Justiţia revine sub control politic. Adio luptei anticorupţie

Procesul de restabilire a controlului politic asupra Justiţiei s-a încheiat cu decizia lui Traian Băsescu de a semna decretele de numire în funcţii a celor şase procurori propuşi de Victor Ponta şi avizaţi pozitiv de CSM pentru conducerea Parchetelor.

ROMANIA PRESIDENTIAL ELECTIONS

Noua Republică a anticipat acest deznodământ în condiţiile pactului politic dintre preşedintele Băsescu şi premierul Ponta şi a avertizat opinia publică în privinţa consecinţelor nefaste pe care ingerinţele politice le vor avea asupra independenţei Justiţiei. De asemenea, Noua Republică a criticat în procesul de selecţie a candidaţilor pentru şefia Parchetelor nerespectarea unor proceduri transparente şi fundamentate pe criterii clare de integritate și profesionalism.

În aceste condiţii, considerăm că numirile de la vârful Parchetului General şi DNA nu reprezintă o garanţie pentru continuarea luptei împotriva corupţiei şi a crimei organizate, cu atât mai mult cu cât şi voci avizate ale societăţii civile au criticat vehement avizul pozitiv acordat de CSM unora dintre candidaţi în ciuda prestaţiilor ridicole ale acestora. Maniera în care CSM şi Traian Băsescu au revenit asupra unor decizii anterioare categoric defavorabile este insultătoare la adresa opiniei publice.

Noua Republică a aplaudat consecvent activitatea DNA sub conducerea procurorului Daniel Morar şi a chemat la curaj și demnitate întreg corpul magistraţilor. Evoluţiile recente anticipează însă un deznodământ sumbru pentru procesul de reformare a Justiţiei în condiţiile instituirii controlului politic al “grupului infracţional organizat” de la nivelul Guvernului şi al alianţei socialiste, entitatea care cuprinde cei mai mulţi corupţi şi incompatibili din Parlamentul României.

http://www.nouarepublica.ro/justitia-revine-sub-control-politic-adio-luptei-anticoruptie/

Reclame

Ştefan Vlaston : Magistrații au pupat ghiulul jupânului Ponta

Asta va exclama satisfăcut Victor Ponta după semnarea decretelor de numire în funcţie a procurorilor şefi de către Preşedintele Băsescu.

Există o serie de fapte şi evenimente care demostreaza că justiţia s-a predat celui (celor) care au pe mâna banii ţării şi de care depind salariile şi pensiile magistraţilor, diverse alte avantaje.

După zvâcnirea de orgoliu din guvernarea trecută, când căpetenii politice importante au luat drumul puşcăriilor, după alegerile din decembrie când a devenit clar cine-i jupânul peste visteria ţării, cel puţin până în 2016, magistraţii au înţeles, au plecat capul şi au sărutat ghiulul jupânului: Victor Ponta.

Că până la principii şi separaţia puterilor în stat magistraţii trebuie să-şi păstreze şi menţină, cel puţin, salariile şi pensiile care sar binişor de 10.000 lei/lună. Aşa că te faci frate cu cel care deţină puşculiţa, ce atâtea principii şi valori democratice.
Dacă vine o criză financiară mai violentă, dacă ţara nu mai are bani, magistraţii s-au pus la adăpost, ei sigur nu vor fi sacrificaţi prin tăieri de salarii şi pensii.

Al doilea lucru care îi sperie pe magistraţi este riscul ca breasla să nu mai lupte unită împotriva DNA, care, deşi a venit USL la guvernare, tot te leagă  pentru şpagă.  (Judecătoarea spagara, Dinu Viorica: „păi, nu vezi că nu  contează că a venit USL-ul la putere, pentru şpagă te leagă”).

Mulţi judecători şi procurori au, probabil, schelete prin dulapuri, şi se tem să nu înceapă să zornăie, dacă le scutură cineva mai zelos. Cei peste 1000 de judecători din toată ţara care au votat, nemotivat, pentru excluderea membrilor CSM, Ghica şi Danilet, acest mesaj au vrut să-l transmită: „v-am trimis acolo să ne apăraţi, nu să ne băgaţi în puşcarii”!
Şi membrii CSM au înţeles mesajul! Judecătorul Adrian Toni Neacşu e un exemplu viu de soarta care-i aşteaptă pe cei cu musca pe căciulă. Şi nu e singurul. Magistraţii aşteptau ca CSM să funcţioneze după modelul Colegiului Medicilor, care a găsit doar 5 cazuri de malpraxis în zece ani!

Iată fapte şi evenimente care ilusteaza teza de mai sus.

Nu este posibil ca evaluarea lui Tiberiu Nitu, realizată de CSM, să se sucească cu 180 grade în doar câteva luni. Toată lumea a văzut, specialişti şi nespecialişti, că omul e departe de competenţele intelectuale şi profesionale necesare unui şef de parchet obişnuit, darămite de şef de Parchet General. Că nu respectă nici pe departe criteriile stabilite chiar de CSM, cu câteva luni în urmă.
Să ne amintim că a fost selectat iniţial de către Mona Pivniceru, după discuţii „aprofundate” cu viitorul şef. Şi că Preşedintele Băsescu  a menţionat că un astfel de şef de parchet trebuie să-şi dovedească competenţa prin  dosare de mare corupţie instrumentate şi încheiate prin rechizitorii beton. Are Tiberiu Nitu aşa ceva? Nu, zero. Pare plămadit din aceeaşi substanţă intelectuală cu celebrul Şoric de la Piatra Neamţ.
Curtea Constituţională a respins cererea CSM prin care reclamă un conflict constituţional între puterile statului, în speţă între Guvern şi CSM, prin restrângerea prin OUG a atribuţiei CSM.  (Constituţie, Art 115(6): Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică).
Judecătorii CCR au decis că una e „afectarea”, alta e restrângerea atribuţiilor CSM, care nu „afectează”! Te pui cu logica juridică? Dar cu banii pe care-i împarte Guvernul? Cine-i mai important pentru CCR?

Reclamaţia depusă la Parchetul General de către Neamţu, Papahagi, Ofiteru,  referitoare la plagiatul lui Ponta, a stat în nelucrare 7 luni, până a făcut presa scandal şi abia atunci a fost trimisă la ORDĂ. Unde mai stă câţiva ani. Că de, e vorba de cel care are pâinea şi cuţitul la împărţirea cozonacului, cum să-l superi cu un prăpădit de plagiat!

Obstinaţia lui Ponta să scape de Daniel Morar. A acceptat orice compromis, inclusiv pe Kovesi la DNA, ştiind că Morar n-are mamă n-are tată politici. Nu ascultă decât de conştiinţa sa şi de probele de la dosar. Aşa ceva nu se poate accepta de către actuala putere. Orice, numai Morar nu. Şi a avut câştig de cauză.

Trecerea rapidă a lui Ponta pe la Ministerul Justiţiei avea exact acest obictiv: rezolvarea problemei şefilor de parchete. Şi i-a rezolvat. Acum are toată puterea.

Greşesc cei care susţin că nu sunt importanţi şefii. În societatea noastră, încă balcanică, loialitatea faţă de şef este singurul criteriu de salarizare, avansare în funcţie, mutare pe un post mai bun, închiderea ochilor la greşeli, etc.
În plus, şeful Parchetului General şi şeful ICCJ sunt singurele persoane care ştiu, solicită, respectiv aprobă, mandatele de ascultare în speţe privind siguranţa naţională. Dacă nici acestea nu sunt informaţii de maximă sensibilitate, nu ştiu care altele ar putea fi. Sunt suficientă scurgerile de informaţii pentru că toată munca procuraturii să cadă în derizoriu. Şi să fie salvaţi corupţii de partid aflat la putere.

Poziţia Preşedintelui Băsescu

Nu e clar ce a avut de salvat Preşedintele Băsescu prin trocul făcut cu Ponta. Probabil că situaţia era aşa de rea, prin pierderea ambelor funcţii de şefi de parchete, încât a sacrificat o funcţie pentru salvarea celeilalte. Kovesi contra Nitu. Perspectiva ca politicienii să încalece definitiv toată justiţia era acută, astfel  încât a acceptat o jumătate de pierdere. Cu ce folos, vom vedea.

Totusi, intre un scandal monstru si perpetuu si anihilarea aproape totala a independentei justitiei, poate ca era mai bine sa aleaga prima cale. In liniste si tacere se poate fura cel mai bine, parca asa ne explica domnia sa.

Nu e tarziu sa refuze numirea, cel putin a lui Tiberiu Nitu, si sa ceara alta propunere.

In caz contrar, principalul castig al ultimilor patru ani, independenta justitiei,  se va duce pe apa sambetei, cu sperante minime de a se reveni in curand la ce a fost.

Si UE va privi cu suspiciune evolutia acestor numiri la sefia parchetelor. Cand se va lamuri ca reprezinta o intoarcere cu 180 grade la ce era justitia in perioada Nastase, ne va costa scump, in bani, accesul in Schengen, putere de decizie in structurile UE. Iar daca situatia economica devine grava, Romania va fi printre primele tari sacrificate de o noua filosofie europeana, destinata doar statelor „serioase”.

In fine, in conditiile globalizarii pietelor si a pretentiilor din ce in ce mai inalte ale romanilor, care au vazut ce inseamna un trai bun in tari asezate, Victor Ponta nu are nici o sansa sa izoleze Romania de reactiile externe. Dupa evenimentele de anul trecut, oficialii UE nu au nicio jena sa-l execute violent, in primul rand taindu-i acces la banii europeni. Ca tot se incheie acordul cu troica creditoare. Ar fi bine ca Victor Ponta sa evalueze de 10 ori, inainte de a decide o data. A vazut ce pateste, cum e pus la colt de catre Barroso si Merkel. Si sa nu-i creada prosti, ca nu sunt. Iar fara banii lor, de unde pensii si salarii bugetare, de unde liniste si guvernare stabila. Adio!

Asteptam decizia presedintelui, pentru a pune cruce definitiv, sau nu, independentei justitiei.

CSM îl reevaluează pe Niţu. Urmează Băsescu

Trocul politic dintre Traian Băsescu şi Victor Ponta îşi consumă efectele dezastruoase asupra Justiţiei. Rând pe rând, instituţii cheie pentru continuarea luptei anticorupţie, a căror activitate a fost apreciată în mod repetat de Comisia Europeană cu prilejul rapoartelor MCV, intră sub controlul politic al alianţei socialiste cu complicitatea suspectă a preşedintelui Băsescu.

Tiberiu Niţu

Noul val de abuzuri a debutat cu desemnarea scandaloasă a lui Robert Cazanciuc la conducerea Ministerului Justiţiei sau alungarea lui Daniel Morar din sistem în urma presiunilor politice şi continuă cu numirea revoltătoare a lui Tiberiu Niţu la conducerea Parchetului General sau transferul Laurei Codruţa Kovesi la vârful DNA.

Noua Republică consideră că avizul pozitiv acordat de CSM procurorului Tiberiu Niţu este insultător la adresa opiniei publice şi de natură să ridice serioase semne de întrebare cu privire la presupusa independenţă a Justiţiei române de interferenţele politicului. În urmă cu doar trei luni, CSM se pronunţase cu severitate împotriva numirii acestuia la conducerea Parchetului General după un interviu care a decurs dezastruos pentru candidatul Niţu. Considerăm că schimbarea radicală de atitudine a membrilor CSM trezeşte suspiciuni legitime în condiţiile unei noi prestaţii jalnice care demonstrează că Tiberiu Niţu este departe de calităţile intelectuale şi morale cerute de această funcţie.

În ceea ce priveşte nominalizarea Laurei Codruţa Kovesi pentru conducerea DNA, Noua Republică a împărtăşit rezervele exprimate de fostul şef al direcţiei anticorupţie, Daniel Morar. În ciuda rezultatelor pozitive avute ca procuror general, considerăm că numirea sa este inadecvată din moment ce nu a activat niciodată în cadrul DNA.

Propunerile Ministrului Justiției pentru conducerea DNA şi a Parchetului General trebuiau să fie fundamentate pe criterii clare de integritate și profesionalism, iar nu rezultatul unui troc politic. Numirile de la vârful celor două instituţii nu oferă garanţii cu privire la continuarea procesului de reformă a sistemului judiciar şi ameninţă să provoace noi reacţii critice din partea instituţiilor europene şi a cancelariilor care se opun aderării României la spaţiul Schengen.

Spre deosebire de partidele-sistem sau personalităţile compromise ale tranziţiei post-comuniste, Noua Republică va continua să denunţe cu intransigenţă orice trecută, prezentă sau viitoare ingerinţă a politicului în justiţie. Vrem dreptate, nu legi pe hârtie!

http://www.nouarepublica.ro/csm-il-reevalueaza-pe-nitu-urmeaza-basescu/

Trocul alungă profesioniștii și îngroapă independenţa Justiţiei!

Postat de

| 05/04/2013

Chiar dacă unii politicieni se grăbesc să justifice, din nou, teoria răului celui mai mic, retragerea lui Daniel Morar din fruntea Ministerului Public are trei semnificaţii grave:

  1. Sub regimul USL, un profesionist extraordinar – un om admirat de toată Europa pentru felul în care a pus pe picioare o instituţie fundamentală a Statului de drept -, procurorul Daniel Morar a fost constrâns să plece din sistem în urma presiunilor politice.

  2. Înțelegerea dintre Victor Ponta şi Traian Băsescu are efecte concrete neliniștitoare în privinţa independenţei justiţiei din România.

  3. Formalismul juridic a întunecat judecata bunului simţ, care cerea impunerea la vârful DNA a unui procuror DNA. Meritocrația a pierdut, din nou.

Spre deosebire de toate partidele-sistem, Noua Republică a aplaudat consecvent activitatea DNA şi a chemat la curaj și demnitate întreg corpul magistraţilor. Respingem, alături de procurorul Daniel Morar, orice trecută, prezentă sau viitoare ingerinţă a politicului în justiţie. Vrem dreptate, nu legi pe hârtie! Cerem egalitatea tuturor cetățenilor în faţa legii.

Propunerile Ministrului Justiției pentru conducerea DNA şi a Parchetului General trebuie să fie fundamentate pe criterii clare de integritate și profesionalism, iar nu rezultatul unui troc politic. Vocile responsabile ale societății civile trebuiau ascultate. Deocamdată, numele vehiculate nu oferă garanţii cu privire la continuarea procesului de reformă a sistemului judiciar.

Renominalizarea lui Tiberiu Niţu pentru funcţia de procuror general e o sfidare. De ce? Pentru că dl Nițu a primit recent un sever aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Sunt sfidate instituțiile plătite din banii contribuabililor, dar și bunul-simț al cetățenilor.

Noua Republică împărtăşeşte rezervele exprimate de Daniel Morar cu privire la nominalizarea doamnei Laura Codruţa Kovesi pentru conducerea DNA. Propunerea este inadecvată din moment ce fostul procuror general nu a activat niciodată în cadrul acestei instituţii.

În aceste condiţii, Noua Republică solicită Ministrului Justiției, Victor Ponta, retragerea de îndată a acestor propuneri și asumarea de urgență, într-un acord instituțional cu CSM și Președintele României, a unui calendar de lucru și a unei proceduri care să permită procurorilor performanți din sistem să-și depună candidatura pentru ocuparea funcțiilor de conducere din Ministerul Public.

Pentru modul exemplar în care a condus Direcția Națională Anticorupție, dar și pentru proba de caracter și demnitate a acestui procuror transilvănean: bravo și mulțumim Daniel Morar!

Fiat justitia, et pereat mundus!

http://www.nouarepublica.ro/trocul-politic-alunga-profesionistii-si-ingroapa-independenta-justitiei/

Noua Republică primeşte cu rezerve revocările din CSM

| 26/02/2013

Cu o majoritate care în mod normal nu ar lăsa loc de comentarii, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât revocarea judecătorilor Cristi Danilet şi Alina Ghica din funcţiile deţinute în cadrul acestei instituţii esenţiale în consolidarea statului de drept. 

CSM

Decizia CSM a fost luată sub o evidentă presiune: judecătorii refuzau să între în sălile de judecată, refuzul acestora fiind o formă de protest la pretinsa inacţiune a CSM; se formulase deja o cerere în justiţie pentru a se obţine obligarea CSM să decidă cât mai repede revocarea celor doi magistraţi.

Noua Republică primeşte cu rezerve decizia CSM şi aşteaptă cu interes ca legalitatea acesteia să fie verificată de către instanţa de judecată investită în acest sens. Deocamdată am auzit vocea majorităţii, dar, mai presus de orice, Noua Republică doreşte să audă glasul legii.

Sunt întrebări la care corpul magistraţilor nu a oferit un răspuns satisfăcător. Ce greşeli au comis judecătorii Cristi Danilet şi Alina Ghica în calitatea acestora de membri ai CSM? Care sunt normele concrete de la care s-au abătut în activitatea lor? Prin ce fapte au lezat profesia de magistrat?

Dacă singurul pretext care a alimentat voinţa judecătorilor de a vota pentru revocarea celor doi temerari colegi a fost acordul acestora ca un procuror să preia conducerea CSM, Noua Republică nu ezită să taxeze aceasta conduită ca meschină şi abuzivă.

http://www.nouarepublica.ro/noua-republica-primeste-cu-rezerve-revocarile-din-csm/csm/