
Măsuri administrative sectoriale ……………………………………………………………….. 14
Măsuri fiscale ………………………………………………………………………………………………. 14
Concluzii …………………………………………………………………………………………………………… 15
Mişcarea prinde rădăcini
contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Cetăţean, pacient, contribuabil
Istoricii societăţilor comuniste caracterizează economia centralizată din
perspectiva unui fenomen ubicuu: risipa. Uniunea Sovietică sau Coreea de Nord,
Cuba lui Castro sau România ceauşistă, s-au distins printr-o enormă risipă de timp,
energie, resurse şi bani cheltuiţi într-un proiect egalitarist.
De la fiecare după puteri, la fiecare după necesităţi – iată un ideal la care
socialismul nu renunţă niciodată. Datorită naturii umane, la ineficienţa structurală
a economiilor etatiste se adaugă factorul corupţie. Astfel, risipei se adaugă
elemente precum furtul, minciuna şi reaua credinţă. Sunt fenomene pe care, pe
lângă exemplara generozitate a unor medici sau asistente medicale, consumatorul
serviciilor publice le întâlneşte astăzi în spitalele din România.
Problemele sistemului medical nu pot fi reduse la componenta managerială, dar
modul de administrare al banului determină succesul sau insuccesul proiectului
Statului social: asigurarea unor condiţii decente pentru o pătură cât mai largă de
oameni.
Statul social promite învăţământ şi sănătate gratuite, plecând de la premisa
solidarităţii inter-generaţionale. Demografic, vechea piramidă a vârstelor (care
plasa tânăra generaţie la bază, în număr mare, iar generaţia a treia la vârf) s-a
răsturnat. Transformările culturale, sociale şi tehnologice ne conduc la altă
realitate: Statul colectează de la tot mai puţini oameni activi pentru a redistribui
la cât mai mulţi. Proiecţia bugetară este, pe termen lung, nesustenabilă.
În pofida acestor evidenţe îngrijorătoare, managementul la Stat nu s-a schimbat.
Tot mai mulţi beneficiază de tot mai puţine servicii de proastă calitate. În schimb,
o elită prosperă, recrutată adesea din rândul guvernanţilor, beneficiază de servicii
impecabile în clinicile occidentale.
Cei care plătesc taxe şi impozite în calitate de asiguraţi ajung, foarte adesea,
să recurcă in extremis la serviciile medicale disponibile pe piaţa privată. Lucrul
acesta e firesc, întrucât logica eficienţei economice şi motivarea personalului
medical sunt mai bine satisfăcute de întreprinderile private. Redistribuţia făcută
în numele justiţiei sociale a Statului-providenţial e mai curând spre beneficiul
politrucilor din sistem, dar în detrimentul vieţii sănătoase a naţiunii române şi a
demnităţii individuale a fiecărui asigurat.
4
Hemoragia banului public în Sănătate
Mişcarea prinde rădăcini
contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Diagnostic 2008
În spaţiul public românesc, observaţiile critice cu privire la această stare de fapt
abundă. Camera Federativă a Medicilor a emis documente importante, care descriu
patologiile sistemului public de sănătate. În 2008, o sinteză a fost propusă de
Comisia Prezidenţială pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniul sanătăţii
publice din Romania. Remarcile autorilor sunt demne de interes:
“Sistemul de sănătate din Romania are in multe privinte aceleasi modalitati de
functionare neschimbate de 30 de ani”.
“Alocarea resurselor functioneaza practic dupa aceleasi metode neschimbate in
ultimile decenii. Deciziile … sunt luate netransparent si fara a avea la baza criterii
acceptate national si international.”
“Autoritatile Judetene de Sanatate Publica sunt practic o replica a acelorasi
disfunctii de la nivel central; in plus legatura lor cu comunitatile pe care ar trebui
sa le serveasca este minima, iar responsabilitatea organizationala pentru modul in
care raspund nevoilor de sanatate locale este de asemenea extrem de redusa.”
“Criteriile care stau la baza alocarii resurselor, in special a celor legate de investitii,
sunt neclare la nivelul autoritatilor responsabile … Alocarea subiectiva si lipsita
de mecanisme de masurare a performantei investitionale duce la situatia in care
resursele disponibile limitate sunt utilizate ineficient, cu impact direct asupra
starii de sanatate a populatiei.”
“Eforturile fananciare ale statului roman au crescut consederabil, atit in cifre
absolute cat si procentual, aproape toate veniturile si cheltuielile dublindu-se
in ultimii ani pentru aproape toate categoriile de servicii medicale, senzatia de
lipsuri din sistem continua sa persiste si sa se acutizeze.”
“Pe linga subfinantare se poate vorbi de o utilizare arbitrara a resurselor. Nu se
realizeaza si nu se utilizeaza studii de cost-eficienta pentru alocarea resurselor,
alocarea acestora nu se face in mod transparent nefiind bazata pe criterii clare si
constant utilizate.”
“Nici una dintre institutiile medicale romanesti neaflindu-se in primele 500 din
lume, in nici una dintre clasamentele importante existente.
“Datorita disfunctionalitatilor sistemului sanitar in Romania mor anual peste
60.000 de oameni, in fiecare an “disparand” populatia echivalenta a unui oras de
talia Sloboziei sau Giurgiului.”
Aceste remarci sunt dureroase şi reflectă experienţa medicilor şi a pacienţilor
care au interacţionat nemijlocit cu sistemul de sănătate din România.
5
Mişcarea prinde rădăcini
contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Unde dispar banii?
Ce se întâmplă cu cele cinci miliarde de euro colectaţi de Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate?
O treime din bani sunt redistribuiţi către sistemul de sănătate şi finanţează
activităţi medicale curente.
O altă treime e cheltuită pentru plata impozitelor pe salarii ale angajaţilor,
pentru plata TVA şi a taxelor vamale incluse în preţul achiziţiilor de medicamente,
substanţe de laborator, echipamente, etc.
Ultima parte a banilor plătiţi de cetăţenii români sunt risipiţi în labirintul sinistru
al incompetenţei manageriale: dotări inutile, licitaţii trucate, preţuri artificiale,
personal necalificat, angajări nejustificate, prescrieri inutile, tratamente
imaginare.
Aşa cum intră banii în sistem, o mare parte pleacă direct către bugetul de stat.
Mai grav, însă, o mare parte din bani se risipesc în alveolele infinite ale sistemului
public, graţie acelei „eficienţe originale” care defineşte organizarea etatistă.
Nenumărate anchete jurnalistice (dar şi anchete ale DNA) au arătat că sistemul
public de sănătate este căpuşat, banul cetăţeanului ajungând:
către unii manageri din conducerea MS/CNAS care distribuie • fondurile pentru
programe nationale, licitaţii nationale, etc.;
• către unii manageri din esalonul doi al sistemului de sănătate (e.g., cazul reţelei
de transfuzie sangvină), către autorităţile de sanatate publica şi institute de
igiena publica care deruleaza banii pentru programe nationale, etc.;
• către unii manageri şi funcţionari din spitale;
• către unii lideri din sindicatele din sanatate;
• către unii manageri din companiile private;
• către unii parlamentari;
• către unele partide politice.
6
Hemoragia banului public în Sănătate
Mişcarea prinde rădăcini
contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Exemple de abuz
O filozofie managerială concentrată pe combaterea risipei ar putea lichida, în doar
12 luni, toate arieratele din sistemul sanitar. În numai doi ani, salariile oamenilor
angajaţi în sistemul sanitar ar putea să crească, deci şi motivaţia profesională.
Pentru a ilustra caracterul flagrant al risipei banului public, oferim câteva extrase
din Serviciul Electronic de Achizitii Publice, SEAP http://www.e-licitatie.ro. Unele produse
medicale sunt cumparate, în unele spitale din România, la preţuri de pina la 15 ori
mai mare decât în alte spitale. Costurile maxime sunt aşadar de 1.500% mai mari
decât costurile minime.
+1 226 %
+685 %
7
Mişcarea prinde rădăcini
contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Exemple de abuz (continuare)
câteva extrase din Serviciul Electronic de Achizitii Publice, SEAP http://www.e-licitatie.ro
+1 229 %
+508 %
8
Hemoragia banului public în Sănătate
Mişcarea prinde rădăcini
contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Principiile dreptei
Un electorat convins de valorile de centru-dreapta (competiţie, muncă,
transparenţă, eficienţă, meritocraţie) nu va accepta menţinerea actualului
sistem public de sănătate. Dezbaterea publică din România ultimilor douăzeci de
ani s-a caracterizat printr-o plasare a soluţiei în mâinile Statului şi, mai precis, a
structurilor responsabile de eşecul actual al sistemului medical.
Vă oferim câteva idei regulative justificate de principiile doctrinare de centrudreapta
ale platformei Noua Republică.
1. Asiguratul este proprietarul banilor colectaţi din asigurările de
sănătate. În cel mai bun caz, Statul îl priveşte pe asigurat ca pe un
client plasat sub o obligaţie contractuală, dar niciodată ca pe un stăpân
înzestrat cu drepturi inalienabile.
2. Asiguratul trebuie să aibă dreptul suveran de-a decide asupra modului
de cheltuire a banului său. Este imorală şi frauduloasă deturnarea
banilor din fondurile de sănătate către alte destinăţii.
3. Pacientul nu va fi niciodată în centrul sistemului de sănătate fără o
Cartă a drepturilor şi a obligaţiilor asumate de ambele părţi: cetăţean,
pe de o parte, şi Stat, pe de altă parte.
4. Aderarea României la Uniunea Europeană ar fi trebuit să modifice
atitudinea faţă de banul cetăţenilor asiguraţi. Din păcate, toate
guvernele şi toate partidele care au patronat Ministerul Sănătăţii
au neglijat principiile economiei de piaţă, au frânat concurenţa
între agenţii economici chemaţi să ofere soluţii profitabile pentru
spitale, au ocultat criteriul transparenţei, au întârziat introducerea
standardelor de cost. Miniştri care au reprezentat partide precum PSD,
PNL, PDL sau UDMR s-au raportat cu aceeaşi indiferenţă la metodologia
europeană în materie de standarde de cost.
5. O perspectivă de centru-dreapta încurajează prezenţa furnizorilor
privati în câmpul ofertei pentru servicii medical. După Revoluţia din 1989,
80% din fondurile publice au stimulat exclusiv cheltuiala în sistemul
de stat, deşi calitatea serviciilor private a fost adeseori superioară.
Stimularea investiţiei private în medicină (ca şi în învăţământ) s-ar
contrapune tendinţelor monopoliste ale actualului sistem (care
concentrează puterea în braţul nemilos al birocraţiei etatiste).
9
Mişcarea prinde rădăcini
contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
6. Organismul naţional de acreditare RENAR trebuie să ofere o grilă
comparativă de judecată asupra serviciilor medicale din România pe
două paliere paralele: cel public şi cel privat.
7. Noua Republică propune conceptul de cetăţenie activă: pacientul
care aderă la valorile Noua Republică priveşte Ministerul Sănătăţii nu
ca pe o structură atotputernică şi infailibilă, ci ca pe un gestionar al
fondurilor de sănătate. Administratorii sistemului etatist sunt doar
temporar însărcinaţi să ofere cât mai bune servicii medicale, pe baza
principiilor şi normelor de achiziţii publice convenite în spaţiul Uniunii
Europene. Respingem aşadar noţiunea de autonomie a spitalelor în
privinţa cheltuirii banilor publici.
8. Criteriile de calitate şi alocarea banilor trebuie să se facă în funcţie de
performanţa ISO – o formă de acreditare unanim acceptată în spaţiul
european. Regimul de discriminare, prin care doar furnizorii privaţi sunt
evaluaţi în funcţie de acreditarile ISO, trebuie să înceteze.
9. Evaluarea calitativă a serviciilor medicale nu atârnă de naşterea unei
noi structuri etatiste: Agenţia Naţională pentru Calitate şi Informaţie
în Sănătate (ANCIS). Cel care pot sancţiona proasta calitate a serviciilor
medicale rămân organismele nationale de acreditare.
10. Propunem completarea de către fiecare cetăţean-pacient a unui
formular care să evalueze calitatea serviciilor din fiecare spital de stat
din România. Centralizarea acestei baze de date trebuie să se facă
pe baza unui parteneriat public-privat şi să contribuie la clasificarea
anuală a spitalelor din România. Nu interesele birocraţilor, ci vocea
asiguraţilor e cea care trebuie să se audă.
11. Naşterea de noi structuri birocratice în sistemul medical trebuie
blocată. Se impune simplificarea actualelor organigrame ministeriale
şi transparentizarea deciziilor guvernamentale sau locale (prin
conferinţe publice, video-streaming pe Internet) care afectează viaţa
spitalelor.
12. Reîntoarcerea la cetăţean înseamnă un mai mare accent pus pe
factorul preventiv. Cheltuielile enorme ale statului în sensul recuperării
sănătăţii ar trebui compensate de-o investiţie în programe naţionale
pentru sport. Guvernul central sau primăriile locale trebuie să ofere
facilităţi pentru accesul pacienţilor la cluburile de fitness (mai ales
pentru vârsta a treia). Prevenţia înseamnă nu doar un regim alimentar
sănătos, ci şi viaţă activă pentru majoritatea populaţiei (sportul de masă
ori sportul individual). Penalităţi specifice trebuie aplicate primăriilor
10
Hemoragia banului public în Sănătate
Mişcarea prinde rădăcini
contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
care, pe lângă parcări sau spaţii verzi, nu asigură piste de alergat, sport
de masă şi recreaţie. Suprafaţa acestor spaţii va fi raportată la numărul
de locuitori. Conceptul de ecologie trebuie să înglobeze sănătatea
populaţiei.
13. Demnitatea pacientului şi mutarea accentului asupra prevenţiei
bolilor ar putea conduce la diminuarea TVA aplicată diagnosticelor.
Terapia individuală poate fi uneori excesiv de costisitoare în absenţa
unui diagnostic corect. Acest lucru e încurajat de cota actuala de 24%
TVA aplicata produselor medicale. Decontarea acestor sume de către
Stat confiscă practic o treime din banii asiguratilor – sume importante
sunt scoase din fondul de sănătate şi sunt redirecţionate către bugetul
de stat.
14. Noua Republică susţine că reducerea cotei TVA la 9% pentru
diagnostice va încuraja un comportament responsabil al pacienţilor
şi va scădea consumul uneori nejustificat de medicamente (adesea
în absenţa unui diagnostic care să-i confirme utilitatea). Diagnosticul
medical este primul contact al pacientului cu sistemul de sănătate.
Acesta trebuie să fie accesibil.
15. Pe lângă problema finanţării, a descentralizării, a resursei umane, a
serviciilor spitaliceşti sau a asistenţei primare, Noua Republică atrage
atenţia asupra relaţiei de proprietate existentă între banul administrat
de Stat şi pacient. Înaintea colectării unor sume mai mari de bani (6%
din PIB, cum s-a tot spus), Statul român trebuie să-şi dovedească
respectul faţă de cetăţean printr-o corectă cheltuire a fondurilor
deja disponsabile.
11
Mişcarea prinde rădăcini
contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Cum trebuie cheltuiţi banii cetăţenilor în sistemul de
Sănătătate?
Criza economică europeană ar cere ca alocarea banilor în domeniul sănătăţii publice,
ca şi în sistemul de educaţie, să se facă după criterii de transparenţă. Ne-am putea
situa, astfel, la momentul zero al adevărului. Guvernul, prin reglementarea achiziţiilor
publice, monitorizează alocarea de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate a banilor către furnizorii de servicii medicale.
Contracţia financiară a ultimilor ani cer o regândire a sistemului. Nu este timp pentru
demagogie şi politicianism. În primul rând, modificarea sistemului de alocare a banilor
va putea stopa risipa de energie şi resursă umană care, din păcate, caracterizează
România. Fără o intervenţie activă, motivată politic, vom transfera către generaţiile
viitoare povara datoriilor prin plata continuă a arieratelor. Lipsa de performanţă
managerială din sistemul sanitar va continua să facă victime, la propriu şi la
figurat.
Ministerul Sănătăţii şi CNAS întârzie implementarea regulilor europene de redistribuire
a banilor asiguratilo. În Uniunea Europeană, fondurile de sanatate sunt colectate de la
contribuabili. Nu vom sublinia niciodată îndeajuns relaţia de proprietate: banii aparţin
cetăţenilor plătitori de taxe şi impozite, iar nu Ministerului. Logica europeană spune
că Statul este custodele averii publice, iar nu stăpân cu drepturi discreţionare.
În spaţiul european, selecţia furnizorilor-contractanţi se face pe baza indicatorilor
de performanţă probate de agentul economic. Dacă furnizorul-contractant a
îndeplinit anterior criteriile de performanţă, lui i se va putea aloca şi următoarea
finanţare. Eficienţa cheltuirii banilor publici se măsoară prin rapoarte publice,
accesibile cetăţeanului.
În România, numeroase sume de bani au fost returnate pe axa Bucureşti-Bruxelles
întrucât fondurile au fost cheltuite cu alte destinaţii.
Noua Republică lansează în dezbatere publică acest document despre hemoragia
banului public din sistemul de sănătate plecând de la următoarea întrebare: au
certitudinea cetăţenii asiguraţi că banii sunt alocaţi de MS/CNAS cu eficienţă
maximă?
Răspunsul negativ e întemeiat pe mai multe observaţii. Procedurile de achiziţii nu
respectă criterii obiective şi neutre de eficienţă economică şi calitate. Cu alte cuvinte,
piaţa nu este liberă iar agenţii economici ajung să fie influenţaţi de factorul politic.
Raportul cost-calitate este, de cele mai multe ori, unul arbitrar. Sifonarea banilor publici
în spitale a fost semnalată, de numeroase ori, în presă (cazul Brădişteanu de la Spitalul
Floreasca: achiziţii de 9 milioane de euro cu beneficii personale de 4 milioane).
12
Hemoragia banului public în Sănătate
Mişcarea prinde rădăcini
contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Dincolo de „marile tunuri”, există fenomenul risipei cumulate. Ne întrebăm,
bunăoară, de ce Ministerul Sănătăţii & CNAS nu vor să calculeze pentru câte analize
de laborator au aprobat fonduri către un spital pentru achizitia de reactivi şi citi
pacienti au primit acele rezultate de laborator? Urmăreşte oare banul nevoile
pacientului sau mai degrabă buzunarul unor clientele transpartinice?
Cercetările de pe teren ne arată că, pentru un tip de analiză, un spital a cumparat
reactivi pentru efectuarea a 10.000 de analize, iar numărul total de pacienţi care
au primit rezultatul analizelor a fost de 2.000. Ce s-a intimplat cu restul reactivilor
cumparati? Au expirat neutilizati sau chiar au pleacat în sacosa angajatului
spitalului către laboratorul privat al acestuia? Dar daca spitalul ar fi cumpara
doar 2.000 de analize de la un furnizor specalizat, nu ar fi fost oare mai ieftin si
convenabil pentru asiguraţi ?
Asemenea exemple demonstrează că Statul este un prost administrator al
banului public. Investiţiile arareori vizează nevoile urgente ale pacientului.
Achiziţiile inutile de aparatură, prescrierea de medicamente scumpe, inexistenţa
unei contabilităţi centralizate cu numărul exact de pacienţi care beneficiază
de tratamente gratuite, costurile exagerate de reabilitare a spitalelor (clădiri
infrastructură) – toate acestea arată dispreţul Statului faţă de banul cetăţeanului
şi neputinţa contribuabililor în faţa unor decizii executive ale Guvernului.
Noua Republică va susţine un pachet de măsuri prin care, după anul 2012, cel putin
o treime din banii alocati sistemului sanitar ar fi întorşi către cetăţean. Iată doar
câteva propuneri pe care le lansăm în dezbaterea publică.
Măsuri legislative
Trebuie extinsă aria de aplicare a legislatiei actuale a achiziţiilor publice asupra
întregului proces de contractare a finantarilor din sistemul de Sănătate. Consiliul
National de Solutionare a Contestatiilor va avea mai multă autoritate pentru
întărirea evaluării fondurilor de sanatate prin care MS/CNAS plătesc furnizorii de
servicii medicale (verificare si aprobare caiet de sarcini, etc).
Măsuri administrative centrale
Cerem elaborarea unei metodologii unitare de calcul al standardelor de cost şi
de evaluare a eficienţei economice a furnizorului-contractant. Trebuie aplicate
standarde de cost pentru orice tip de activitati ale unitatilor medicale cum ar fi
analize laborator, pază, hrana, curatenie, transport, etc.
Solicităm aprobarea certificatelor ISO şi a acreditărilor ISO ca unice criterii de
calitate aplicabile tuturor contractanţilor de fonduri publice.
13
Mişcarea prinde rădăcini
contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Cerem afişarea în conditii de totala transparenta a datelor despre traseul banilor
publici în sistemul public de sănătate. Cerem listarea sumelor alocate de MS/
CNAS către furnizori prin afisarea on-line a acestora într-o singura bază de date a
Guvernului:
costurile şi eficienţa obţinute din finantarea anterioară;
standardele de calitate detinute la momentul aprobarii finanţării;
punctajul obtinut de contractantii care solicită o noua finanţare;
lista/valoarea tuturor contractelor de finanţare semnate de MS/CNAS;
evoluţia anuală a totalului valoric de servicii contractate de MS/CNAS;
evoluţia anuală a totalului valoric al arieratelor din tot sistemul sanitar.
Măsuri administrative sectoriale
Solicităm un sistem unic de decontări pentru acelaşi tip de servicii, eliminindu-se
orice canale paralele si discriminatorii de decontare. Actualmente, sunt decontate
analizele de laborator prin metoda “per caz rezolvat”, faţă de metoda “per analiza”
(aplicata laboratoarelor private si ambulatoriilor).
Stoparea externalizărilor de activităţi care sunt eficiente în regie proprie.
Externalizarea se va face după analiza costurilor de outsourcing. Frecvent,
costurile în regie proprie sunt mai mici decât preţurile decontate actualmente de
către MS/CNAS pentru servicii externalizate.
Metodologia unitară de subcontractare temporară a celor activităţi din spitale
care nu au regim de urgenta şi care NU sunt eficiente economic. Subcontractarea
temporară trebuie limitata pentru o durata de timp de maxim 12 luni, dupa care sa
fie efectuate evaluari economice noi ale costului estimat in regie proprie.
Măsuri fiscale
Se lansează în dezbatere publică reducerea Cotei de TVA pentru produsele
de diagnostic la 9%. Diagnosticul este pus pe acelaşi nivel de importanţă ca şi
medicamentele. O naţiune sănătoasă se construieşte printr-o accesibilitate cât mai
mare a diagnosticului medical. Se vor diminua astfel costurile actuale din sistem
suportate de asiguraţi prin prescrieri nejustificate de tratamente şi medicamente
pentru cazurile nediagnosticate la timp sau complet.
Conform directivei UE privind achitizitile publice, toate produsele de diagnostic
se incadreaza in categoria „produselor farmaceutice”, conform CPV – Common
Procurement Vocabulary. În conformitate cu directiva EU privind TVA, produsele
farmaceutice pot benefia de scutiri ale TVA, asa cum aceeaşi directiva a permis
guvernul reducerea de TVA şi în cazul medicamentelor.
14
Hemoragia banului public în Sănătate
Mişcarea prinde rădăcini
contact@nouarepublica.ro
http://www.nouarepublica.ro
Concluzii
Noua Republică vrea ca sistemul de Sănătate să se întoarcă spre cetăţean, privit
în dubla sa calitate de pacient şi contribuabil, de subiect al intervenţiei medicale
şi al relaţiei contractuale cu Statul.
Omul nu este niciodată doar un obiect şi acest element fundamental al doctrinei
populare de centru-dreapta trebuie reflectat în practica medicală. Deocamdată,
însă, demnitatea cetăţeanului este încălcată nu doar prin ignorarea nevoilor sale,
ci prin risipirea cinică şi iresponsabilă a banului asiguraţilor.
Românii privesc cu îngrijorare la degradarea standardelor etice şi manageriale
din sfera serviciilor publice de sănătate. Şpaga, mita sau corupţia fac parte din
vocabularul pacienţilor şi al beneficiarilor sistemului etatist. Acest lucru trebuie
să înceteze.
Numai prin revenirea la transparenţa deciziei politice şi la transparenţa administrării
banului public vom putea stopa actele de corupţie şi politizarea sferei economice
(prin licitaţii trucate şi complicităţi dubioase între Stat şi sfera privat). Corupţia
distruge piaţa liberă şi loveşte direct în nevoile cetăţenilor.
Noua Republică afirmă primatul cetăţeanului, demnitatea pacientului şi dreptul
sacrosanct la proprietate al oricărui contribuabil.
15